duminică, 3 martie 2019

test Atmosferă clasa a IX-a

După trei săptămâni la Atmosferă urmează un test scurt pe 2 rânduri:

🏔️ Relieful Europei: structuri, forțe și forme

Altitudinile în **Europa** variază mult:

Altitudinea maximă standard: 4.807 m (Vârful **Mont Blanc**, **Alpi**).
Intervalul extrem (incluzând **Caucaz** și **Marea Caspică**): de la -28 m (lângă **Marea Caspică**) la 5.642 m (Vârful **Elbrus**, **Munții Caucaz**).

I. Geneza reliefului (unități de orogeneză)

Relieful **Europei** este rezultatul a trei mari etape de formare montană, la care se adaugă nucleele continentale vechi.

Platforme precambriene (foarte vechi): **Scutul Baltic**, **Platforma Est-Europeană**.

Orogeneza hercinică (munți vechi, erodați): **Masivul Central Francez**, **Masivul Renan**, **Munții Vosgi**, **Masivul Pădurea Neagră**, **Munții Ural**, **Podișul Meseta**. (Aici altitudinile sunt frecvent sub 1.500 m).

Orogeneza alpină (munți tineri, înalți): **Munții Alpi**, **Carpați**, **Pirinei**, **Sierra Nevada**, **Balcani**, **Pindului**, **Caucaz**. (Aici altitudinile sunt frecvent de peste 2.500 m).

II. Tipuri de relief (modelarea agenților externi)

Relieful **Europei** este sculptat de ghețari, vulcani, apă și vânt. Dați click pentru detalii despre formele specifice:

1. Relieful glaciar (montan și de calotă) 🧊

Se formează prin eroziunea și acumularea gheții (ghețari dispăruți sau actuali).

Forme: circuri și văi glaciare, custuri (creste ascuțite), morene (acumulări de material).

Răspândire: Peste 1.800 m (**Pirinei**, **Alpi**, **Carpați**) sau în zonele cu ghețari actuali (peste 3.000 m în **Alpi**, **Caucaz**).

2. Relieful vulcanic 🔥

Se formează prin erupții și eroziunea rocilor vulcanice.

Forme: conuri și cratere vulcanice.

Vulcanism actual: **Italia** (**Etna**, **Vezuviu**, **Stromboli**), **Islanda** (**Hekla**), **Grecia** (**Santorini**).

3. Relieful petrografic (pe roci) 🗿

Se dezvoltă diferit în funcție de tipul de rocă:

• Carstic (pe calcare): Dizolvarea rocilor de către apă. Exemplu: **Podișul Karst** (**Slovenia**), **Alpi**, **Carpați** (**Apuseni**).
• Pe conglomerate: Stânci cu forme deosebite (babe, sfincși, coloane). Exemplu: **Carpați**, **Alpi**.
• Pe loess: Formare prin tasare și sufoziune. Forme: crovuri și găvane (la suprafață).

4. Relieful fluvial, fluvio-maritim și litoral 🌊

• Fluvial: Eroziunea și acumularea râurilor. Forme: lunci, terase, câmpii de acumulare.
• Fluvio-maritim: Acumulare comună râu-mare. Forme: delte (**Delta Dunării**, **Delta Volgăi**), limane.
• Litoral: Eroziune și acumulare marină. Forme: faleze, plaje, lagune.

iii. Unități majore de relief (exemple)

Aflați detalii despre munți, podișuri și câmpii cheie 📍

Munți:

Alpii: Geneza: alpină; altitudine: peste 4.000 m (Vârful **Mont Blanc** - 4.807 m). Tipuri de relief: glaciar bine dezvoltat, carstic.
Carpații: Geneza: alpină; altitudine: maxim 2.655 m (**Gerlakovka** - **Tatra**). Tipuri de relief: glaciar, carstic, vulcanic. Foarte fragmentați.
Munții Scandinaviei: Geneza: caledoniană (apoi ridicați alpin); altitudine: peste 2.000 m. Tipuri de relief: glaciar (fiorduri).
Ural (limită Europa-Asia): Geneza: hercinică; altitudine: maxim 1.894 m. Tipuri de relief: foarte erodați, aspect de dealuri.

