clasa a VI a HIDROGRAFIA

Jocuri şi concursuri

1. Notaţi fluviile care se varsă în Marea Neagră
2. Ce fluvii se varsă în Marea Baltică?
3. Prin ce ţări se scurge Rhinul?
4. Scrieţi 3 deosebiri între Dunăre şi Volga, între Rhin şi Rhon, între Duero şi Peciora
5. Căutaţi pe atlase 7 fluvii cu deltă
6. Notaţi pe caiete 5 fluvii cu estuare
7. Notaţi 3 lacuri de pe Volga
8. Căutaţi pe atlase 3 lacuri glaciare din Mţ Alpi
9. Care este rolul fluviilor în viaţa economică a oraşelor?
10. Recunoaşteţi ţara după denumirile de fluvii/lacuri: L. Prespa, Bugul de Sud, Nipru, Tibru, Vah, Oder/Odra, Mur, Inn, Aare, Saale, Spree, Dal, Lacul Ladoga, Lacul Balaton, Lacul Vanern, Lacurile Mazuriene
11. Traversaţi Europa pe direcţia N-S utilizând doar calea fluvială,precizând: ţările străbătute, fluviile şi canalele, marile porturi fluviale
12. Traversaţi Europa pe direcţia E-V utilizând doar calea fluvială/canale, precizând: ţările străbătute, fluviile şi canalele, marile porturi fluviale
13. Notaţi pe caiete unităţile de relief traversate, de la izvoare până la vărsare, de fluviile: Rhin, Rhon, Dunăre, Oder, Volga, Sena
14. Unde se află şi cum se numesc cele mai mari hidrocentrale construite pe Dunăre?
15. Notaţi pe caiete 3 oraşe de pe fluviile Rhin, Rhone, dunăre, Volga
    

clasa a VI a CLIMA

Jocuri şi concursuri

1. Cum influenţează temperatura viaţa oamenilor?
2. Care zonă de căldură este cea mai importantă pentru activităţile economice?
3. Ce importanţe prezintă precipitaţiile?
4. În ce zonă climatică se afla situate câmpiile: Padului, Panonică, Germano-Polonă, Europei de Est?
5. Ce zone climatice străbat, de la izvoare până la vărsare, fluviile: Volga, Rhinul, Dunărea, Padul, Peciora?
6. Ce influenţe climatice se resimt în insulele: Channel, Franz Josef, Islanda?
7. Cum influenţează Oceanul Atlantic clima Europei?
8. Unde sunt iernile mai blânde: la Londra sau la Bucureşti? la Madrid sau la Moscova? la Budapesta sau la Atena? Argumentaţi
9. Unde cad mai puţine precipitaţii: în Câmpia Germano-Polonă sau în Câmpia Precaspică? în Peninsula Kola sau în Peninsula YZutlanda?
   

Caracterizarea marilor orase

BUCURESTI
Este situat in Campia Romana, pe vaile Dambovitei si Colentinei.
Atestat documentar in anul 1459.
Este cel mai mare oras al tarii, cu peste 2 mil. loc, fiind cel mai important centru industrial, cultural, politic si turistic al Romaniei.
Dispune de 2 aeroporturi (Henri Coanda si Baneasa), metrou, doua gari, 8 magistrale feroviare si 2 autostrazi (Bucuresti-Pitesti si Bucuresti -Constanta).
Bucurestiul adaposteste Academia Romana, numeroase universitati (Universitatea Bucuresti, Universitatea Politehnica, Academia de Studii Economice), numeroase teatre, Opera Romana etc

IASI
Cel mai mare oras al Moldovei (peste 300.000 locuitori), este situat in Campia Jijiei (a Moldovei), pe valea raului Bahlui.
A fost capitala Moldovei timp de 300 de ani, pana la Unirea Principatelor.
Azi, Iasul este al doilea centru universitar al tarii si un mare centru industrial (ind. chimica - antibiotice, alimentara -ulei, metalurgie, ind. textila etc)

CONSTANTA
Cel mai vechi oras (pe locul anticului Tomis) si cel mai mare din Podisul Dobrogei (peste 300.000 loc), Constanta este si cel mai important port la Marea Neagra. Mare centru turistic (plaje, Casinoul, Delfinariu, Muzeul de Arheologie sa), dispune de universitate (Tomis). Mare centru industrial (ind. constructoare de masini -nave, ind. alimentara -ulei, ind. chimica- celuloza si hartie, ind lemnului- mobila s.a)

CLUJ NAPOCA
Cel mai mare oras din Transilvania (peste 300.000 loc), este situat pe valea raului Somesul Mic, la poalele Dealului Felec. Este un oras care dateaza din perioada daco-romana (antichitate) cand purta numele de Napoca.
Mare centru industrial (ind. chimica, ind. constructoare de masini, mobila, portelan).
In Cluj Napoca se afla primul Institut de Speologie din lume, infiintat de Emil Racovita.

CRAIOVA
mare oras al Olteniei, Craiova este situata pe Jiu, in vestul Campiei Romane. Are o populatie de 300.000 loc si o industrie diversificata: auto (Ford), locomotive, avioane, chimice, alimentare.

TIMISOARA
este situata pe valea Bagai in Campia de Vest (Campia Timisului).
Este mai mare oras din vestul tarii, cu peste 300.000 loc. Important centru economic, cultural si turistic.

BRASOV
cel mai mare oras din Carpati, se afla in Depresiunea Brasovului. Are o populatie de peste 270.000 loc si este un mare centru industrial (camioane, avioane, tractoare), nod de comunicatie si important centru turistic.

