Clima Europei – de la nord la sud, de la ocean la continent

Europa are o diversitate climatică remarcabilă, influențată de latitudine, proximitatea față de oceane și mări, relieful montan și curenții atmosferici. Pentru a înțelege mai bine aceste diferențe, vom compara patru locații reprezentative: Dublin, Kiev, Murmansk și Atena.

---

1️⃣ Climat temperat-oceanic vs. temperat-continental

Dublin (Irlanda) – climat temperat-oceanic

• Ierni blânde, veri răcoroase

• Precipitații distribuite uniform pe tot parcursul anului

• Graficul temperaturilor și precipitațiilor arată fluctuații moderate, fără extreme
  

  
  sursa: Laura Zepner, Pierre Karrasch, Felix Wiemann & Lars Bernard (2020) ClimateCharts.net – an interactive climate analysis web platform, International Journal of Digital Earth, DOI: 10.1080/17538947.2020.1829112

Kiev (Ucraina) – climat temperat-continental

• Ierni reci, veri calde

• Precipitații mai concentrate în lunile calde

• Graficul arată amplitudini termice mari între iarnă și vară
  
  

  
  sursa: Laura Zepner, Pierre Karrasch, Felix Wiemann & Lars Bernard (2020) ClimateCharts.net – an interactive climate analysis web platform, International Journal of Digital Earth, DOI: 10.1080/17538947.2020.1829112

Observație: Oceanul moderează clima. Dublin are ierni mult mai blânde decât Kiev, chiar dacă ambele orașe sunt la latitudini similare.

---

2️⃣ Nordul Europei vs. sudul Europei

Murmansk (Rusia, nord) – climat subpolar

• Ierni lungi și geroase

• Veri scurte și răcoroase

• Graficul arată temperaturi foarte scăzute majoritatea anului
  
  

  
  sursa: Laura Zepner, Pierre Karrasch, Felix Wiemann & Lars Bernard (2020) ClimateCharts.net – an interactive climate analysis web platform, International Journal of Digital Earth, DOI: 10.1080/17538947.2020.1829112

Atena (Grecia, sud) – climat mediteranean

• Veri foarte calde și uscate

• Ierni blânde și umede

• Graficul arată un contrast evident între lunile calde și cele reci
  
  

  
  sursa: Laura Zepner, Pierre Karrasch, Felix Wiemann & Lars Bernard (2020) ClimateCharts.net – an interactive climate analysis web platform, International Journal of Digital Earth, DOI: 10.1080/17538947.2020.1829112

Observație: Latitudinea influențează severitatea iernii și durata verii; nordul are climat subpolar, sudul mediteranean.

---

3️⃣ Concluzii vizuale

• Europa prezintă patru mari tipuri climatice: oceanic, continental, subpolar și mediteranean.

• Graficele temperaturilor și precipitațiilor ajută elevii să vizualizeze diferențele climatice și să înțeleagă influențele geografice.

• Clima afectează vegetația, agricultura și viața oamenilor în fiecare regiune.

Explorăm lumi geografice digitale

Descoperă Geografia digitală: resurse interactive pentru elevi și profesori”

1. Introducere 

Geografia are farmecul ei aparte atunci când îi dăm viață: hărți care prind contur, prezentări animate, jocuri didactice. În acest articol, îți prezint câteva resurse digitale care fac învățarea geografică mai accesibilă și mai captivantă.

---

2. Canalul „Lecții Geografie” pe YouTube

• Prezentare: Canalul realizat de prof. Georgian Ungur oferă lecții video bine structurate, acoperind teme ca geografia Europei, sistemul solar, vulcani, mișcările Pământului etc.YouTube

• Recomandare: Ideale pentru recapitulare, explicații vizuale sau învățat individual.

---

3. Prezentări digitale: Genially & Canva

• Observație din blog: lecții precum Parisul, Germania, Italia, Norvegia realizate în Genially sau Canva, oferă un mod interactiv de a explora spații geografice lectiidegeografie.blogspot.com.

