vegetatia, fauna si solurile

Vegetatia, fauna si solurile

stepa
- este raspandita in campii
- este formata din ierburi (iarba vantului, colilia)
- fauna : rozatoare (soarecele de camp, harciogul)
- solurile : cernoziomurile (molisolurile)

silvostepa
- este raspandita in zonele de campii inalte si dealuri joase (pana la 300 m)
- cuprinde pe langa ierburi si arbusti
- fauna : rozatoare
- solul : cernoziom levigat

padurea de stejar
- urca pana la 500 m altitudine
- specii de stejar : cerul, garnita, gorunul, stejarul pufos, stejarul brumariu
- fauna : mistretul, lupul, vulpea
- solul : brun-roscat

padurea de fag
- urca pana la 1200 m altitudine (dealurile subcarpatice, muntii mai josi)
- pe langa speciile de fag, intalnim aici si ulmul, carpenul, teiul
- fauna : lupul, vulpea
- solul : brun de padure

padurea de conifere
- se dezvolta pana la altitudini de 1800 m (doar 1600 m in nordul tarii)
- cuprinde Bradul, molidul, pinul
- fauna : ursul, cerbul, rasul
- solul : brun-acid, podzolul

pajistile alpine
- apar la peste 1800 m
- vegetatia este formata din jnepeni si ienuperi
- fauna : acvila, capra neagra
- solul - podzolul

sinteze

Aici vei gasi analiza fiecarei unitati de relief din tara noastra.

Carpatii

Grupa de Nord
(Grupa Maramuresului si a Bucovinei)
Limite
- la nord: granita cu Ucraina
- la sud : depresiunile Dornelor si Campulung
Geneza
Grupa de Nord s-a format prin incretirea scortei, in orogeneza alpina si prin eruptii vulcanice
Geologia
- in partea de vest sunt roci vulcanice
- in partea centrala – sisturi cristaline
- in partea de est – roci sedimentare cutate (flis)
Relieful
Aspecte specifice
- Grupa de Nord cuprinde trei siruri de roci (vezi geologia)
- Altitudinea maxima este de 2.3003 m in Mt. Rodnei
- Orientarea culmilor pe directia NV-SE
- Relieful vulcanic bine dezvoltat in muntii: Oas, GutaI, Tibles
- Relieful glaciar este prezent in muntii Rodnei (cu circuri sI vai glaciare)
Diviziuni :
- muntii : Oas, Gutai, Tibles, Maramuresului, Rodnei, Obcinele Bucovinei (Mestecanis, Feredeu, Mare) ;
- depresiuni : Maramuresului (strabatuta de raurile Iza si Viseu), Dornelor (pe valea Bistritei), Campulung (pe valea Moldovei), Oasului
Pasuri si trecatori:
- Mestecanis
- Prislop (1.416 m – cel mai inalt din Orientali)
Hidrografia
- Raurile : Tisa cu Iza si Viseu, Bistrita, Moldova, Suceava, Somesul Mare
- Lacurile : Lala si Buhaescu, lacuri glaciare in Mt. Rodnei; Costiui sI Ocna Sugatag, lacuri in sare in Depresiunea Maramuresului
Resursele naturale
- minereuri complexe (cupru, plumb, zinc), aur si argint in muntii vulcanici
- roci de constructie
- lemn.


Grupa Centrala
(Grupa Moldo-Transilvana)

Limite
- la nord depresiunile Dornelor sI Campulung
- la sud Depresiunea Brasovului si Valea Oituzului
Geologia
- in partea de vest sunt roci vulcanice
- in partea centrala – sisturi cristaline
- in partea de est – roci sedimentare cutate (flis)
Relieful
Aspecte specifice
- Grupa Centrala cuprinde trei siruri de roci (vezi geologia)
- Altitudinea maxima este de 2.100 m in Mt. Calimani
- Orientarea culmilor pe directia NV-SE
- Relieful vulcanic bine dezvoltat in muntii: Calimani, Gurghiu, Harghita (cu conuri sI cratere)
- Relieful carstic bine dezvoltat (Cheile Bicazului)
- Defileul Muresului intre Toplita-Deda
Diviziuni :
- muntii : Calimani, Gurghiu, Harghita (in partea de vest, munti vulcanici), Ceahlau si Hasmasul Mare (alcatuiti din calcare si conglomerate), Stanisoarei, Bistritei (in partea de est), Persani, Baraolt, Bodoc (in sud)
- depresiuni : Giurgeului (strabatuta de raul Mures), Ciucului (pe valea Oltului), Comanesti (pe valea Trotusului)
Pasuri si trecatori:
- Bicaz
- Oituz
- Defileul Toplita – Deda (pe Mures)
- Tihuta
Hidrografia
- Raurile : Muresul, Oltul si Bicazul (cu izvoarele in Mt. Hasmasul Mare), Bistrita, Trotusul
- Lacurile : Lacu Rosu (lac de baraj natural), Lacul Sf. Ana (lac vulcanic in Masivul Ciomatu), Lacul Izvorul Muntelui (lac antropic, construit pe valea Bistritei)
Resursele naturale
- sulf in Mt. Calimani , roci de constructie, lemn, carbuni (in Depresiunea Comanesti)