Asezarile rurale - SATELE

Satul - este o asezare rurala, cu un numar mic de locuitori, in care populatia se ocupa, in special, cu agricultura.
Elementele unui sat: vatra (suprafata ocupata cu casele si gospodariile); mosia (terenurile agricole); populatia (locuitorii satului).
Tipologia satelor
Satele se pot clasifica dupa mai multe criterii:

• dupa marime: sate mici (sub 500 loc), sate mijlocii (cu 500-1.500 loc), sate mari (cu 1500-5.000 loc)si sate foarte mari (cu peste 5.000 loc)
• dupa functie, se deosebesc: sate agricole (cerealiere, pomicole, legumicole, viticole etc), sate industriale (de ex. sate miniere), sate mixte (agro-industriale)
• dupa structura (dupa modul de dispunere a caselor): sate risipite (in zona montana), sate rasfirate (in dealuri si podisuri), sate adunate (in campii si depresiunile intramontane), sate liniare (formate in lungul unei cai de comunicatie)

vechimea si evolutia asezarilor

Primele asezari urbane apar in Antichitate: Histria (prima localitate urbana, ca vechime, situata pe teritoriul tarii noastre), Callatis (Mangalia de astazi) si Tomis (Constanta) - intemeiate de greci, cu mai bine de 2500 de ani in urma.
In perioada stapanirii romane, apar si se dezvolta orase, majoritatea pe amplasamentul unor cetati dacice: Apulum (astazi Alba Iulia), Ampelum (Zlatna), Napoca (Cluj Napoca), Potaissa (Turda), Drobeta (DT Severin)

In Evul mediu apar capitalele Tarilor Romanesti (Baia, Siret, Suceava, Iasi, Curtea de Arges, Campulung, Bucuresti, Targoviste), orase-cetate (Brasov, Sibiu, Sighisoara, Timisoara, Arad, Oradea, Satu Mare), orase-tirguri (Tirgu Mures, Tirgu Neamt, Tirgu Jiu, Tirgu Ocna).

In perioada capitalista apar numeroase orase industriale, agricole, turistice (Anina, Resita, Hunedoara, Campina, Buhusi, Predeal, Vatra Dornei, Eforie)

Perioada contemporana se caracterizeaza printr-o crestere mare a numarului de orase pe baza urmatoarelor activitati economice: agricole (Alesd), minerit (Ticleni), industrie (Onesti), transporturi (Simeria), turism (Busteni).

Populatia Romaniei

Numarul populatiei si evolutia numerica

Azi, Romania are 21,7 mil locuitori, cu o densitate medie de 95 loc/kmp.
Cresterile si descresterile populatiei unei tari poarta denumirea de dinamica populatiei.
Dinamica populatiei este influentata de: natalitate, mortalitate, sporul natural.
a. natalitatea- reprezinta numarul de nascuti vii la 1000 de locuitori, timp de 1 an. La noi in tara acest indicator are valori de 10,5‰;
b. mortalitatea - indica numarul de decese la 1000 de locuitori timp de 1 an. pentru Romania mortalitatea este de 12‰;
c. sporul natural - reprezinta diferenta dintre natalitate si mortalitate: -1,5‰.
Deoarece sporul natural este negativ, inseamna ca populatia Romaniei este in scadere.

Densitatea populatiei
- reprezinta raportul dintre nr de locuitori si suprafata (loc/kmp)
- densitatea medie este de 95 loc/kmp,
- exista diferentieri la nivel national:
a. zone cu densitati mari: zona capitalei si a imprejurimilor, Subcarpatii de Curbura, culoarul Siretului, zona litorala (la S de Constanta), zona limitrofa marilor orase;
Factorii favorizanti care au detrminat aceste densitati mari:

• existenta unor resurse solice si subsolice (petrol, gaze naturale, sare - in Subcarpati)
• relieful de campie, cu soluri fertile - optim pentru agricultura
• prezenta unor artere hidrografice mari - Culoarul siretului, Valea Muresului, Valea Oltului
• ramurile industriale din marile orase
• proximitatea unor axe de comunicatii
  

b. zone cu densitati mici: Carpatii, Pod. Dobrogei, Delta.

Cauze ale valorilor mici ale densitatii populatiei:

• in Delta -suprafete mari acoperite cu apa
• in Carpati - relief accidentat, clima aspra, soluri slab evoluate
• in Pod. Dobrogei - retea hidrografica saraca, clima secetoasa

Clima Romaniei

1. Factorii care influenteaza clima Romaniei

a. Asezarea Romaniei pe Glob - determina caracterul temperat al climei
b. Asezarea in cadrul continentului, in partea CSE, faca ca clima tarii nostre sa fie temperat-continentala de tranzitie.
c. Relieful - detrmina o etajare a elementelor climatice: odata cu cresterea altitudinii, temperatura scade iar precipitatiile cresc. Pe de alta parte, dispunerea lantului carpatic impiedica, bareaza, patrunderea maselor de aer: cele oceanice, din V se opresc in V Orientalilor (de aceea si precipitatiile sunt mai mari in V tarii decat in E), iar masele de aer continental, din E, sunt barate de Orientali si nu patrund in centrul tarii.
d. Marea Neagra - are o influenta locala, doar pe cativa km departare de tarm se simte influenta sa.

2. Elementele climatice
a. Temperatura aerului scade odata cu altitudinea. Astfel,
- in lunca si Delta Dunarii, temperatrura medie anuala este de peste 11 grade C,
- in campii se inregistreaza valori medii anuale de 10-11 grade C,
- in dealuri si podisuri: 8-9 grade C,
- in munti: 0-6 grade C,
- la peste 2000 m altitudine, temperatura medie anuala este cuprinsa intre -2 - 0 grade C,

Temperaturile extreme, maxima si minima, au avut urmatoarele valori:

• maxima absoluta, a fost de +44,5 grade C, la Ion Sion, langa Braila
• minima absoluta, a fost de -38,5 grade C, la Bod, in Depresiunea Brasovului
  

b. Precipitatiile, cresc odata cu altitudinea. Astfel,
- in delta se inregistreaza valori medii anuale de 350 mm/an
- in campii, 500-600 mm/an
- in dealuri si podisuri, 700-800 mm/an
- in munti, 1000-1200 mm/an

c. Vanturile
- in partea de est bate crivatul
- in sudul tarii bate austrul
- in partea de vest, vanturile de vest
- in lunca Dunarii, baltaretul
- pe versantul muntilor, foehn