Podișuri:

Podișul Rusiei Centrale: alcătuit din structuri precambriene (Platforma Est-Europeană).
Podișul Volgăi: dezvoltat pe Platforma Est-Europeană.
Podișul Podolic: dezvoltat pe structuri precambriene ale Platformei Est-Europene.

Câmpii:

Câmpia Europei de Est: cea mai întinsă unitate de câmpie, dezvoltată pe Platforma Est-Europeană (structuri precambriene).
Câmpia Panonică: Câmpie de subsidență, situată în bazinul Carpatic.
Câmpia Padului: câmpie aluvionară, formată prin umplerea unui golf al **Mării Adriatice**.
Câmpia Nord-Europeană: situată pe structuri hercinice.

miercuri, 27 februarie 2019

Poziția geografică, limitele și țărmurile Europei - BAC

extras din ebookul Pregătire pentru BAC-Geografie

Poziția geografică, limitele și țărmurile

- situată în emisfera nordică
- formează cu Asia un supercontinent, Eurasia
- limite: la N - Oc. Arctic, la E - Mț Ural, fluviul Ural, la SE - Mț Caucaz, la S - Marea Mediterană și Marea Neagră, iar la V - Oc. Atlantic.

Țărmurile.

Este de ajuns să privești cu atenție harta și vei observa:

- mări mărginașe: Marea Barents, M. Norvegiei, M. Nordului, M. Mânecii, M. Baltică, M. Mediterană (M. Ligurică, M. Tireniană, M. Ionică, M. Adriatică, M. Egee), M. Neagră, M. Azov, M. Marmara,

- peninsule: Scandinavia, Kola, Iutlanda, Bretagne, Iberică, Italică, Balcanică, Crimeea,

- insule: Britanice, Islanda, (Azore, Madeira, Canare - în Atlantic), Baleare, Sardinia, Sicilia, Malta, Creta, Cipru,

- golfuri: Biscaya, Lion, Genova, Botnic, Finic, Riga, Odessa,

- strâmtori: Gibraltar, Bosfor, Dardanele, Kerci,

- fiorduri - în N, pe țărmurile Norvegiei

- țărmuri cu riass - în NV Spaniei, Pen. Bretagne

- țărmuri cu canale (de tip dalmatin) - la Marea Adriatică

- lagune - Marea Neagră, Marea Baltică

- limanuri - România și Ucraina - la M. Neagră

- delte - Dunărea, Volga, Rhon, Rhin, Tibru

- estuare - Sena, Tamisa, Elba.

marți, 26 februarie 2019

Vegetația, fauna și solurile României - BAC

Vegetația, fauna și solurile

extras din ebookul Pregătire pentru BAC-Geografie

Stepa

- este răspândită în câmpii,
- este formată din ierburi (iarba vântului, colilia),
- fauna : rozătoare (șoarecele de câmp, hârciogul),
- solurile : cernoziomurile (molisolurile).

Apele României - BAC

Apele

extras din ebookul Pregătire pentru BAC- Geografie

Câteva caracteristici ale rețelei hidrografice din țara noastră:

Rețeaua hidro este bogată: cu Dunărea, râurile și lacurile

Rețeaua hidro este radiară: toate râurile pornesc din zona carpatică și se scurg în toate direcțiile (ca spițele unei roți de bicicletă).

Rețeaua hidro este unitară: toate râurile se varsă în Dunărea și apoi ajung în Marea Neagră. Și aici sunt câteva excepții: râurile dobrogene. Acestea sunt mai rebele și se varsă direct în Marea Neagră.

