luni, 25 februarie 2019

Apele României - BAC






Câteva caracteristici ale rețelei hidrografice din țara noastră:

Rețeaua hidro este bogată: cu Dunărea, râurile și lacurile

Rețeaua hidro este radiară: toate râurile pornesc din zona carpatică și se scurg în toate direcțiile (ca spițele unei roți de bicicletă).

Rețeaua hidro este unitară: toate râurile se varsă în Dunărea și apoi ajung în Marea Neagră. Și aici sunt câteva excepții: râurile dobrogene. Acestea sunt mai rebele și se varsă direct în Marea Neagră.

Acestea sunt cele mai importante caracteristici. Urmează să învățăm ceva despre fiecare componentă amintită mai sus:

Dunărea

Izvorăște din Munții Pădurea Neagră (Germania) și se varsă printr-o deltă în Marea Neagră (ai observat și ai reținut „Neagră”)

Formează cel mai lung defileu din europa (144 km)

Este al doilea fluviu ca lungime din Europa cu 2860 km (doar Volga este mai mare)

Străbate 10 țări și 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad) din acest motiv

Este cel mai important fluviu european

Râurile pot fi studiate pe zone: NV și V, SV, S, E și SE. Așa vom face și noi aici. Ai harta în față, da? Ok.

Grupa de NV și V

Atenție! Când aveți de prezentat râurile dintr-o regiune trebuie să începeți cu râul colector. Apoi amintim afluenții. Clar?

Aici în partea de V a țării râul colector este Tisa. La un moment dat acest râu formează chiar granița dintre Ucraina și România pe vreo 60 de km. Primește o serie de afluenți, mai importanți fiind:

Iza și Vișeu,

Someșul cu Someșul Mare și Someșul Mic,

Crișurile cu Crișul Repede, Crișul Negru și Crișul Alb,

Mureșul  cu Târnava Mare și Târnava Mică. Pentru cultura ta ar trebui să știi că Mureșul își are izvoarele în Munții Hășmașul Mare împreună cu Oltul și Bicazul.

Grupa de SV

Dunărea colectează tot: Timiș, Bega, Bârzava, Cerna

Grupa de S

Tot Dunărea strânge tot: Jiul, Oltul cu afluenții săi Râul Negru (în Depresiunea Brașovului), Olteț; Vedea, Argeșul, Ialomița, Călmățui.

Grupa de E

Aici avem 2 colectori

Siretul cu: Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Buzău, Bârlad și Prutul cu Jijia, Bahlui.

Grupa de SE

Vorbeam mai sus de niște râuri care se varsă direct în Marea Neagră. Iată-le: Casimcea, Babadag, Taița, Telița.

Marea Neagră

Câteva caracteristici:

Este o mare de tip continental, fiind mărginită de suprafețe continentale,

Are o suprafață de 413.000 kmp,

Reprezintă un rest dintr-o mare mai veche care cuprindea Marea Caspică și Lacul Aral,

Adâncimea maximă este de 2244 m, unele cărți indică 2245 m,

țărmurile sunt ușor crestate cu puține insule (Insula Sacalin), peninsule (Crimeea) și golfuri (Odessa),

curenții marini: de suprafață (formați sub acțiunea vântului), de adâncime (de compensație – asigură schimbul de ape cu Mediterana) și curenții verticali lipsesc,

acesta este un element de originalitate: lipsa curenților verticali. Cauza o reprezintă salinitatea mare în stratul adânc al mării, de cca 22-23% și valorile mai mici la suprafață, de doar 18%. În felul acesta apa este stratificată și odată cu ea și viețuitoarele sunt etajate,

viețuitoarele: alge, pești, moluște, păsări

importanța economică: pescuit, turism, comerț, transport

Lacurile

Se clasifică în 2 mari categorii: naturale și artificiale.

Lacurile naturale

lacurile glaciare- formate sub acțiunea gheții, în circuri glaciare: Lala și Buhăescu (în Mț Rodnei), Capra, Urlea, Avrig, Bâlea (Mț Făgăraș), Bucura (cel mai întins lac glaciar din țară, cu 10 ha) și Zănoaga (cel mai adânc lac glaciar din România, cu 29 m);

lacurile de baraj natural - formate prin bararea cursurilor unor râuri în urma unor alunecări de teren: Lacul Roșu;

lacurile vulcanice - formate în craterul unor vulcani stinși (Lacul Sfânta Ana)

lagunele - lacuri formate prin bararea cu un cordon de nisip a unor golfuri (Lacul Razim - cel mai întins lac din țară - 415 kmp, Sinoe, Zmeica);

limanurile - lacuri formate prin bararea cu aluviuni a gurii de vărsare a unui râu în alt râu (limanuri fluviatile) sau a gurii de vărsare a unui râu în mare (liman maritim). Exemple de limanuri fluviatile: Amara pe Ialomița, Oltina.

Lacurile artificiale sunt construite de om pe cursul unor râuri:

Porțile de Fier pe Dunăre, Izvorul Muntelui pe Bistrița, Vidraru pe Argeș, Vidra pe Lotru ș.a

Importanța economică a râurilor / lacurilor: pescuit, turism, navigație, hidroenergie, alimentarea cu apă a unor așezări, irigații.

Acum să te văd!

Colectorul din grupa de SV

Două râuri dobrogene

Un lac glaciar din Orientali

Două lacuri glaciare din Meridionali

Doi afluenți ai Mureșului

Ce lungime are defileul Dunării

Doi afluenți ai Mureșului

Trei râuri care străbat Podișul Getic

Trei râuri din Podișul Moldovei

Ce curenți lipsesc din Marea Neagră?

Deșerturile Asiei