3. Influentele climatice (nuantele climatice)

• influentele baltice (scandinavo-baltice) - afecteaza N tarii
• influentele continentale - afecteaza partea de E si de SE a Romaniei
• influentele potice- se resimt pe o fasie ingusta in lungul litoralului
• influentele oceanice - afecteaza V si C tarii
• influentele submediteraneene - se suprapun pe partea de SV
• influentele de tranzitie - se intalnesc in Campia Romana si Pod. Getic

-

vegetatia, fauna si solurile

Vegetatia, fauna si solurile

stepa
- este raspandita in campii
- este formata din ierburi (iarba vantului, colilia)
- fauna : rozatoare (soarecele de camp, harciogul)
- solurile : cernoziomurile (molisolurile)

silvostepa
- este raspandita in zonele de campii inalte si dealuri joase (pana la 300 m)
- cuprinde pe langa ierburi si arbusti
- fauna : rozatoare
- solul : cernoziom levigat

padurea de stejar
- urca pana la 500 m altitudine
- specii de stejar : cerul, garnita, gorunul, stejarul pufos, stejarul brumariu
- fauna : mistretul, lupul, vulpea
- solul : brun-roscat

padurea de fag
- urca pana la 1200 m altitudine (dealurile subcarpatice, muntii mai josi)
- pe langa speciile de fag, intalnim aici si ulmul, carpenul, teiul
- fauna : lupul, vulpea
- solul : brun de padure

padurea de conifere
- se dezvolta pana la altitudini de 1800 m (doar 1600 m in nordul tarii)
- cuprinde Bradul, molidul, pinul
- fauna : ursul, cerbul, rasul
- solul : brun-acid, podzolul

pajistile alpine
- apar la peste 1800 m
- vegetatia este formata din jnepeni si ienuperi
- fauna : acvila, capra neagra
- solul - podzolul

sinteze

Aici vei gasi analiza fiecarei unitati de relief din tara noastra.

Carpatii

Grupa de Nord
(Grupa Maramuresului si a Bucovinei)
Limite
- la nord: granita cu Ucraina
- la sud : depresiunile Dornelor si Campulung
Geneza
Grupa de Nord s-a format prin incretirea scortei, in orogeneza alpina si prin eruptii vulcanice
Geologia
- in partea de vest sunt roci vulcanice
- in partea centrala – sisturi cristaline
- in partea de est – roci sedimentare cutate (flis)
Relieful
Aspecte specifice
- Grupa de Nord cuprinde trei siruri de roci (vezi geologia)
- Altitudinea maxima este de 2.3003 m in Mt. Rodnei
- Orientarea culmilor pe directia NV-SE
- Relieful vulcanic bine dezvoltat in muntii: Oas, GutaI, Tibles
- Relieful glaciar este prezent in muntii Rodnei (cu circuri sI vai glaciare)
Diviziuni :
- muntii : Oas, Gutai, Tibles, Maramuresului, Rodnei, Obcinele Bucovinei (Mestecanis, Feredeu, Mare) ;
- depresiuni : Maramuresului (strabatuta de raurile Iza si Viseu), Dornelor (pe valea Bistritei), Campulung (pe valea Moldovei), Oasului
Pasuri si trecatori:
- Mestecanis
- Prislop (1.416 m – cel mai inalt din Orientali)
Hidrografia
- Raurile : Tisa cu Iza si Viseu, Bistrita, Moldova, Suceava, Somesul Mare
- Lacurile : Lala si Buhaescu, lacuri glaciare in Mt. Rodnei; Costiui sI Ocna Sugatag, lacuri in sare in Depresiunea Maramuresului
Resursele naturale
- minereuri complexe (cupru, plumb, zinc), aur si argint in muntii vulcanici
- roci de constructie
- lemn.


Grupa Centrala
(Grupa Moldo-Transilvana)

Limite
- la nord depresiunile Dornelor sI Campulung
- la sud Depresiunea Brasovului si Valea Oituzului
Geologia
- in partea de vest sunt roci vulcanice
- in partea centrala – sisturi cristaline
- in partea de est – roci sedimentare cutate (flis)
Relieful
Aspecte specifice
- Grupa Centrala cuprinde trei siruri de roci (vezi geologia)
- Altitudinea maxima este de 2.100 m in Mt. Calimani
- Orientarea culmilor pe directia NV-SE
- Relieful vulcanic bine dezvoltat in muntii: Calimani, Gurghiu, Harghita (cu conuri sI cratere)
- Relieful carstic bine dezvoltat (Cheile Bicazului)
- Defileul Muresului intre Toplita-Deda
Diviziuni :
- muntii : Calimani, Gurghiu, Harghita (in partea de vest, munti vulcanici), Ceahlau si Hasmasul Mare (alcatuiti din calcare si conglomerate), Stanisoarei, Bistritei (in partea de est), Persani, Baraolt, Bodoc (in sud)
- depresiuni : Giurgeului (strabatuta de raul Mures), Ciucului (pe valea Oltului), Comanesti (pe valea Trotusului)
Pasuri si trecatori:
- Bicaz
- Oituz
- Defileul Toplita – Deda (pe Mures)
- Tihuta
Hidrografia
- Raurile : Muresul, Oltul si Bicazul (cu izvoarele in Mt. Hasmasul Mare), Bistrita, Trotusul
- Lacurile : Lacu Rosu (lac de baraj natural), Lacul Sf. Ana (lac vulcanic in Masivul Ciomatu), Lacul Izvorul Muntelui (lac antropic, construit pe valea Bistritei)
Resursele naturale
- sulf in Mt. Calimani , roci de constructie, lemn, carbuni (in Depresiunea Comanesti)