Grupa Sudica
(Grupa Curburii)
Limite
- la nord – Valea Oituzului
- la sud – Subcarpatii de Curbura
- la vest – Valea Prahovei
Geologia
Grupa Sudica este alcatuita din flis (roci sedimentare cutate)
Relieful
Aspecte specifice
- aici lipsesc rocile vulcanice si sisturile cristaline
- Altitudinea maxima este de 1.954 m in Mt. Ciucas
- aici Carpatii se curbeaza, culmile montane fiind orientate pe directia NE-SV
- relief dezvoltat pe calcare sI conglomerate in Mt Ciucas
Diviziuni :
- muntii : Vrancei, Siriului, ~ntorsurii, Baiului, Barsei;
- depresiunea Brasovului – de origine tectonica, are altitudini de cca 500 m, are un relief de dealuri, este strabatuta de Olt si de afluentul sau Raul Negru.
Pasuri si trecatori:
- Oituz, Tusnad, Bratocea

Hidrografia
- Raurile : Oituz, Buzau cu afluentii Basca Mare si Basca Mica ; Teleajen, Prahova
- Lacul Siriu, antropic, construit pe valea Buzaului
Resursele naturale
- roci de constructie, carbuni (in Depresiunea Brasovului), lemn.


Grupa Bucegi

Limite
- la est -Valea Prahovei
- la vest- Valea Dambovitei
Geologia
- calcare, conglomerate, sisturi cristaline
Relieful
Aspecte specifice
- Altitudinea maxima este de 2.505 m in Mt. Bucegi, Vf. Omu
- Orientarea culmilor pe directia N-S
- Relieful carstic bine dezvoltat cu cheile sI pesterile Ialomicioarei sI Dambovicioarei;
- Relief pe conglomerate in Mt. Bucegi (Platoul Bucegi cu “Babele” sI “Sfinxul”)
- Relieful glaciar este prezent in muntii Leaota (cu circuri sI vai glaciare)
Diviziuni :
- muntii : Bucegi (alcatuiti din calcare si conglomerate), Leaota (cu sisturi cristaline), Piatra Craiului (calcare);
- Culoarul Rucar –Bran ( de origine tectonica, cu altitudini de 800-1300 m, face legatura intre Brasov si Campulung)
Pasuri si trecatori:
- Bran (in Culoarul Rucar-Bran)
Hidrografia
- Raurile : Dambovita, Ialomita, Prahova
- Lacul artificial Scropoasa, pe Ialomita
Resursele naturale
Roci de constructie, lemn, s.a.


Grupa Fagarasului

Limite
- la est Valea Dambovitei
- la vest Valea Oltului
Geologia
- sisturi cristaline
Relieful
Aspecte specifice
- Grupa Fagarasului prezinta cele mai mari altitudini din tara : 2.544 m Vf Moldoveanu si 2.535 m Vf Negoiu, ambele din Fagaras
- Relief glaciar bine dezvoltat cu circuri si vai glaciare (in Mt Fagaras sI Mt Iezer)
- Culmea principala (Mt Fagarasului) este orientata pe directia V-E si masoara 60 km lungime
- Defileul Oltului intre Turnu Rosu si Cozia
Diviziuni :
- muntii : Fagarasului, Cozia, Frunti, Ghitu, Iezer;
- depresiuni : Fagarasului (strabatuta de raul Olt), Lovistei (pe Olt)
Pasuri si trecatori:
- Turnu Rosu
- Cozia
Hidrografia
- Raurile : Olt, Arges, Dambovita
- Lacurile : Capra, Urlea, Balea, Avrig (glaciare, situate in Mt. Fagarasului), Lacul Vidraru (lac artificial, construit pe Valea Argesului)
Resursele naturale
Roci de constructie, lemn


Grupa Parangului

Limite
- la est valea Oltului
- la vest vaile Jiului si a Streiului
Geologia
- sisturi cristaline sI calcare in partea de sud
Relieful
Aspecte specifice
- Grupa Parangului este cea mai extinsa grupa din Meridionali
- Altitudinea maxima este de 2.519 m in Mt. Parangului
- Orientarea culmilor pe directia NV-SE
- Relieful carstic dezvoltat in sud (Pestera Muerii, Pestera Polovragi - in Mt. Capatanii ; cheile Oltetului)
- Relieful glaciar este prezent in muntii Parang, Sureanu
- La partea superioara, prezinta intinse suprafete netede (Parang, Sureanu, Candrel)
Diviziuni :
- muntii : Parang, Sureanu, Candrel, Lotrului, Capatanii ;
- depresiuni : Lovistei (pe Olt), Petrosani (pe Jiu)
Pasuri si trecatori:
- Turnu Rosu si Cozia (pe Olt)
- Lainici (pe Jiu)
Hidrografia
- Raurile : Olt cu afluentii Lotru, Oltet si Cibin ; Jiu, Strei,
- Lacurile : Vidra (artificial, construit pe valea Lotrului), Galcescu (glaciar)
Resursele naturale
- carbuni, lemn, roci de constructie


Grupa Retezat-Godeanu

Limite
- la est – vaile raurilor Jiu si Strei
- la vest – Culoarul Timis-Cerna
Geologia
- sisturi cristaline, calcare
Relieful
Aspecte specifice
- are o forma triunghiulara;
- Altitudinea maxima este de 2.509 m in Mt. Retezat
- Relieful glaciar este prezent in muntii Retezat sI Godeanu (cu circuri sI vai glaciare)
- Relief carstic (in Muntii Cernei sI MehedintI)
Diviziuni :
- muntii : Tarcului, Retezat, Godeanu, Cernei, MehedintI, Valcanului;
- depresiuni : Hateg (pe raul Strei), Petrosani (pe Jiu)
Pasuri si trecatori:
- Lainici
- Merisor
- Poarta de Fier a Transilvaniei (in Culoarul Bistrei)
- Poarta Orientala (in Culoarul Timis-Cerna)
Hidrografia
- Raurile : Jiu, Strei, Cerna, Motru, Bistra
- Lacurile : Zanoaga (cel mai adanc lac glaciar din tara), Bucura (cel mai intins lac glaciar din tara), Lacul Gura Apei (pe Raul Mare), Lacul Valea lui Iovan (pe Cerna)
Resursele naturale
- carbuni superiori (huila in Depresiunea Petrosani), lemn, roci de constructie, izvoare termale