• Sugestie: Poți invita elevii să creeze propriile prezentări pe astfel de platforme – o activitate creativă și memorabilă.

---

4. Învățare multisenzorială cu platforme virtuale

• Pe site-uri ca Lecții-Virtuale.ro, materii sunt împărțite pe clase și disponibile cu videouri, exerciții și PDF-uri pentru recapitulare la discipline mai complexe Lectii Virtuale+1.

• Ideal pentru: elevi care vor materiale gata de folosit – lecții clare, organizate digital.

---

5. Recomandări comunitare (din Reddit)

Integrarea experiențelor elevilor reali poate aduce valoare autentică:

„Pentru mate văd pe lectii-virtuale.ro, are multe chestii explicate și PDF”
„Ai aici o culegere PDF pentru BAC la geografie... Hartă în față – ajută mult!” Reddit+1

---

6. Concluzie și call-to-action

Te încurajez să explorezi aceste resurse – fie că ești elev în căutare de ajutor digital sau profesor în căutarea unor instrumente noi. Încearcă ceva nou: un videoclip explicativ, o prezentare interactivă, o lecție video. Lasă-mă să știu: ce format ți-a plăcut cel mai mult sau dacă ai și tu o resursă preferată!

Statele Uniunii Europene. Studii de caz

 Franța

- este cel mai întins stat al UE (674.843 kmp);

- situată în V continentului are ieșire atât la Oc. Atlantic cât și la Marea Mediterană;

- relieful este dispus în trepte: Alpii și Pirineii (SV și S), Masivul Central Francez (C), Bazinul Parizian și Bazinul Acvitaniei (N și V);

- climat temperat cu nuanțe oceanice în V, mediteraneene în S, de tranziție în C;

Populația și orașele

- 67 milioane loc;

- capitala Paris (10 mil. loc), Lille, Marsilia, Lyon, Bordeaux, Nantes, Strasbourg.

Economia

- este dezvoltată (a 6-a putere economică mondială);

- agricultură comercială modernă și eficientă;

- industrii de vârf (aerospațială), constructoare de mașini, chimică, telecomunicații;

- transporturile sunt moderne (TGV);

- energie nucleară (85% din necesarul țării).

Germania

- cel mai populat stat din UE (peste 82 mil. loc);

- situată în Europa Centrală, Germania are un relief dispus în trepte care scad din S spre N: Alpii Bavariei, Podișul Bavariei, Câmpia Germaniei;

- climatul cu influențe oceanice și vegetația forestieră (foioase și conifere) competează peisajul geografic;

Populația și orașele

- 82 mil. loc, Berlin, Munchen, Hamburg, Bon;

Economia

- cel mai dezvoltat stat european, Germania are cea mai mare pondere economică în UE;

- ind. constructoare de mașini produce 1/5 din producția mondială;

- oțel, automobile, energie, nave, produse chimice etc.

- se remarcă zonele industriale Rin - Rohn și Frankfurt pe Main.

Italia

- stat situat în S Europei cu largă ieșire la Mediterana;

- îi aparțin insulele: Sicilia și Sardinia;

- nordul, partea continentală, este dominată de Alpi și de Câmpia Padului și reprezintă cea mai populată și mai dezvoltată regiune din Italia (industria constructoare de mașini, industria chimică, textilă); centre industriale: Milano și Torino;

- sudul, mai puțin dezvoltat și mai puțin populat (Mezzogiorno) se bazează pe agricultură (viță de vie, măslinul, citricele);

Populația și economia

60 mil loc. Roma, Milano, Bologna, Palermo, Genova, Bari.

- economia este dezvoltată;

- serviciile dezvoltate: turismul (Alpii, stațiunile litorale, orașele turistice: Roma, Veneția, Florența)și transporturile. 