Grupa Sudica
(Grupa Curburii)
Limite
- la nord – Valea Oituzului
- la sud – Subcarpatii de Curbura
- la vest – Valea Prahovei
Geologia
Grupa Sudica este alcatuita din flis (roci sedimentare cutate)
Relieful
Aspecte specifice
- aici lipsesc rocile vulcanice si sisturile cristaline
- Altitudinea maxima este de 1.954 m in Mt. Ciucas
- aici Carpatii se curbeaza, culmile montane fiind orientate pe directia NE-SV
- relief dezvoltat pe calcare sI conglomerate in Mt Ciucas
Diviziuni :
- muntii : Vrancei, Siriului, ~ntorsurii, Baiului, Barsei;
- depresiunea Brasovului – de origine tectonica, are altitudini de cca 500 m, are un relief de dealuri, este strabatuta de Olt si de afluentul sau Raul Negru.
Pasuri si trecatori:
- Oituz, Tusnad, Bratocea

Hidrografia
- Raurile : Oituz, Buzau cu afluentii Basca Mare si Basca Mica ; Teleajen, Prahova
- Lacul Siriu, antropic, construit pe valea Buzaului
Resursele naturale
- roci de constructie, carbuni (in Depresiunea Brasovului), lemn.


Grupa Bucegi

Limite
- la est -Valea Prahovei
- la vest- Valea Dambovitei
Geologia
- calcare, conglomerate, sisturi cristaline
Relieful
Aspecte specifice
- Altitudinea maxima este de 2.505 m in Mt. Bucegi, Vf. Omu
- Orientarea culmilor pe directia N-S
- Relieful carstic bine dezvoltat cu cheile sI pesterile Ialomicioarei sI Dambovicioarei;
- Relief pe conglomerate in Mt. Bucegi (Platoul Bucegi cu “Babele” sI “Sfinxul”)
- Relieful glaciar este prezent in muntii Leaota (cu circuri sI vai glaciare)
Diviziuni :
- muntii : Bucegi (alcatuiti din calcare si conglomerate), Leaota (cu sisturi cristaline), Piatra Craiului (calcare);
- Culoarul Rucar –Bran ( de origine tectonica, cu altitudini de 800-1300 m, face legatura intre Brasov si Campulung)
Pasuri si trecatori:
- Bran (in Culoarul Rucar-Bran)
Hidrografia
- Raurile : Dambovita, Ialomita, Prahova
- Lacul artificial Scropoasa, pe Ialomita
Resursele naturale
Roci de constructie, lemn, s.a.


Grupa Fagarasului

Limite
- la est Valea Dambovitei
- la vest Valea Oltului
Geologia
- sisturi cristaline
Relieful
Aspecte specifice
- Grupa Fagarasului prezinta cele mai mari altitudini din tara : 2.544 m Vf Moldoveanu si 2.535 m Vf Negoiu, ambele din Fagaras
- Relief glaciar bine dezvoltat cu circuri si vai glaciare (in Mt Fagaras sI Mt Iezer)
- Culmea principala (Mt Fagarasului) este orientata pe directia V-E si masoara 60 km lungime
- Defileul Oltului intre Turnu Rosu si Cozia
Diviziuni :
- muntii : Fagarasului, Cozia, Frunti, Ghitu, Iezer;
- depresiuni : Fagarasului (strabatuta de raul Olt), Lovistei (pe Olt)
Pasuri si trecatori:
- Turnu Rosu
- Cozia
Hidrografia
- Raurile : Olt, Arges, Dambovita
- Lacurile : Capra, Urlea, Balea, Avrig (glaciare, situate in Mt. Fagarasului), Lacul Vidraru (lac artificial, construit pe Valea Argesului)
Resursele naturale
Roci de constructie, lemn


Grupa Parangului

Limite
- la est valea Oltului
- la vest vaile Jiului si a Streiului
Geologia
- sisturi cristaline sI calcare in partea de sud
Relieful
Aspecte specifice
- Grupa Parangului este cea mai extinsa grupa din Meridionali
- Altitudinea maxima este de 2.519 m in Mt. Parangului
- Orientarea culmilor pe directia NV-SE
- Relieful carstic dezvoltat in sud (Pestera Muerii, Pestera Polovragi - in Mt. Capatanii ; cheile Oltetului)
- Relieful glaciar este prezent in muntii Parang, Sureanu
- La partea superioara, prezinta intinse suprafete netede (Parang, Sureanu, Candrel)
Diviziuni :
- muntii : Parang, Sureanu, Candrel, Lotrului, Capatanii ;
- depresiuni : Lovistei (pe Olt), Petrosani (pe Jiu)
Pasuri si trecatori:
- Turnu Rosu si Cozia (pe Olt)
- Lainici (pe Jiu)
Hidrografia
- Raurile : Olt cu afluentii Lotru, Oltet si Cibin ; Jiu, Strei,
- Lacurile : Vidra (artificial, construit pe valea Lotrului), Galcescu (glaciar)
Resursele naturale
- carbuni, lemn, roci de constructie


Grupa Retezat-Godeanu

Limite
- la est – vaile raurilor Jiu si Strei
- la vest – Culoarul Timis-Cerna
Geologia
- sisturi cristaline, calcare
Relieful
Aspecte specifice
- are o forma triunghiulara;
- Altitudinea maxima este de 2.509 m in Mt. Retezat
- Relieful glaciar este prezent in muntii Retezat sI Godeanu (cu circuri sI vai glaciare)
- Relief carstic (in Muntii Cernei sI MehedintI)
Diviziuni :
- muntii : Tarcului, Retezat, Godeanu, Cernei, MehedintI, Valcanului;
- depresiuni : Hateg (pe raul Strei), Petrosani (pe Jiu)
Pasuri si trecatori:
- Lainici
- Merisor
- Poarta de Fier a Transilvaniei (in Culoarul Bistrei)
- Poarta Orientala (in Culoarul Timis-Cerna)
Hidrografia
- Raurile : Jiu, Strei, Cerna, Motru, Bistra
- Lacurile : Zanoaga (cel mai adanc lac glaciar din tara), Bucura (cel mai intins lac glaciar din tara), Lacul Gura Apei (pe Raul Mare), Lacul Valea lui Iovan (pe Cerna)
Resursele naturale
- carbuni superiori (huila in Depresiunea Petrosani), lemn, roci de constructie, izvoare termale