Grupa Banatului

Limite
- la sud – Dunarea
- la est – Culoarul Timis-Cernei
- la nord si vest – Dealurile de Vest
Geologia
- sisturi cristaline, calcare, roci magmatice
Relieful
Aspecte specifice
- alcatuiti dintr-un mozaic petrografic
- Altitudinea maxima este de 1.446 m in Mt. Semenicului
- Relief carstic cu chei sI pesteri (Cheile Nerei, Cheile Carasului, Pestera Comarnic)
- Altitudini mici (de la 617m Mt. Dognecei, la 1446 m in Mt. Semenicului)
- Grupa Banatului este puternic fragmentata
- in sud se dezvolta defileul Dunarii (144 km, cel mai lung din Europa)
Diviziuni :
- muntii : Semenic, Dognecei, Almajului, Locvei, Aninei;
- depresiuni : Almajului, Caras-Ezeris
Pasuri si trecatori:
- Poarta Orientala (Domasnea)
Hidrografia
- Raurile sunt colectate de Dunare : Nera, Caras, Barzava
- Lacurile Secu si gozna, artificiale, construite pe valea Barzavei

Resursele naturale
- minereuri de fier, carbuni, lemn, minereuri neferoase

Muntii Poiana-Rusca

Limite
- la nord Valea Muresului
- la sud – Culoarul Bistrei
Geologia
- sisturi cristaline si marmura
Relieful
Aspecte specifice
- au aspect de masiv, fiind marginiti de zone joase (Depresiunea Hategului, Culoarul Bistrei, Valea Muresului)
- Altitudinea maxima este de 1374 m in Vf. Pades
- AlcatuitI din sisturi cristaline sI marmura
Diviziuni :
- Muntii Poiana Rusca
- Depresiunea Hategului (strabatuta de raul Strei)
Pasuri si trecatori:
- Poarta de Fier a Transilvaniei (din Culoarul Bistrei)
Hidrografia
- Raurile : Mures,cu afluentul Strei ; Bistra, Bega
Resursele naturale
- minereuri de fier (exploatate la Ghelari si Teliuc), marmura, lemn.

Muntii Apuseni

Limite
- la sud – Valea Muresului
- la nord – Valea Barcaului
Geologia
- Muntii Apuseni sunt alcatuitI dintr-o mare varietate de roci (“mozaic petrografic”): calcare, sisturi cristaline, roci vulcanice
Relieful
Aspecte specifice
- sunt foarte fragmentati
- Altitudinea maxima este de 1849 m in Mt. Bihorului
- Relieful carstic este foarte bine dezvoltat, cu chei (Cheil Turzii, Cheile Rameti), pesteri (Meziad, Scarisoara – cu un ghetar, Vantului, Vadu Crisului, Ursilor), avene, cursuri subterane ;
- in vestul Muntilor Apuseni apar « depresiunile golf » (Zarand, Beius, Vad-Borod) ;
- masivele muntoase pornesc radiar din zona centrala a Mt. Bihor;
- in nordul Apusenilor apar muntI “ascunsI”, acoperitI de strate sedimentare noi;
Diviziuni :
- muntii : Bihorului, Metaliferi, Trascaului, Vladeasa, Muntele Mare, Zarand, Muntele Mare) ;
- depresiuni : Zarandului (pe Crisul Alb), Beiusului (pe Crisul Negru), Vad-Borod (pe Crisul Repede), Zlatna, Brad, Halmagiu
Pasuri si trecatori:
- Ciucea
Hidrografia
- Raurile : Crisurile (Repede, Negru, Alb), Muresul cu afluentii sai (Ampoi si Aries), Somesul cu Somesul Mic; Crasna sI Barcau
- Lacurile : Varasoaia (lac in calcar), Lacul Fantanele, Lacul Gilau (lacuri artificiale pe Somesul Cald)
Resursele naturale
-aur si argint in Mt. Metaliferi, marmura in Mt. Codru-Moma, bauxita in Mt. Padurea Craiului, izvoare minerale (Stana de Vale), lemn.

Subcarpatii Moldovei

Limite
- la nord – valea Moldovei
- la sud – valea Trotusului
- la est – valea Siretului
- la vest – Carpatii Orientali
Geologia
- roci sedimentare cutate (gresii, marne)
Relieful
Aspecte specifice
- s-au format odata cu Carpatii prin incretirea scoartei
- atitudinea maxima este de 911 m in Culmea Plesului
- fac trecerea de la CarpatI la Podisul Moldovei
- alcatuitI dintr-un singur sir de dealuri sI de depresiuni
Diviziuni :
- Depresiunea Neamtului, strabatuta de raul Neamt (Ozana), inchisa de Culmea Plesului (911 m) ;
- Depresiunea Cracau-Bistrita, strabatuta de raurile Cracau si Bistrita ; este inchisa la exterior de Dealul Bistritei ;
- Depresiunea Tazlau-Casin, traversata de raurile Tazlau si Casin, afluenti ai Trotusului
Hidrografia
- Raurile: Moldova cu afluentii Neamt si Topolita; Bistrita cu afluentul Cracau; Trotus cu afluentii Tazlau sI Casin.
Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, carbuni, lemn, sare