Carpații Orientali - diviziuni

 1. Grupa de Nord (Grupa Maramureșului și a Bucovinei)

Limite
- la nord: granița cu Ucraina
- la sud : depresiunile Dornelor si Câmpulung
Geneza
Grupa de Nord s-a format prin încrețirea scoarței, în orogeneza alpină și prin erupții vulcanice.
Geologia
- in partea de vest sunt roci vulcanice;
- in partea centrală – șisturi cristaline;
- in partea de est – roci sedimentare cutate (fliș)
Relieful
- altitudinea maxima este de 2.3003 m in Mt. Rodnei;
- orientarea culmilor pe direcția NV-SE;
- tipuri de relief: vulcanic (în V), glaciar (la peste 2000 m)
Diviziuni :
- munții : Maramureșului, Rodnei, Obcinele Bucovinei;
- depresiuni : Maramureșului, Dornelor, Câmpulung (pe valea Moldovei).

2. Grupa Centrală (Grupa Moldo-Transilvană)

Limite
- la nord depresiunile Dornelor si Câmpulung
- la sud Depresiunea Brașovului si Valea Oituzului
Geologia
- in partea de vest sunt roci vulcanice
- in partea centrală – șisturi cristaline
- in partea de est – roci sedimentare cutate (fliș)
Relieful
- altitudinea maxima este de 2.100 m in Mt. Călimani;
- orientarea culmilor pe direcția NV-SE;
- tipuri de relief: vulcanic, glaciar, carstic (Cheile Bicazului);
Diviziuni :
- munții : Călimani, Ceahlău si Hășmașul Mare (alcătuiți din calcare si conglomerate), Stânișoarei, Bistriței;
- depresiuni : Giurgeului, Ciucului.

3. Grupa Sudica (Grupa Curburii)

Limite
- la nord – Valea Oituzului
- la sud – Subcarpații de Curbura
- la vest – Valea Prahovei
Geologia
Grupa Sudica este alcătuită din fliș (roci sedimentare cutate)
Relieful
Aspecte specifice
- aici lipsesc rocile vulcanice si șisturile cristaline
- h max 1.954 m in Mt. Ciucaș
- aici Carpații se curbează, culmile montane fiind orientate pe directia NE-SV
- relief dezvoltat pe calcare si conglomerate in Mt Ciucaș
Diviziuni :
- munții : Vrancei, Întorsurii,
- depresiunea Brașovului – de origine tectonica, are altitudini de cca 500 m, are un relief de dealuri, este străbătută de Olt și de afluentul său Râul Negru.

Țărmurile Europei BAC

Tipuri de țărmuri

țărmurile cu fiorduri - sunt specifice în N Europei (litoralul norvegian al Scandinaviei, nordul Scoției, nordul Irlandei și în Islanda).  Fiordurile acestea sunt foste văi glaciare inundate de apa oceanului.

așa arată un fiord

țărmurile cu riass - apar pe litoralul NV al Spaniei. Sunt de fapt golfuri înguste și ramificate invadate de apa oceanului.

țărmul dalmatin / dalmatic - este specific pe litoralul Mării Adriatice, în Croația. Se caracterizează prin insule și insulițe alungite paralele cu țărmul

țărmul cu estuare - sunt specifice pe țărmurile cu maree; estuarul este de fapt gura de vărsare a unui fluviu largă cu aspect de pâlnie. ex: estuarul Garonne (Franța)

țărmul cu lagune - în Marea Neagră și Marea Baltică. Lagunele sunt foste golfuri închise cu un cordon de nisip (Razim, Sinoe în țara noastră)

țărmul cu limanuri - tot la Marea Neagră sunt întâlnite (România, Ucraina). Limanurile maritime sunt lacuri formate prin bararea gurii de vărsare a unui râu în mare. ex. limanul Nistrului sau al Niprului.
țărmuri cu delte - sunt întâlnite pe litoralul mărilor cu maree foarte mică. ex la Marea Neagră - Delta Dunării, la Marea Caspică - Delta Volgăi, cea mai mare din Europa.