Grupa Banatului

Limite
- la sud – Dunarea
- la est – Culoarul Timis-Cernei
- la nord si vest – Dealurile de Vest
Geologia
- sisturi cristaline, calcare, roci magmatice
Relieful
Aspecte specifice
- alcatuiti dintr-un mozaic petrografic
- Altitudinea maxima este de 1.446 m in Mt. Semenicului
- Relief carstic cu chei sI pesteri (Cheile Nerei, Cheile Carasului, Pestera Comarnic)
- Altitudini mici (de la 617m Mt. Dognecei, la 1446 m in Mt. Semenicului)
- Grupa Banatului este puternic fragmentata
- in sud se dezvolta defileul Dunarii (144 km, cel mai lung din Europa)
Diviziuni :
- muntii : Semenic, Dognecei, Almajului, Locvei, Aninei;
- depresiuni : Almajului, Caras-Ezeris
Pasuri si trecatori:
- Poarta Orientala (Domasnea)
Hidrografia
- Raurile sunt colectate de Dunare : Nera, Caras, Barzava
- Lacurile Secu si gozna, artificiale, construite pe valea Barzavei

Resursele naturale
- minereuri de fier, carbuni, lemn, minereuri neferoase

Muntii Poiana-Rusca

Limite
- la nord Valea Muresului
- la sud – Culoarul Bistrei
Geologia
- sisturi cristaline si marmura
Relieful
Aspecte specifice
- au aspect de masiv, fiind marginiti de zone joase (Depresiunea Hategului, Culoarul Bistrei, Valea Muresului)
- Altitudinea maxima este de 1374 m in Vf. Pades
- AlcatuitI din sisturi cristaline sI marmura
Diviziuni :
- Muntii Poiana Rusca
- Depresiunea Hategului (strabatuta de raul Strei)
Pasuri si trecatori:
- Poarta de Fier a Transilvaniei (din Culoarul Bistrei)
Hidrografia
- Raurile : Mures,cu afluentul Strei ; Bistra, Bega
Resursele naturale
- minereuri de fier (exploatate la Ghelari si Teliuc), marmura, lemn.

Muntii Apuseni

Limite
- la sud – Valea Muresului
- la nord – Valea Barcaului
Geologia
- Muntii Apuseni sunt alcatuitI dintr-o mare varietate de roci (“mozaic petrografic”): calcare, sisturi cristaline, roci vulcanice
Relieful
Aspecte specifice
- sunt foarte fragmentati
- Altitudinea maxima este de 1849 m in Mt. Bihorului
- Relieful carstic este foarte bine dezvoltat, cu chei (Cheil Turzii, Cheile Rameti), pesteri (Meziad, Scarisoara – cu un ghetar, Vantului, Vadu Crisului, Ursilor), avene, cursuri subterane ;
- in vestul Muntilor Apuseni apar « depresiunile golf » (Zarand, Beius, Vad-Borod) ;
- masivele muntoase pornesc radiar din zona centrala a Mt. Bihor;
- in nordul Apusenilor apar muntI “ascunsI”, acoperitI de strate sedimentare noi;
Diviziuni :
- muntii : Bihorului, Metaliferi, Trascaului, Vladeasa, Muntele Mare, Zarand, Muntele Mare) ;
- depresiuni : Zarandului (pe Crisul Alb), Beiusului (pe Crisul Negru), Vad-Borod (pe Crisul Repede), Zlatna, Brad, Halmagiu
Pasuri si trecatori:
- Ciucea
Hidrografia
- Raurile : Crisurile (Repede, Negru, Alb), Muresul cu afluentii sai (Ampoi si Aries), Somesul cu Somesul Mic; Crasna sI Barcau
- Lacurile : Varasoaia (lac in calcar), Lacul Fantanele, Lacul Gilau (lacuri artificiale pe Somesul Cald)
Resursele naturale
-aur si argint in Mt. Metaliferi, marmura in Mt. Codru-Moma, bauxita in Mt. Padurea Craiului, izvoare minerale (Stana de Vale), lemn.

Subcarpatii Moldovei

Limite
- la nord – valea Moldovei
- la sud – valea Trotusului
- la est – valea Siretului
- la vest – Carpatii Orientali
Geologia
- roci sedimentare cutate (gresii, marne)
Relieful
Aspecte specifice
- s-au format odata cu Carpatii prin incretirea scoartei
- atitudinea maxima este de 911 m in Culmea Plesului
- fac trecerea de la CarpatI la Podisul Moldovei
- alcatuitI dintr-un singur sir de dealuri sI de depresiuni
Diviziuni :
- Depresiunea Neamtului, strabatuta de raul Neamt (Ozana), inchisa de Culmea Plesului (911 m) ;
- Depresiunea Cracau-Bistrita, strabatuta de raurile Cracau si Bistrita ; este inchisa la exterior de Dealul Bistritei ;
- Depresiunea Tazlau-Casin, traversata de raurile Tazlau si Casin, afluenti ai Trotusului
Hidrografia
- Raurile: Moldova cu afluentii Neamt si Topolita; Bistrita cu afluentul Cracau; Trotus cu afluentii Tazlau sI Casin.
Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, carbuni, lemn, sare