Subcarpatii de Curbura

Limite
- la nord – Valea Trotusului
- la est – Campia Romana
- la sud – Campia Romana
- la vest –Valea Dambovitei
Geologia
- roci sedimentare cutate (flis): gresii, marne, argile
Relieful
Aspecte specifice
- Subcarpatii de Curbura fac trecerea de la Carpati direct la Campia Romana
- Altitudinea maxima este de 996 m, in Magura Odobesti
- Reprezinta cel mai complex sector al Subcarpatiilor, find alcatuit din doua siruri de dealuri si depresiuni ;
- Sunt fragmentati
- Aici apar fenomene naturale deosebite : « vulcanii noroiosi » (de la Berca si Arbanasi) si « focurile vii » de la Andreiasu
- in aceasta regiune se produc frecvente cutremure
Diviziuni :
- Depresiuni : Vrancei, Pucioasa, Campina, Valenii de Munte, Policiori;
- dealuri: Ciolanu, Istrita, Mare, Mg. Odobesti
Hidrografia
- raurile: Putna, Milcov, Buzau, Teleajen
Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, carbuni, lemn, sare

Subcarpatii Getici

Limite
- la est – Valea Dambovitei
- la vest – Valea Motrului
- la nord – Carpatii Meridionali
- la sud – Podisul Getic
Geologia
- roci sedimentare cutate: gresii, marne, argile
Relieful
- Subcarpatii de Curbura fac trecerea de la Carpatii Meridionali la Podisul Getic
- Altitudinea maxima este de 1218 m, in Magura Chiciora si 1018 m in Magura Matau
- Oltul ii imparte in doua sectoare : unul la est de Olt cu depresiuni mici (Campulung) si unul la vest de Olt, cu depresiuni mari (Depresiunea Subcarpatica Olteana, Depresiunea Tg. Jiu)
- Sunt fragmentati, fiind strabatutI de numeroase rauri
Diviziuni :
- Depresiuni : Campulung, Tismana, Horezu;
- dealuri: Bran, Mg. Slatioarei, Mg. Chiciora
Hidrografia
- raurile : Jiu cu Motru si gilort ; Oltul cu afluentii Oltet si Topolog ; Arges
Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, carbuni, lemn, sare

Podisul Transilvaniei

Limite
Se afla in centrul tarii, intre :
- Carpatii Orientali la nord si est
- Carpatii Meridionali la sud
- Apusenii la vest
- Dealurile de Vest la NV
Geologia
- gresii, marne, conglomerate, argile, nisipuri, pietrisuri
Relieful
Aspecte specifice
- S-a format prin scufundarea acestei regiuni si umplerea treptata cu sedimente a caror grosime depaseste 5000 m
- Este situat in interiorul arcului carpatic, de unde sI denumirea de “depresiune” in raport cu Carpatii ;
- Este o depresiune de origine tectonica ;
- Relieful cuprinde dealuri cu altitudini de 500-700 m (exista si cateva varfuri, in Zona marginala, care depasesc 1000 m);
- In centru prezinta dealuri domoale, netede ce ii dau aspect de podis
- Stratele sunt cutate cu samburi de sare pe margini (cute diapire) si boltite in centru (domuri gazeifere)
- Podisul Transilvaniei este inclinat pe directia est-vest
Diviziuni :
- Zona marginala - se dezvolta pe marginile podisului
- Este formata din dealuri si depresiuni
- Stratele sunt cutate
- Prezinta cute diapire cu samburi de sare
- Depresiuni : Fagarasului (pe Olt), Sibiului (pe Cibin), Culoarul Alba Iulia – Turda
- Resurse de sare
- Podisul Somesan – ocupa partea de nord-vest a Podisului Transilvaniei
- Are altitudini de 500-600 m
- Interfluviile sunt netede
- Este slab inclinat
- Strabatut de Somes
- Resurse de carbuni ;
- Campia Transilvaniei – cuprinsa intre Somese sI Mures
- Are altitudini de 450-500 m
- Este utilizata agricol, motiv pentru care se numeste « campie »
- Vaile sunt largi
- Specifice sunt domurile
- Resurse : gazul metan, solurile
- Podisul Tarnavelor – ocupa partea central-sudica a Podisului Transilvaniei
- Este cea mai inalta si mai extinsa diviziune
- Altitudini de 600-700 m
- Este inclinat pe directia est-vest
- Este strabatut de cele doua Tarnave (Mare si Mica)
- Aper aici domurile
- Subdiviziuni : Podisul Hartibaci si Podisul Secaselor

Hidrografia
- Raurile : Somesul cu afluentii sai (Somesul Mic sI Somesul Mare), Muresul cu afluentii: Tarnava Mica sI Tarnava Mare, Oltul cu afluentii: Hartibaci sI Cibin.
- Lacuri in sare : Ocna Mures, Ocna Dej, Ocna Sibiului.
Resursele naturale
- gaz metan, carbuni, solul, lemnul.

