Bună, dragi elevi și profesori pasionați de geografie! În rubrica „Geografie aplicată” de pe Lecții de Geografie, explorăm astăzi cum cunoștințele geografice se transformă în soluții practice pentru viitorul sustenabil al României. Subiectul ales: energia regenerabilă – eoliană, solară și hidro – și rolul ei în tranziția verde a țării noastre. De ce e actual? România țintește 36% energie regenerabilă până în 2030 (conform PNRR și strategiei UE), iar poziția geografică oferă un potențial uriaș. Hai să vedem aplicațiile concrete, cu exemple din teren, utile pentru lecții la gimnaziu, liceu și chiar BAC (unități precum „Resursele naturale” sau „Mediul înconjurător”).
Geografia aplicată înseamnă utilizarea cunoștințelor despre relief, climă, resurse și populație pentru soluții reale. În cazul energiei regenerabile, factorii geografici dictează unde și cum producem energie curată. România beneficiază de o diversitate remarcabilă: vânt puternic în Dobrogea și Banat, radiație solară ridicată în sud și sud-est, râuri cu debit constant în Carpați.
Energia eoliană – lider în regenerabile. Dobrogea (Constanța, Tulcea) și zonele montane joase din Banat concentrează peste 3.000 MW instalați (parcuri precum Fântânele-Cogealac, cel mai mare onshore din Europa). Vânturile constante (peste 7 m/s medie anuală) fac regiunea ideală. În 2025, proiecte noi în Iași și Brașov adaugă sute de turbine, reducând dependența de cărbune.
Energia solară explodează în Câmpia Română și sudul Moldovei (radiație anuală peste 1.400 kWh/m²). Parcuri fotovoltaice în Arad, Giurgiu și Teleorman acoperă mii de hectare, producând energie pentru sute de mii de gospodării. Tehnologia GIS (Sisteme Informatice Geografice) ajută la cartarea zonelor optime, evitând terenuri agricole valoroase.
Capacitățile de interconexiune electrică ale României cu statele vecine și exporturile/neturile de energie (date 2021) (sursă traselectrica.ro)
Hidroenergia rămâne baza: microhidrocentrale în Carpați și marile baraje (Porțile de Fier) generează peste 30% din electricitate. Proiecte noi se concentrează pe pompe de acumulare pentru stocare.
Aplicații practice în viața cotidiană: reducerea facturilor (panouri solare pe case), locuri de muncă în zone rurale (tehnicieni eolieni), protecția mediului (scădere emisii CO2). Provocări: impact asupra păsărilor (turbine eoliene) sau inundații controlate (baraje) – aici intră geografia riscurilor.
Pe Lecții de Geografie, vă încurajăm să folosiți hărți interactive (ex: platforma ANCPI sau apps GIS gratuite) pentru proiecte școlare. Ce zonă regenerabilă din România vă fascinează? Împărtășiți în comentarii!