Subcarpatii de Curbura

Limite
- la nord – Valea Trotusului
- la est – Campia Romana
- la sud – Campia Romana
- la vest –Valea Dambovitei
Geologia
- roci sedimentare cutate (flis): gresii, marne, argile
Relieful
Aspecte specifice
- Subcarpatii de Curbura fac trecerea de la Carpati direct la Campia Romana
- Altitudinea maxima este de 996 m, in Magura Odobesti
- Reprezinta cel mai complex sector al Subcarpatiilor, find alcatuit din doua siruri de dealuri si depresiuni ;
- Sunt fragmentati
- Aici apar fenomene naturale deosebite : « vulcanii noroiosi » (de la Berca si Arbanasi) si « focurile vii » de la Andreiasu
- in aceasta regiune se produc frecvente cutremure
Diviziuni :
- Depresiuni : Vrancei, Pucioasa, Campina, Valenii de Munte, Policiori;
- dealuri: Ciolanu, Istrita, Mare, Mg. Odobesti
Hidrografia
- raurile: Putna, Milcov, Buzau, Teleajen
Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, carbuni, lemn, sare

Subcarpatii Getici

Limite
- la est – Valea Dambovitei
- la vest – Valea Motrului
- la nord – Carpatii Meridionali
- la sud – Podisul Getic
Geologia
- roci sedimentare cutate: gresii, marne, argile
Relieful
- Subcarpatii de Curbura fac trecerea de la Carpatii Meridionali la Podisul Getic
- Altitudinea maxima este de 1218 m, in Magura Chiciora si 1018 m in Magura Matau
- Oltul ii imparte in doua sectoare : unul la est de Olt cu depresiuni mici (Campulung) si unul la vest de Olt, cu depresiuni mari (Depresiunea Subcarpatica Olteana, Depresiunea Tg. Jiu)
- Sunt fragmentati, fiind strabatutI de numeroase rauri
Diviziuni :
- Depresiuni : Campulung, Tismana, Horezu;
- dealuri: Bran, Mg. Slatioarei, Mg. Chiciora
Hidrografia
- raurile : Jiu cu Motru si gilort ; Oltul cu afluentii Oltet si Topolog ; Arges
Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, carbuni, lemn, sare

Podisul Transilvaniei

Limite
Se afla in centrul tarii, intre :
- Carpatii Orientali la nord si est
- Carpatii Meridionali la sud
- Apusenii la vest
- Dealurile de Vest la NV
Geologia
- gresii, marne, conglomerate, argile, nisipuri, pietrisuri
Relieful
Aspecte specifice
- S-a format prin scufundarea acestei regiuni si umplerea treptata cu sedimente a caror grosime depaseste 5000 m
- Este situat in interiorul arcului carpatic, de unde sI denumirea de “depresiune” in raport cu Carpatii ;
- Este o depresiune de origine tectonica ;
- Relieful cuprinde dealuri cu altitudini de 500-700 m (exista si cateva varfuri, in Zona marginala, care depasesc 1000 m);
- In centru prezinta dealuri domoale, netede ce ii dau aspect de podis
- Stratele sunt cutate cu samburi de sare pe margini (cute diapire) si boltite in centru (domuri gazeifere)
- Podisul Transilvaniei este inclinat pe directia est-vest
Diviziuni :
- Zona marginala - se dezvolta pe marginile podisului
- Este formata din dealuri si depresiuni
- Stratele sunt cutate
- Prezinta cute diapire cu samburi de sare
- Depresiuni : Fagarasului (pe Olt), Sibiului (pe Cibin), Culoarul Alba Iulia – Turda
- Resurse de sare
- Podisul Somesan – ocupa partea de nord-vest a Podisului Transilvaniei
- Are altitudini de 500-600 m
- Interfluviile sunt netede
- Este slab inclinat
- Strabatut de Somes
- Resurse de carbuni ;
- Campia Transilvaniei – cuprinsa intre Somese sI Mures
- Are altitudini de 450-500 m
- Este utilizata agricol, motiv pentru care se numeste « campie »
- Vaile sunt largi
- Specifice sunt domurile
- Resurse : gazul metan, solurile
- Podisul Tarnavelor – ocupa partea central-sudica a Podisului Transilvaniei
- Este cea mai inalta si mai extinsa diviziune
- Altitudini de 600-700 m
- Este inclinat pe directia est-vest
- Este strabatut de cele doua Tarnave (Mare si Mica)
- Aper aici domurile
- Subdiviziuni : Podisul Hartibaci si Podisul Secaselor

Hidrografia
- Raurile : Somesul cu afluentii sai (Somesul Mic sI Somesul Mare), Muresul cu afluentii: Tarnava Mica sI Tarnava Mare, Oltul cu afluentii: Hartibaci sI Cibin.
- Lacuri in sare : Ocna Mures, Ocna Dej, Ocna Sibiului.
Resursele naturale
- gaz metan, carbuni, solul, lemnul.