Relieful Europei BAC

extras din ebookul Pregătire pentru BAC-Geografie

Relieful Europei

- altitudini cuprinse între 0-4.807 m (Vf. Mont Blanc, Mț. Alpi), 

- dacă luăm în calcul Marea Caspică și Mț Caucaz, atunci, altitudinile sunt cuprinse între -28 m (în apropierea M. Caspice) și 5.642 m (Vf. Elbrus, Mț Caucaz)
Principalele unități de relief sunt:

-unități de platformă precambriene (relief foarte vechi): Scutul Baltic și Platforma Est-Europeană

-unități de orogen: caledoniene: Mț. Scandinaviei, Mț Grampiani, hercinice: Masivul Central Francez, Masivul Renan, Mț Vosgi, Mț. Pădurea Neagră, Mț Hartz, Mț Penini, Mț Cambrieni, Mț. Rodopi, Podișul Meseta, Pod. Boemiei, Pod. Ardeni; alpine:Mț. Alpi, Pirinei, Sierra Nevada, Carpați, Balcani, Pindului, Dinarici, Caucaz

-activitatea vulcanică din neogen apare individualizată în V Carpaților Orientali, în Masivul Central Francez

-vulcanismul actual este prezent în S continentului (Etna, Vezuviu, Stromboli) și în Islanda (Heckla)

Tipuri de relief

1.relief glaciar montan cuaternar

-se dezvoltă la peste 1.800 m, în Pirinei, Alpi, Caucaz

-s-a format sub acțiunea de eroziune a gheții,

-cuprinde: circuri și văi glaciare, custuri, praguri, morene

2.relief glaciar montan actual (ghețari actuali)

-apare la peste 3.000 m, în Alpi și Caucaz,

-s-a format prin acumularea și eroziunea gheții,

-cuprinde: circuri și văi glaciare, praguri, morene

3.relieful vulcanic

-se întâlnește în Islanda (Heckla),Italia (Vezuviu, Etna, Stromboli), Grecia (Santorini)

-se formează sub acțiunea erupțiilor vulcanice și sub acțiunea eroziunii subaeriene asupra rocilor vulcanice

-forme de relief: conuri și cratere vulcanice

4.relieful petrografic:

-relieful carstic - se formează în rocile calcaroase sub acțiunea apei încărcate cu CO2 care dizolvă aceste roci; apare în Pod. Karst (Slovenia), Mț. Alpi, Meseta, Mț Apuseni; forme carstice

-relieful pe conglomerate - se formează din cauza modului diferit de a reacționa la eroziune a rocilor care formează conglomeratele; este prezent în Alpi, Pirinei, Carpați; forme de relief: stânci cu forme deosebite (babe, sfincși, coloane)

-relieful dezvoltat pe șisturi cristaline, granite - se formează sub acțiunea de eroziune a agenților externi; se întâlnește în Alpi, Pirinei, Carpații Meridionali; forme de relief greoaie, masive, abrupturi, coloane verticale,

-relief dezvoltat pe nisipuri - se formează sub acțiunea de eroziune și de acumulare eoliană; apare în SV Franței, în Câmpia Mării Caspice; forme: dune de nisip, depresiuni eoliene

-relief dezvoltat pe loess - se formează prin tasare și sufoziune; la suprafață apar crovuri și găvane, iar în interior: hrube, tunele de sufoziune.

5.relief fluvial - prin acțiunea de eroziune, transport, acumulare a râurilor și fluviilor; forme de relief: lunci, terase, văi, câmpii de acumulare, limane
6.relief fluvio-maritim - sub acțiunea comună a acumulării marine și fluviale; forme: delte, grinduri, limane fluvio-maritime
7.relief litoral (maritim) - prin eroziune și acumulare marină; forme: faleze, plaje, lagune, limane; răspândire: țărmurile cu fiorduri din Norvegia, cu riass din NV Franței, țărmul dalmatic din Croația
8.relief submarin - creat prin eroziune și acumulare submarină; forme: platforma continentală.