Acestea sunt cele mai importante caracteristici. Urmează să învățăm ceva despre fiecare componentă amintită mai sus:

Clima României - BAC

☀️ CLIMA — cel mai logic capitol pentru BAC (rezumat dinamic)

Cel mai simplu capitol din geografie este Clima — pentru că urmează reguli logice. Mai jos găsești regula-pilon, factorii care modelează clima României, elementele climatice (cu cifre ușor de reținut) și un test rapid. Folosește această pagină ca schemă de învățare rapidă pentru BAC.

🔑 Reguli de aur (memorează-le bine!)

Temperatura scade cu altitudinea — aerul se răcește pe măsură ce urcăm;
Temperatura scade de la S la N — nord = zonă mai rece; sud = zonă mai caldă;
Precipitațiile cresc cu altitudinea — condensare și ploaie pe pante;
Precipitațiile scad de la V spre E — vest = mase oceanice mai umede; est = mase continentale mai uscate.

🌍 Factorii care influențează clima României

Așezarea pe glob determină caracterul temperat.

Radiația solară scade spre poli (valori mai mari în sudul țării față de nordul țării).

Circulația maselor de aer. Importanță prezintă originea lor: temperată/polară/tropicală.

Relieful constituie baraj pentru masele de aer (Carpați) & impune o etajare climatică.

Marea Neagră are efecte locale: brize litorale.

🌡️ Elemente climatice — Temperatura (valori medii)

Lunca Dunării
> 11 °C (medie anuală)

Câmpia Română
10–11 °C

Podișuri / dealuri
7–9 °C

Carpați
0–6 °C

>2000 m
-2 – 0 °C

Observație scurtă: se vede clar regula „temperatura scade cu altitudinea”. Reține exemplele — sunt frecvent întrebare la BAC.

💧 Precipitațiile (valori medii)

Delta Dunării — 350–400 mm/an
Câmpia Română — ~500 mm/an
Dealuri & podișuri — 600–700 mm/an
Carpați — 1000–1200 mm/an
> 2000 m — peste 1200 mm/an

Exemplu pentru regula V → E: Câmpia de Vest (600–700 mm) vs Podișul Dobrogei (~400 mm) — explică influența maselor de aer.

❄️ Temperaturile absolute — repere (memorabile)

Maxim absolut: +44,5 °C (Câmpia Română — Ion Sion, lângă Brăila)

Minim absolut: -38,5 °C (Depresiunea Brașovului — Bod)

Notă importantă: minimurile extreme apar în depresiuni (fenomenul de inversiune termică) — nu pe vârfuri. Scrie o frază simplă despre mecanismul inversiunii (aer rece coboară și se acumulează în depresiuni).

🌬️ Vânturi & influențe climatice (pe regiuni)

Vânturi dominante: vânturi de vest (umede), crivăț (est/sezonier iarna), brize litorale, foehn, austrul;
Influențe regionale:
- N — influențe baltice;
- V & C — influențe oceanice;
- E — influențe continentale (mai uscat);
- SV — influențe submediteraneene;
- SE — influențe pontice.

⛰️ Etajele climatice (sinteză rapidă)

Luncă: >11 °C, ~400 mm

Câmpie: 10–11 °C, ~500 mm

Dealuri/podișuri: 7–9 °C, 600–700 mm

Montan: 0–6 °C, 1000–1200 mm

Alpin:— -2–0 °C, >1200 mm

🧠 TEST RAPID (BAC-style)

Temperatura medie în Câmpia Română — ?
În ce etaj climatic se află Câmpia Moldovei — ?
Temperatura medie anuală în Grupa Făgărașului — ?
Precipitațiile în Delta Dunării — ?
Influențe climatice în Podișul Mehedinți — ?
Precipitațiile în Depresiunea colinară a Transilvaniei — ?
Temperatura maximă absolută în țară — ?
Precipitațiile din Dealurile de Vest — ?
Influențe climatice în Podișul Dobrogei de Sud — ?
Temperatura medie în Podișul Getic — ?