Podisul Moldovei

Limite
- la nord – granita cu Ucraina
- la est – granita cu Republica Moldova
- la sud – Campia Romana
- la vest – Subcarpatii Moldovei si Grupa de Nord
Geologia
- gresii, marne, argile, calcare
Relieful
Aspecte specifice
- este cel mai intins podis din tara noastra (se continua in Republica Moldova)
- are altitudini de 300-500 m ;
- este inclinat pe directia nord-sud;
- prezinta interfluvii netede;
- stratele sunt orizontale sau usor inclinate;
- rocile influenteaza relieful: altitudinele cele mai mari apar pe rocile dure (500-600 m pe gresii, conglomerate) iar altitudinile mai joase (200-300m) apar pe roci moi (argile)
- se produc alunecari de teren datorita substratului argilos
- Specifice sunt cuestele (forme de relief asimetrice, cu un versant abrupt si unul lin)
Diviziuni :
- Podisul Sucevei – ocupa partea nord-vestica a Podisului Moldovei
- este cea mai inalta sI mai racoroasa diviziune a podisului
- are altitudini de peste 600 m ;
- este strabatut de Siret si de Suceava
- subdiviziuni : Depresiunea Radauti, Podisul Dragomirnei, Podisul Falticenilor
- zona agricola (cartoful, sfecla de zahar, pomi fructiferi)
- Campia Jijiei (Campia Moldovei) – ocupa partea de nord-est a podisului
- Are altitudini de mici, sub 250 m ;
- Vaile sunt largi ;
- prezinta numeroase iazuri ;
- strabatuta de Jijia si de Bahlui ;
- importanta zona agricola, de unde si denumirea de « campie »
- Podisul Barladului – cuprins intre Siret sI Prut
- are altitudini de 300-500 m
- este cea mai intinsa diviziune a Podisului Moldovei
- este inclinat pe directia nord-sud
- aici se produc alunecari de teren
- subdiviziuni: Colinele Tutovei, Depresiunea Elanului, Podisul Central Moldovenesc, Dealurile Falciului, Podisul Covurlui

Hidrografia
- raurile : Siret cu afluentul Barlad, Prut cu afluentii sai : Jijia, Bahlui, Elan
- lacurile : artificiale – iazurile din Campia Jijiei, Lacul de acumulare Stanca-Costesti de pe Prut

Resursele naturale
Gaze naturale, roci de constructie (nisip cuartos, gips, calcare), solul.


Podisul Dobrogei

Limite
- la nord si vest, Dunarea
- la est, Marea Neagra
- la sud, Bulgaria

Geologia
- sisturi verzi in Pod. Casimcei
- granit in Mt. Macinului
- calcare, marne, loess

Relieful
Cuprinde doua diviziuni:
a) Masivul Dobrogei de Nord
- cu altitudini maxime de 467 m Vf. Greci
- cu un relief ruiniform
- inclinat pe directia V-E
- subdiviziuni : Mt. Macinului, Dealurile Tulcei, Pod. Babadagului, Pod. Casimcei, Depresiunea Nalbant (strabatuta de raurile Taita si Telita)

b) Podisul Dobrogei de Sud
- cu altitudini ce nu depasesc 200 m
- inclinare E-V
- relief litoral cu faleza si plaja
- subdiviziuni : Pod. Negru Voda, Pod. Dorobantului, Pod. Oltinei
- acoperit cu loess

Hidrografia
- raurile : Taita, Telita, Slava, Casimcea
- lacurile : Babadag, Tasaul, Techirghiol

Resursele naturale
- roci de constructie (granit, calcare), solurile, minereuri de fier, minereuri de cupru.

Podisul Getic

Limite
- la nord – Subcarpatii Getici
- la sud – Campia Romana
- la est – valea Dambovitei
- la vest - Dunarea

Geologia
- pietrisuri, gresii, marne

Relieful
- are aspect de piemont
- este inclinat de la nord la sud
- are altitudini de 600-700m in nord si de 300 in sud
- interfluviile sunt netede in sud si inguste in nord
- intersectat de vai adanci
- diviziuni : Platformele Argesului, Jiului, Oltului, Candesti, Cotmeana, Strehaia

Hidrografia
- raurile : Olt, Arges, Jiu, Oltet

Resursele naturale : petrol, gaze naturale, carbuni, roci de constructie


Podisul Mehedinti

Limite
- Intre Motru (E) si Dunare (SV)
- La V, Mt Mehedinti
- La SE, Pod Getic

Geologia
- sisturi cristaline si calcare

Relieful
- are structura de munte (sisturi cristaline) si aspect de podis
- altitudini de 500-700 m
- relief carstic : pestera Topolnita, podul natural Ponoare

Hidrografia
- raurile : Motru, Dunarea, Topolnita
- lacul Portile de Fier

Resursele naturale
Roci de constructie, lemnul

Dealurile de Vest

Limite
- la E Occidentalii
- la V – Campia de V

Geologia
- pietrisuri, gresii, marne, argile

Relieful
- au aspect de piemont
- sunt inclinate pe directia E-V
- patrund in « depresiunile golf »
- au altitudini de 200-400 m
- diviziuni : Dealurile Banatului, Dealurile Crisene, Dealurile Silvaniei

Hidrografia
- raurile : Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Muresul

Resursele naturale
- carbuni, ape termale, lemnul, solurile

Campia Romana

Limite
- la N- Pod. Getic, Subcarpatii de Curbura, Pod. Moldovei
- la V, S, E - Dunarea