Podisul Moldovei

Limite
- la nord – granita cu Ucraina
- la est – granita cu Republica Moldova
- la sud – Campia Romana
- la vest – Subcarpatii Moldovei si Grupa de Nord
Geologia
- gresii, marne, argile, calcare
Relieful
Aspecte specifice
- este cel mai intins podis din tara noastra (se continua in Republica Moldova)
- are altitudini de 300-500 m ;
- este inclinat pe directia nord-sud;
- prezinta interfluvii netede;
- stratele sunt orizontale sau usor inclinate;
- rocile influenteaza relieful: altitudinele cele mai mari apar pe rocile dure (500-600 m pe gresii, conglomerate) iar altitudinile mai joase (200-300m) apar pe roci moi (argile)
- se produc alunecari de teren datorita substratului argilos
- Specifice sunt cuestele (forme de relief asimetrice, cu un versant abrupt si unul lin)
Diviziuni :
- Podisul Sucevei – ocupa partea nord-vestica a Podisului Moldovei
- este cea mai inalta sI mai racoroasa diviziune a podisului
- are altitudini de peste 600 m ;
- este strabatut de Siret si de Suceava
- subdiviziuni : Depresiunea Radauti, Podisul Dragomirnei, Podisul Falticenilor
- zona agricola (cartoful, sfecla de zahar, pomi fructiferi)
- Campia Jijiei (Campia Moldovei) – ocupa partea de nord-est a podisului
- Are altitudini de mici, sub 250 m ;
- Vaile sunt largi ;
- prezinta numeroase iazuri ;
- strabatuta de Jijia si de Bahlui ;
- importanta zona agricola, de unde si denumirea de « campie »
- Podisul Barladului – cuprins intre Siret sI Prut
- are altitudini de 300-500 m
- este cea mai intinsa diviziune a Podisului Moldovei
- este inclinat pe directia nord-sud
- aici se produc alunecari de teren
- subdiviziuni: Colinele Tutovei, Depresiunea Elanului, Podisul Central Moldovenesc, Dealurile Falciului, Podisul Covurlui

Hidrografia
- raurile : Siret cu afluentul Barlad, Prut cu afluentii sai : Jijia, Bahlui, Elan
- lacurile : artificiale – iazurile din Campia Jijiei, Lacul de acumulare Stanca-Costesti de pe Prut

Resursele naturale
Gaze naturale, roci de constructie (nisip cuartos, gips, calcare), solul.


Podisul Dobrogei

Limite
- la nord si vest, Dunarea
- la est, Marea Neagra
- la sud, Bulgaria

Geologia
- sisturi verzi in Pod. Casimcei
- granit in Mt. Macinului
- calcare, marne, loess

Relieful
Cuprinde doua diviziuni:
a) Masivul Dobrogei de Nord
- cu altitudini maxime de 467 m Vf. Greci
- cu un relief ruiniform
- inclinat pe directia V-E
- subdiviziuni : Mt. Macinului, Dealurile Tulcei, Pod. Babadagului, Pod. Casimcei, Depresiunea Nalbant (strabatuta de raurile Taita si Telita)

b) Podisul Dobrogei de Sud
- cu altitudini ce nu depasesc 200 m
- inclinare E-V
- relief litoral cu faleza si plaja
- subdiviziuni : Pod. Negru Voda, Pod. Dorobantului, Pod. Oltinei
- acoperit cu loess

Hidrografia
- raurile : Taita, Telita, Slava, Casimcea
- lacurile : Babadag, Tasaul, Techirghiol

Resursele naturale
- roci de constructie (granit, calcare), solurile, minereuri de fier, minereuri de cupru.

Podisul Getic

Limite
- la nord – Subcarpatii Getici
- la sud – Campia Romana
- la est – valea Dambovitei
- la vest - Dunarea

Geologia
- pietrisuri, gresii, marne

Relieful
- are aspect de piemont
- este inclinat de la nord la sud
- are altitudini de 600-700m in nord si de 300 in sud
- interfluviile sunt netede in sud si inguste in nord
- intersectat de vai adanci
- diviziuni : Platformele Argesului, Jiului, Oltului, Candesti, Cotmeana, Strehaia

Hidrografia
- raurile : Olt, Arges, Jiu, Oltet

Resursele naturale : petrol, gaze naturale, carbuni, roci de constructie


Podisul Mehedinti

Limite
- Intre Motru (E) si Dunare (SV)
- La V, Mt Mehedinti
- La SE, Pod Getic

Geologia
- sisturi cristaline si calcare

Relieful
- are structura de munte (sisturi cristaline) si aspect de podis
- altitudini de 500-700 m
- relief carstic : pestera Topolnita, podul natural Ponoare

Hidrografia
- raurile : Motru, Dunarea, Topolnita
- lacul Portile de Fier

Resursele naturale
Roci de constructie, lemnul

Dealurile de Vest

Limite
- la E Occidentalii
- la V – Campia de V

Geologia
- pietrisuri, gresii, marne, argile

Relieful
- au aspect de piemont
- sunt inclinate pe directia E-V
- patrund in « depresiunile golf »
- au altitudini de 200-400 m
- diviziuni : Dealurile Banatului, Dealurile Crisene, Dealurile Silvaniei

Hidrografia
- raurile : Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Muresul

Resursele naturale
- carbuni, ape termale, lemnul, solurile

Campia Romana

Limite
- la N- Pod. Getic, Subcarpatii de Curbura, Pod. Moldovei
- la V, S, E - Dunarea

Geologia
- nisipuri, pietrisuri, loess

Relieful
- are altitudinea maxima de 300 m
- este cea mai intinsa unitate de campie din tara noastra
- se dezvolta pe directia V-E
- are o dubla inclinare : N-S si V-E
- tipuri de campii: inalte (sau piemontane: Pitesti, Ploiesti), joase (sau de subsidenta : Siretului Inferior 5m, Cp. Titu), netede (sau tabulare : Baraganului), cu dune (in lungul Jiului, Ialomitei, Calmatuiului)
- specifice sunt crovurile
- diviziuni :
a. Sectorul de Vest
- intre Dunare si Olt
- strabatut de Jiu
- specifice dunele
- oras mare – Craiova

b. Sectorul Central
- intre Olt-Dunare-Arges
- cuprinde campiile Pitestilor, Burnazului

c. Sectorul Estic
- intre Arges – Dunare – Siret
- specifice sunt dunele
- apar crovuri in loess
- loessul are grosimi de 20-30 m
- campia Baraganului cea mai intinsa
- campia Siretului Inferior cea mai joasa (5m)

Hidrografia
- raurile : Jiu, Olt, Arges, Ialomita, Buzau
- lacurile : in crovuri (Ianca, Plopu), limanuri (Mostistea, Amara)

Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, solurile

Campia de Vest

Limite
- la E – Dealurile de Vest si Occidentalii
- la V – granita cu Serbia si Ungaria