Unitățile majore de relief

Munții Scandinaviei (Alpii Scandinaviei)
- situați în Pen. Scandinaviei (Norvegia/Suedia)
- formați în orogeneza caledoniană și apoi ridicați în orogeneza alpină
- altitudini maxime de peste 2.000 m
- ghețari montani actuali
- relief glaciar
- aspect de platouri create de calota glaciară
- prezintă văi cu versanți abrupți spre ocean, formând fiorduri.

Munții Penini
- în Marea Britanie
- mț vechi cu structuri caledoniene și hercinice
- alt. max sub 900 m
- mț joși cu aspect de podiș în partea centrală

Munții Pirinei
- situați în NE Spaniei, la granița cu Franța
- orogeneza alpină
- altit. de peste 3.000 m
- masivi, relief glaciar (circuri, văi și creste glaciare)

Munții Sierra Nevada
- S Spaniei
- orogeneza alpină
- altitudini peste 3.000 m
- aci se găsesc ce mai sudici ghețari din Europa (pentru că depășesc 3000 de m)

Munții Alpi
- lanț montan cu o lungime de peste 1.200 km
- orogeneza alpină
- altitudini de peste 4.000 m (4.807 m Vf. Mont Blanc)
- alcătuiți din șisturi cristaline și pe alocuri apar calcare și dolomite
- masivitate ridicată
- ghețari montani actuali, de tip alpin
- relief glaciar bine dezvoltat
- relief carstic în partea E
- importantă regiune turistică (Chamonix, Davos, Innsbruck)

Munții Apenini
- în Peninsula Italică
- orogeneza alpină
- altitudinea maximă 2.914 m (Vf. Gran Sasso)
- alunecări de teren în N
- cu vulcani activi (Etna, Vezuviu) și stinși
- relief vulcanic (conuri și cratere)

Munții (Alpii) Dinarici
- în NV Pen. Balcanice (Croația, Bosnia-Herțegovina)
- orogeneza alpină
- altitudini maxime peste 2.500 m
- alcătuiți din șisturi cristaline, calcare, fliș,
- relief carstic
- pe litoralul Adriatic au format un țărm de tip dalmatin

Munții Carpați
- se dezvoltă din Bazinul Vienei până la Valea Timokului (Slovacia, Polonia, Ucraina, România, Serbia)
- orogeneza alpină
- altitudinea max. 2.655 m (Vf. Gerlakovka - Mț Tatra)
- alcătuiți din șisturi cristaline, calcare, fliș
- fragmentați (depresiuni, culoare de vale)
- relief glaciar, relief carstic, relief vulcanic

Munții Balcani (Stara Planina)
- situați în Pen. Balcanică (Bulgaria), în prelungirea arcului Carpatic
- orogeneza alpină
- altitudini peste 2.300 m
- alcătuiți din șisturi, calcare, fliș

Munții Rodopi
- în S Bulgariei
- orogeneza hercinică, înălțați ulterior în orogeneza alpină
- altitudinea maximă peste 2.000 m

Munții Caucaz
- SE Europei
- orogeneza alpină
- 5.642 m Vf. Elbrus
- roci: granite, roci vulcanice, calcare, conglomerate
- relief glaciar pleitocen actual

Masivul Central Francez
- C Franței
- orogeneza hercinică
- 1.886 m Vf. Mt. Dore
- relief vulcanic puternic erodat în C și N
- relief carstic cu doline și chei în S și SV
- relief pe structură faliată cu grabene

Munții Pădurea Neagră
- SV Germaniei
- orogeneza hercinică
- h sub 1.500 m
- erodați

Munții Ural
- formează limita dintre Europa - Asia
- lungime peste 2.000 km
- orogeneza hercinică
- orientare N-S
- 1.894 m Vf. Narodnaia
- erodați, cu aspect de dealuri

Messeta Spaniolă
- Spania
- orogeneza hercinică
- relief alc. din podișuri (600-1.000 m), platouri pietroase și culmi (sierre)
- relief glaciar în sierre

Podișul Suediei (Norrland)
- dezoltvat pe formațiuni precambriene, aparținând celui mai vechi nucleu continental
- aspect colinar datorită acumulărilor morenaice
- modelat de calota glaciară cuaternară