Geologia
- nisipuri, pietrisuri, loess

Relieful
- are altitudinea maxima de 300 m
- este cea mai intinsa unitate de campie din tara noastra
- se dezvolta pe directia V-E
- are o dubla inclinare : N-S si V-E
- tipuri de campii: inalte (sau piemontane: Pitesti, Ploiesti), joase (sau de subsidenta : Siretului Inferior 5m, Cp. Titu), netede (sau tabulare : Baraganului), cu dune (in lungul Jiului, Ialomitei, Calmatuiului)
- specifice sunt crovurile
- diviziuni :
a. Sectorul de Vest
- intre Dunare si Olt
- strabatut de Jiu
- specifice dunele
- oras mare – Craiova

b. Sectorul Central
- intre Olt-Dunare-Arges
- cuprinde campiile Pitestilor, Burnazului

c. Sectorul Estic
- intre Arges – Dunare – Siret
- specifice sunt dunele
- apar crovuri in loess
- loessul are grosimi de 20-30 m
- campia Baraganului cea mai intinsa
- campia Siretului Inferior cea mai joasa (5m)

Hidrografia
- raurile : Jiu, Olt, Arges, Ialomita, Buzau
- lacurile : in crovuri (Ianca, Plopu), limanuri (Mostistea, Amara)

Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, solurile

Campia de Vest

Limite
- la E – Dealurile de Vest si Occidentalii
- la V – granita cu Serbia si Ungaria

Geologia
- nisipuri, pietrisuri, argile

Relieful
- este inclinata de la E la V
- patrunde in depresiunile « golf »
- intra in contact cu Occidentalii
- altitudini de 90-100m
- h max 143 m, Cp Vingai
- tipuri de campii: inalte, ferite de inundatii (peste 100 m alt.) si joase (sub 100m, supuse inundatiilor)
- diviziuni : Cp. Somesului, Cp. Crisurilor, Cp. Timisului (joase) si Cp. Vingai, Aradului, Carei (inalte)

Hidrografia
- raurile : Somesul, Crisurile, Muresul, Timisul


Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, ape termale, solurile

Delta Dunarii

Limite
- la N- Ucraina
- la E si S – Marea Neagra
- la V –Pod. Dobrogei

Geologia – aluviuni, nisipuri, pietrisuri

Relieful
- portiunile de uscat acopera doar 13% din suprafata deltei
- uscaturile din delta se numesc grinduri
- grindurile pot fi: fluviale (formate in lungul fluviului), maritime (paralele cu litoralul) si continentale (existente inaite de formarea deltei)
- h max 12,4m in grindul Letea


Hidrografia cuprinde bratele Dunarii, balti, lacuri, canale, garle
- bratul Chilia este cel mai nordic, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii, formeaza la varsare o delta secundara
- bratul Sulina este situat in centrul deltei, este cel mai drept, mai scurt si mai navigat dintre bratele fluviului ; transporta 18% din apele Dunarii
- bratul Sf. Gheorghe – cel mai sudic, formeaza la varsare Insulele Sacalin

Resursele naturale
Stuful, pestele, solurile


Lunca Dunarii

Este o forma de relief joasa care insoteste fluviul de la D.T.Severin pana la intrarea dunarii in Delta.
Are latimi variabile care ajung pana la 25 km intre Calarasi si Braila
Este utilizata agrigol si piscicol.
Solurile aici sunt hidromorfe (umede)
Vegetatia adaptata la umiditate (stuf, salcie, plop, rogoz)

Platforma continentala a Marii Negre

Are aspect de campie, usor inclinata, acoperita cu apele marii.
Se intinde in larg pana la 180 km departare de tarm.
Apele marii nu depasesc 200 m.
Resurse : peste, hidrocarburi (petrol si gaze naturale)

termeni geografici

Poate pe parcursul lecturarii acestor materiale vei intalni termeni pe care nu ii cunosti. Urmeaza o lista de termeni geografici care iti vin in ajutor:

Apa geotermala – apa subterana cu temperaturi de peste 20 grade

Apa subterana – strat acvifer situat in adancime

Alunecări de teren – desprinderi ale unei porțini dintr-un versant
Amplitudine termică - diferența dintre temperaturile maxime și cele minime

Bazin hidrografic – suprafata de pe care un râu își adună apele

Austrul – vânt cald care bate vara in Câmpia Română provocând secete

Atomocentrala – centrală care produce curent electric, utilizând energia metalelor radioactive (reactii de fuziune)

Briza – briza marină -vânt ce bate pe litoral, ziua dinspre mare spre uscat, noaptea invers; briza montană - vânt ce bate ziua dinspre munte spre zonele joase, iar noaptea invers

Câmpie – formă de relief cu aspect neted, cu altitudini de 0-300 m

Câmpie de subsidență – câmpie de coborâre

Chei – văi înguste cu versanți înalți, săpate de un râu prin munți (calcaroși)

Circ glaciar – formă depresionară, cu aspect circular formată sub acțiunea gheții

Confluență – locul în care se întâlnesc 2 sau mai multe râuri

Con vulcanic – formă de relief cu aspect de con, format în urma activității vulcanice

Crater – formă de relief cu aspect de pâlnie situată la partea superioară a unui con vulcanic

Crivăț – vânt rece care bate iarna în E și SE țării

Crov – depresiune în loess

Culoar – spațiu depresionar alungit, situat de-a lungul unui râu (ex. Culoarul Timiș-Cerna,
Culoarul Bistrei)

Cuestă – margini abrupte ale stratelor de roci ușor înclinate

Cută diapiră – boltiri ale stratelor datorate străpungeri lor de către sâmburi de sare

Cumpăna de ape – linia care separă două bazine hidrografice

Debit – cantitate de apă care este transportată de râu într-o anumită unitate de timp (mc/s)