Geologia
- nisipuri, pietrisuri, argile

Relieful
- este inclinata de la E la V
- patrunde in depresiunile « golf »
- intra in contact cu Occidentalii
- altitudini de 90-100m
- h max 143 m, Cp Vingai
- tipuri de campii: inalte, ferite de inundatii (peste 100 m alt.) si joase (sub 100m, supuse inundatiilor)
- diviziuni : Cp. Somesului, Cp. Crisurilor, Cp. Timisului (joase) si Cp. Vingai, Aradului, Carei (inalte)

Hidrografia
- raurile : Somesul, Crisurile, Muresul, Timisul


Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, ape termale, solurile

Delta Dunarii

Limite
- la N- Ucraina
- la E si S – Marea Neagra
- la V –Pod. Dobrogei

Geologia – aluviuni, nisipuri, pietrisuri

Relieful
- portiunile de uscat acopera doar 13% din suprafata deltei
- uscaturile din delta se numesc grinduri
- grindurile pot fi: fluviale (formate in lungul fluviului), maritime (paralele cu litoralul) si continentale (existente inaite de formarea deltei)
- h max 12,4m in grindul Letea


Hidrografia cuprinde bratele Dunarii, balti, lacuri, canale, garle
- bratul Chilia este cel mai nordic, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii, formeaza la varsare o delta secundara
- bratul Sulina este situat in centrul deltei, este cel mai drept, mai scurt si mai navigat dintre bratele fluviului ; transporta 18% din apele Dunarii
- bratul Sf. Gheorghe – cel mai sudic, formeaza la varsare Insulele Sacalin

Resursele naturale
Stuful, pestele, solurile


Lunca Dunarii

Este o forma de relief joasa care insoteste fluviul de la D.T.Severin pana la intrarea dunarii in Delta.
Are latimi variabile care ajung pana la 25 km intre Calarasi si Braila
Este utilizata agrigol si piscicol.
Solurile aici sunt hidromorfe (umede)
Vegetatia adaptata la umiditate (stuf, salcie, plop, rogoz)

Platforma continentala a Marii Negre

Are aspect de campie, usor inclinata, acoperita cu apele marii.
Se intinde in larg pana la 180 km departare de tarm.
Apele marii nu depasesc 200 m.
Resurse : peste, hidrocarburi (petrol si gaze naturale)

tipuri de relief

Dupa ce am invatat alcatuirea geologica, este momentul sa invatat cateva tipuri de relief

1. relieful glaciar
- se formeaza sub actiunea ghetii
- apare la peste 2000 m altitudine
- cuprinde : circuri si vai glaciare


2. relieful carstic
- se formeaza in rocile calcaroase
- cuprinde chei, doline si pesteri

3. relieful vulcanic
- apare in muntii vulcanici
- cuprinde conuri si cratere

4. relieful eolian
- se formeaza sub actiunea vantului
- cuprinde dune de nisip

5. relieful litoral
- se formeaza pe litoral sub actiunea marii
- cuprinde lagune, limanuri, delta

geologia

Un aspect foarte important in invatarea si mai ales in intelegerea reliefului Romaniei, il reprezinta alcatuirea geologica sau geologia.
1. Carpatii Orientali

Grupele de Nord si Centrala: roci vulcanice (andezit) in V ; sisturi cristaline in C ; flis (roci sedimentare cutate) in E
Grupa Sudica – alcatuita doar din flis

Munti alcatuiti din calcare si conglomerate : Ceahlau, Hasmasul Mare, Ciucas

2. Carpatii Meridionali

Alcatuiti din sisturi cristaline, doar la extremitati apar calcare si conglomerate
Calcare si conglomerate apar in: Bucegi, Piatra Craiului, Cernei, Mehedinti

3. Carpatii Occidentali

Grupa Banatului - calcare (relief carstic), sisturi cristaline

Poiana Rusca – sisturi cristaline si marmura

Apusenii – varietate mare de roci (sisturi, calcare, granite) : « mozaic petrografic »

4. Subcarpatii

Flis : gresii, marne, conglomerate

5. Podisurile :

Moldovei, Transilvaniei, Getic,: roci sedimentare necutate (stratele sunt orizontale sau usor inclinate) : gresii, marne, pitrisuri, argile

Dobrogei : granit si bazalt in Mt. Macinului ; calcare, pietrisuri, loess ; stratele sunt cutate doar in Mt Macinului ; sisturi verzi in Pod Casimcei

Mehedinti : sisturi cristaline, calcare

Dealurile de Vest : roci sedimentare necutate (gresii, marne, argile), sisturi in Dealurile Silvaniei (in muntii “inecati”- D. Prisnel si D. Preluca)

6. Campiile :

Argile, nisipuri, pietrisuri, loess

7. Delta Dunarii

Aliviuni : nisipuri, pietrisuri, maluri

formarea reliefului

In aceasta lectie veti invata cum si cand s-au format unitatile de relief din tara noastra.

Cea mai veche unitate de relief este Podisul Dobrogei. Acesta s-a format in timpul orogenezelor caledoniana (Podisul Casimcei) si hercinica (Muntii Macinului).

Carpatii s-au format prin incretirea scoartei, in timpul orogenezei alpine.

Subcarpatii s-au format odata cu inaltarea Carpatilor, prin incretirea scoartei.

Dealurile si podisurile s-au format mai recent prin depunerea unor sedimente aduse de raurile carpatice.
Exceptie fac Podisul Mehedinti, care s-a format prin incretirea scoartei si Podisul Transilvaniei, care s-a format prin scufundarea si umplerea treptata cu sedimente.

Campiile s-au format pe locul unor foste mari sau lacuri, prin depunere de sedimente.

Delta Dunarii s-a format pe locul unui fost golf al Marii Negre, prin actiunea a trei factori: dunarea cu aluviunile sale, mareea mica si curentii marini.