Vezi răspunsuri (click pentru a deschide)

1) 10–11 °C
2) Etaj de câmpie (10–11 °C) — sau „câmpie” dacă e formulat simplu
3) ~0–6 °C / depinde de altitudine — verifică valoarea locală (ex: Grupa Făgăraș medii montane)
4) 350–400 mm/an
5) Influențe: vest, oceanice moderate + continentale (verifică localizarea exactă)
6) ~600–700 mm/an (variază în funcție de poziție) — Transilvania colinară e în jur de 600–800 mm
7) +44,5 °C (Ion Sion, Brăila)
8) 600–700 mm/an (Dealuri de Vest / Câmpia de Vest)
9) Influente continentale/arii aride (Dobrogea mai uscată) — explicație scurtă acceptată
10) Podișul Getic: ~7–9 °C (în funcție de subunitate)

📝 Activitate propusă (temă / proiect)

💬 Tema: Realizează o schiță/hartă simplă a României pe o coală A4 (sau digital în Genially/Canva) și notează: temperaturile medii pe regiuni (valorile de mai sus), precipitațiile medii, etajele climatice și influențele regionale. Trimite fotografia sau linkul la prezentare; voi selecta 3 lucrări pentru discuție în clasă.

Sursa: ebookul Pregătire pentru BAC - Geografie

joi, 21 februarie 2019

Relieful României - BAC

⛰️ Relieful României: geneză, geologie și tipuri de relief

Relieful s-a format, în principal, prin două moduri: prin încrețirea scoarței (orogeneză), rezultând munții, și prin sedimentare (depunere de sedimente), în cazul podișurilor și al câmpiilor. Carpații și Subcarpații s-au format prin încrețirea scoarței, iar câmpiile și podișurile au luat naștere prin depunere de sedimente pe locul fostelor mări sau lacuri.

I. Geneza reliefului (mod de formare)

Carpații și Subcarpații:

S-au format prin încrețirea scoarței în orogeneza alpină. Pe latura vestică a Orientalilor, există munți vulcanici, formați și prin erupții vulcanice.

Podișul Dobrogei:

Cea mai veche unitate de relief. S-a format în orogenezele caledoniană și hercinică. A fost puternic erodat, având astăzi aspect de podiș și chiar de câmpie.

Podișul Transilvaniei:

S-a format prin scufundare și umplere cu sedimente (gresii, marne, argile).

Podișul Mehedinți:

S-a format prin încrețirea scoarței, dar are formă și altitudini specifice unui podiș (400-500 m).

Podișul Moldovei, Podișul Getic, Dealurile de Vest, Câmpia Română, Câmpia de Vest:

S-au format, de asemenea, prin sedimentare.

Delta Dunării:

Cea mai nouă formă de relief (cca 10.000 de ani). S-a format pe locul unui fost golf al Mării Negre prin acțiunea Dunării cu aluviunile sale, a mareei mici și a curenților marini.

II. Alcătuirea geologică (petrografie)

Formele de relief înalte cuprind roci dure, iar cele joase sunt alcătuite din roci fine.

Carpații Orientali:

Sunt formați din trei șiruri de roci: în vest roci vulcanice, în centru șisturi cristaline, iar în est și sud fliș (roci sedimentare cutate).

Carpații Meridionali:

Alcătuire preponderentă din șisturi cristaline (roci dure). Doar la extremități apar calcare și conglomerate.

Carpații Occidentali:

Sunt alcătuiți dintr-o varietate mare de roci („mozaic petrografic”), în special Munții Apuseni.

Subcarpații, dealurile și podișurile:

Sunt alcătuite din gresii, marne și argile.

Câmpiile:

Sunt formate din nisipuri, pietrișuri și loess.

Excepții notabile:

Podișul Dobrogei: pe lângă roci sedimentare, are și șisturi verzi, granit, bazalt, calcar (datorită vechii sale structuri montane).
Podișul Mehedinți: are o structură complexă, cu șisturi și calcare (roci ce favorizează relieful carstic, adică peșterile).
Dealurile de Vest (ramura nordică - Dealurile Silvaniei): cuprind „munți înecați” (Dealul Preluca), care, deși sunt azi dealuri, au structură complexă de șisturi cristaline.