Podișul Finlandei
- dezv pe formațiuni precambriene, aparținând celui mai vechi nucleu continental
- aspect colinar, datorită acumulărilor morenaice
- alt. max sub 1.500 m
- modelat de calota glaciară cuaternară

Podișul Volîno-Podolic
- în Ucraina
- format pe structuri precambriene ale Platformei Est-Europene
- altit. 350-450 m

Podișul Valdai
- în Rusia
- format pe structuri precambriene ale Platformei Est-Europene
- altit. 250 m

Podișul Ardeni
- în Belgia, Franța, Luxemburg
- format în orogeneza hercinică
- reprezintă vechi mț erodați puternic
- altit. 600-700 m

Podișul Boemiei
- în Cehia
- format în orogeneza hercinică
- altit. 340 m

Podișul Karst
- în Slovenia
- relief carstic foarte dezvoltat

Poziția geografică, limitele și țărmurile Europei - BAC

extras din ebookul Pregătire pentru BAC-Geografie

Poziția geografică, limitele și țărmurile

- situată în emisfera nordică
- formează cu Asia un supercontinent, Eurasia
- limite: la N - Oc. Arctic, la E - Mț Ural, fluviul Ural, la SE - Mț Caucaz, la S - Marea Mediterană și Marea Neagră, iar la V - Oc. Atlantic.

Țărmurile.

Este de ajuns să privești cu atenție harta și vei observa:

- mări mărginașe: Marea Barents, M. Norvegiei, M. Nordului, M. Mânecii, M. Baltică, M. Mediterană (M. Ligurică, M. Tireniană, M. Ionică, M. Adriatică, M. Egee), M. Neagră, M. Azov, M. Marmara,

- peninsule: Scandinavia, Kola, Iutlanda, Bretagne, Iberică, Italică, Balcanică, Crimeea,

- insule: Britanice, Islanda, (Azore, Madeira, Canare - în Atlantic), Baleare, Sardinia, Sicilia, Malta, Creta, Cipru,

- golfuri: Biscaya, Lion, Genova, Botnic, Finic, Riga, Odessa,

- strâmtori: Gibraltar, Bosfor, Dardanele, Kerci,

- fiorduri - în N, pe țărmurile Norvegiei

- țărmuri cu riass - în NV Spaniei, Pen. Bretagne

- țărmuri cu canale (de tip dalmatin) - la Marea Adriatică

- lagune - Marea Neagră, Marea Baltică

- limanuri - România și Ucraina - la M. Neagră

- delte - Dunărea, Volga, Rhon, Rhin, Tibru

- estuare - Sena, Tamisa, Elba.

Vegetația, fauna și solurile României - BAC

Vegetația, fauna și solurile

extras din ebookul Pregătire pentru BAC-Geografie

Stepa

- este răspândită în câmpii,
- este formată din ierburi (iarba vântului, colilia),
- fauna : rozătoare (șoarecele de câmp, hârciogul),
- solurile : cernoziomurile (molisolurile).

Apele României - BAC

Apele

extras din ebookul Pregătire pentru BAC- Geografie

Câteva caracteristici ale rețelei hidrografice din țara noastră:

• Rețeaua hidro este bogată: cu Dunărea, râurile și lacurile

• Rețeaua hidro este radiară: toate râurile pornesc din zona carpatică și se scurg în toate direcțiile (ca spițele unei roți de bicicletă).

• Rețeaua hidro este unitară: toate râurile se varsă în Dunărea și apoi ajung în Marea Neagră. Și aici sunt câteva excepții: râurile dobrogene. Acestea sunt mai rebele și se varsă direct în Marea Neagră.

Acestea sunt cele mai importante caracteristici. Urmează să învățăm ceva despre fiecare componentă amintită mai sus:

Clima României - BAC

☀️ CLIMA — cel mai logic capitol pentru BAC (rezumat dinamic)

Cel mai simplu capitol din geografie este Clima — pentru că urmează reguli logice. Mai jos găsești regula-pilon, factorii care modelează clima României, elementele climatice (cu cifre ușor de reținut) și un test rapid. Folosește această pagină ca schemă de învățare rapidă pentru BAC.