Defileu – culoar îngust și lung traversat de un râu (ex. defileul Dunării, Oltului, Mureșului)

Delăa – câmpie de acumulare în formare

Depresiune – formă joasă de relief mărginită de un relief mai înalt

Depresiune intramontană – depresiune situată între munți

Depresiune « golf » - depresiune care pătrunde din zona de câmpie în munți (vestul Apusenilor :
Zarand, Beiuș, Vad-Borod)

Depresiune submontană – depresiune situată la poalele munților

Dolină – depresiune în calcar

Dom – structură boltită în care apare gazul metan (sunt specifice în Pod. Târnavelor și în Câmpia
Transilvaniei)

Dună – formă de relief formată prin acumularea nisipului sub acțiunea vântului (apar pe litoral, în Câmpia Carei, în Câmpia Română în lungul râurilor : Jiu, Ialomița, Călmățui)

Etaj climatic – interval altitudinal in care caracteristicile climatice sunt omogene (aceleasi temperaturi, precipitatii, influente climatice; ex: etajul climatic al podisurilor, al muntilor etc)

Faleza – tarm inalt, abrupt care domina plaja

Flis – roci sedimentare cutate

Foehn – vant cald ca bate pe versantul muntilor (denumiri locale: “mancatorul de zapade”,
“vantul mare” - in nordul MT Fagaras)

Grind – portiune de uscat din delta (fluvial – format in lungul fluviului; continental – existent inainte de formarea deltei, maritim – format sub actiunea curentilor marini)

Helesteu – lac artificial construit pentru piscicultura (in zona de podis)

Hidrocentrala – centrala care produce curent electric utilizand forta apelor

Iaz – lac artificial construit pentru pescuit si irigatii (in campii)

Izvor – locul de unde incepe un curs de apa

Judet – unitate administrativ teritoriala cu comune, sate, orase, municipiu, resedinta de judet

Lac – depresiune acoperita permanent cu apa

Lac glaciar – lac format intr-un circ glaciar (sub actiunea ghetii)

Liman – lac format la gura de varsare a unui rau (in alt rau sau mare) prin bararea gurii de
varsare cu aluviuni/cordon de nisip (fluvial/maritim ; ex maritime : Tasaul, Babadag ; fluviale: Oltina, Mostistea, Balta Alba, Amara)

Laguna – lac format prin inchiderea unui golf cu un cordon de nisip (Razin, Sinoe, Zmeica, Golovita)

Loess – roca prafoasa de culoare galbena (in E Campiei Romane are grosini de 20-30 m)

Lunca – forma de relief joasa ce insoteste un rau

Mare teritoriala – portiune din mare situata de-a lungul litoralului pana la 12 mile marine departare de tarm (apartine statului respectiv)

Materie prima – material folosit pentru fabricarea unor produse finite (ex. minereurile de fier, lemnul)

Mortalitatea – numarul de decese la 1000 de locuitori timp de un an

Munti – forma de relief care depaseste 1000 de metri

Munti ascunsi/scufundati – munti care au suferit un proces de scufundere si care sunt acoperiti cu sedimente (ex D. Prisnel, D. Preluca din « jugul intracarpatic »)

Munti hercinici – munti formati in orogeneza hercinica (munti foarte vechi – Mt Macinului)

Natalitate – numarul de nascuti viila 1000 locuitori/an

Nod feroviar – locul in care se intersecteaza mai multe cai ferate

Obcina – culme neteda a unui munte sau deal

Oras – asezare umana cu un numar mare de locuitori, cu dotari multiple si functii complexe

Orogeneza – procesul prin care se formeaza muntii (ex. alpina, hercinica)

Ostrov – insula din cursul unui rau

Pas – loc mai jos prin care se poate realiza trecerea dintr-o unitate de relief in alta

Piemont –relief slab inclinat situat la marginea unei zone mai inalte , format prin acumularea
unor sedimente (ex. Podisul sau Piemontul Getic)

Populatie activa – populatie care desfasoara o activitate economica

Populatie ocupata – populatie care este angajata intr-o activitate economica pentru care este platit, are un salar

Port – spatiu amenajat pentru incarcarea/descarcarea/acostarea navelor

Relief – totalitatea ridicaturilor / adanciturilor scoartei terestre

Relief glaciar – relief format sub actiunea ghetii

Relief carstic – relief format in roci calcaroase

Relief litoral – relief format la contactul dintre uscat si mare sub actiunea modelatoare a marii

Rezervatie naturala – spatiu delimitat unde sunt protejate anumite elemente naturale

Sedimentare – proces de depunere a unor particule de roci, rezultate prin eroziune

Spor natural – diferenta dintre natalitate si mortalitate

Sol – invelisul afanat de la suprafata scoartei terestre care are proprietatea de a fi fertil

Terasa – forma de relief sub forma de trepte, situate de-a lungul unui rau

Termocentrala – centrala care produce curent electric utilizand combustibili fosili (petro,
carbuni)

Vale – forma joasa de relief formata prin eroziunea unui rau

Vale glaciara – vale formata sub actiunea ghetarilor

Vreme – starea elementelor climatice dintr-un anumit loc la un moment dat

Zavoi – vegetatia din lunci (plop, salcie, stuf etc)

Zona industriala – perimetru in apropierea orasului cu mai multe unitati industriale

tipuri de relief

Dupa ce am invatat alcatuirea geologica, este momentul sa invatat cateva tipuri de relief