III. Forme și tipuri de relief

Formele de relief sunt: munți, dealuri, podișuri, câmpii. Tipurile de relief se referă la procesele de modelare (carst, glaciar, vulcanic, litoral).

Relieful carstic (pe calcare): Cuprinde chei și peșteri. Este specific în Apuseni (cei mai înzestrați), Munții Banatului și Podișul Mehedinți.
Relieful glaciar (acțiunea gheții): Apare la peste 2000 m și cuprinde circuri și văi glaciare. Este specific în Meridionali, dar și în Munții Rodnei și Munții Călimani (Orientali).
Relieful vulcanic (erupții): Cuprinde conuri și cratere. Este specific în vestul Carpaților Orientali (Munții Oașului, Gutâiului, Țibleșului).
Relieful litoral: Situat pe litoral, cuprinde delta, lagune, faleze și plaje.

IV. Unități majore de relief (sistematizare)

Carpații Orientali (Grupa Nordică, Centrală, Sudică)

Geneza: alpină. Altitudinea maximă (hmax): 2.303 m (Rodnei).
Geologie: cele 3 șiruri de roci (vulcanice, șisturi cristaline, fliș).
Tipuri de relief: glaciar (h > 2000 m), vulcanic (roci vulcanice) și carstic (Cheile Bicazului, în Grupa Centrală).
Orientarea culmilor: NV-SE (Grupa Nordică și Centrală); NE-SV (Grupa Sudică/Curdurii, unde se curbează).

Carpații Meridionali (Grupa Bucegi, Făgărașului, Parângului, Retezat-Godeanu)

Geneza: alpină. Hmax: 2.545 m (Vf. Moldoveanu, Munții Făgăraș).
Geologie: șisturi cristaline (predominant). La extremități: calcare și conglomerate.
Tipuri de relief: glaciar (specific în Făgăraș și Parâng), carstic (Bucegi, Retezat-Godeanu).
Aspect: relieful este masiv, cu platouri (Platoul Bucegilor) și cu cea mai mare altitudine din țară.

Carpații Occidentali (Grupa Banatului, Poiana Ruscă, Apuseni)

Geneza: alpină. Hmax: 1.849 m (Munții Bihorului).
Geologie: varietate mare de roci („mozaic petrografic” în Apuseni), șisturi cristaline și calcare.
Tipuri de relief: carstic (specific - Cheile Turzii, Peștera Urșilor).
Aspect: relieful este foarte fragmentat, cu depresiuni golf pe latura vestică.

Unități de deal și podiș

Subcarpații (Moldovei, Curburii, Getici): Geneză prin încrețire; relief de dealuri și depresiuni. Subcarpații Curburii au două șiruri de dealuri și depresiuni.
Podișul Dobrogei: Geneză veche (caledoniană și hercinică); hmax 467 m (Munții Măcinului). Relief ruiniform și carstic.
Depresiunea Colinară a Transilvaniei: Geneză prin scufundare și sedimentare. Relieful este înclinat E-V; specifice sunt domurile.
Podișul Getic: Geneză prin sedimentare; relief cu caracter de piemont.

Unități de câmpie și deltă

Câmpiile (Română, de Vest): Geneză prin sedimentare (pe locul fostelor mări); geologie nisipuri, pietrișuri, loess. Relieful cuprinde câmpii înalte (ferite de inundații) și câmpii joase (inundabile).
Delta Dunării: Cea mai nouă unitate (cca 10.000 de ani). S-a format pe locul unui fost golf al Mării Negre prin acțiunea a trei factori: Dunărea cu aluviunile sale, mareea mică și curenții marini. Doar 13% reprezintă uscat (grinduri). Hmax 12,4 m (Grindul Letea).

Pagini77