1. relieful glaciar
- se formeaza sub actiunea ghetii
- apare la peste 2000 m altitudine
- cuprinde : circuri si vai glaciare


2. relieful carstic
- se formeaza in rocile calcaroase
- cuprinde chei, doline si pesteri

3. relieful vulcanic
- apare in muntii vulcanici
- cuprinde conuri si cratere

4. relieful eolian
- se formeaza sub actiunea vantului
- cuprinde dune de nisip

5. relieful litoral
- se formeaza pe litoral sub actiunea marii
- cuprinde lagune, limanuri, delta

geologia

Un aspect foarte important in invatarea si mai ales in intelegerea reliefului Romaniei, il reprezinta alcatuirea geologica sau geologia.
1. Carpatii Orientali

Grupele de Nord si Centrala: roci vulcanice (andezit) in V ; sisturi cristaline in C ; flis (roci sedimentare cutate) in E
Grupa Sudica – alcatuita doar din flis

Munti alcatuiti din calcare si conglomerate : Ceahlau, Hasmasul Mare, Ciucas

2. Carpatii Meridionali

Alcatuiti din sisturi cristaline, doar la extremitati apar calcare si conglomerate
Calcare si conglomerate apar in: Bucegi, Piatra Craiului, Cernei, Mehedinti

3. Carpatii Occidentali

Grupa Banatului - calcare (relief carstic), sisturi cristaline

Poiana Rusca – sisturi cristaline si marmura

Apusenii – varietate mare de roci (sisturi, calcare, granite) : « mozaic petrografic »

4. Subcarpatii

Flis : gresii, marne, conglomerate

5. Podisurile :

Moldovei, Transilvaniei, Getic,: roci sedimentare necutate (stratele sunt orizontale sau usor inclinate) : gresii, marne, pitrisuri, argile

Dobrogei : granit si bazalt in Mt. Macinului ; calcare, pietrisuri, loess ; stratele sunt cutate doar in Mt Macinului ; sisturi verzi in Pod Casimcei

Mehedinti : sisturi cristaline, calcare

Dealurile de Vest : roci sedimentare necutate (gresii, marne, argile), sisturi in Dealurile Silvaniei (in muntii “inecati”- D. Prisnel si D. Preluca)

6. Campiile :

Argile, nisipuri, pietrisuri, loess

7. Delta Dunarii

Aliviuni : nisipuri, pietrisuri, maluri

formarea reliefului

In aceasta lectie veti invata cum si cand s-au format unitatile de relief din tara noastra.

Cea mai veche unitate de relief este Podisul Dobrogei. Acesta s-a format in timpul orogenezelor caledoniana (Podisul Casimcei) si hercinica (Muntii Macinului).

Carpatii s-au format prin incretirea scoartei, in timpul orogenezei alpine.

Subcarpatii s-au format odata cu inaltarea Carpatilor, prin incretirea scoartei.

Dealurile si podisurile s-au format mai recent prin depunerea unor sedimente aduse de raurile carpatice.
Exceptie fac Podisul Mehedinti, care s-a format prin incretirea scoartei si Podisul Transilvaniei, care s-a format prin scufundarea si umplerea treptata cu sedimente.

Campiile s-au format pe locul unor foste mari sau lacuri, prin depunere de sedimente.

Delta Dunarii s-a format pe locul unui fost golf al Marii Negre, prin actiunea a trei factori: dunarea cu aluviunile sale, mareea mica si curentii marini.

prima lectie

In geografie, pozitia/asezarea pe glob este foarte importanta.
vom incepe si noi cu aceasta tema:

Asezarea Romaniei pe Glob (mai intai):
Romania se afla in emisfera nordica, la intersectia paralei de 45 grade latitudine nordica, cu meridianul de 25 grade longitudine estica. Aceasta asezare determina caracterul temperat al climei Romaniei. Asta deoarece paralela de 45 grade lat N, care strabate Romania, se afla la jumatatea distantei dintre ecuator si polul nord.

In Europa, tara noastra se afla in partea centra-sud-estica, la circa 2900 km departare fata de extremitatile de N, E si V ale continentului si la circa 1000 km, fata de Marea Mediterana.
Aceasta asezare determina o clima temperat continentala pentru tara noastra.

Asezarea geografica a Romaniei
Trei elemente definesc asezarea geografica a Romaniei:

1. Dunarea, care strabate prin Romania 1.075 km, formeaza granita cu Serbia, Bulgaria, Moldova si Ucraina;
2. Carpatii care isi desfasoara 2/3 din lungimea totala in tara noastra;
3. Marea Neagra la care noi avem iesire pe o lungime de 244 km de litoral.

Putem spune asadar ca Romania este o tara carpatica, dunareana si pontica.

suprafata Romaniei este de 238.391 kmp

punctele extreme:

- la Nord: Horodistea,

-la Sud: Zimnicea,

-la Est: Sulina,

-la Vest: Beba Veche.

Aceasta a fost prima lectie.

curiozitate

M-am gandit de ceva timp sa realizez un blog special pentru elevii din anii terminali care sustin examene la Geografia Romaniei, respectiv elevii din clasele a VIII a si cei din a XII a.
Voi publica pe acest blog o serie de materiale care sa-i ajute pe acesti elevi sa invete rapid, eficient si logic geografia patriei. Pentru aceasta am nevoie de feedback din partea celor care trec pe aici. In felul acesta imi adaptez si eu din mers materialele si in final toata lumea, sper sa fie multumita.

Va doresc spor la invatat si un An nou plin de impliniri,

profu' de geografie