---

🔑 Reguli de aur (memorează-le bine!)

• Temperatura scade cu altitudinea — aerul se răcește pe măsură ce urcăm;
• Temperatura scade de la S la N — nord = zonă mai rece; sud = zonă mai caldă;
• Precipitațiile cresc cu altitudinea — condensare și ploaie pe pante;
• Precipitațiile scad de la V spre E — vest = mase oceanice mai umede; est = mase continentale mai uscate.

---

🌍 Factorii care influențează clima României

Așezarea pe glob determină caracterul temperat.

Radiația solară scade spre poli (valori mai mari în sudul țării față de nordul țării).

Circulația maselor de aer. Importanță prezintă originea lor: temperată/polară/tropicală.

Relieful constituie baraj pentru masele de aer (Carpați) & impune o etajare climatică.

Marea Neagră are efecte locale: brize litorale.

---

🌡️ Elemente climatice — Temperatura (valori medii)

Lunca Dunării
> 11 °C (medie anuală)

Câmpia Română
10–11 °C

Podișuri / dealuri
7–9 °C

Carpați
0–6 °C

>2000 m
-2 – 0 °C

Observație scurtă: se vede clar regula „temperatura scade cu altitudinea”. Reține exemplele — sunt frecvent întrebare la BAC.

---

💧 Precipitațiile (valori medii)

• Delta Dunării — 350–400 mm/an
• Câmpia Română — ~500 mm/an
• Dealuri & podișuri — 600–700 mm/an
• Carpați — 1000–1200 mm/an
• > 2000 m — peste 1200 mm/an

Exemplu pentru regula V → E: Câmpia de Vest (600–700 mm) vs Podișul Dobrogei (~400 mm) — explică influența maselor de aer.

---

❄️ Temperaturile absolute — repere (memorabile)

Maxim absolut: +44,5 °C (Câmpia Română — Ion Sion, lângă Brăila)

Minim absolut: -38,5 °C (Depresiunea Brașovului — Bod)

Notă importantă: minimurile extreme apar în depresiuni (fenomenul de inversiune termică) — nu pe vârfuri. Scrie o frază simplă despre mecanismul inversiunii (aer rece coboară și se acumulează în depresiuni).

---

🌬️ Vânturi & influențe climatice (pe regiuni)

• Vânturi dominante: vânturi de vest (umede), crivăț (est/sezonier iarna), brize litorale, foehn, austrul;
• Influențe regionale:
  • N — influențe baltice;
  • V & C — influențe oceanice;
  • E — influențe continentale (mai uscat);
  • SV — influențe submediteraneene;
  • SE — influențe pontice.

---

⛰️ Etajele climatice (sinteză rapidă)

Luncă: >11 °C, ~400 mm

Câmpie: 10–11 °C, ~500 mm

Dealuri/podișuri: 7–9 °C, 600–700 mm

Montan: 0–6 °C, 1000–1200 mm

Alpin:— -2–0 °C, >1200 mm

---

🧠 TEST RAPID (BAC-style)

1. Temperatura medie în Câmpia Română — ?
2. În ce etaj climatic se află Câmpia Moldovei — ?
3. Temperatura medie anuală în Grupa Făgărașului — ?
4. Precipitațiile în Delta Dunării — ?
5. Influențe climatice în Podișul Mehedinți — ?
6. Precipitațiile în Depresiunea colinară a Transilvaniei — ?
7. Temperatura maximă absolută în țară — ?
8. Precipitațiile din Dealurile de Vest — ?
9. Influențe climatice în Podișul Dobrogei de Sud — ?
10. Temperatura medie în Podișul Getic — ?

Vezi răspunsuri (click pentru a deschide)

1) 10–11 °C
2) Etaj de câmpie (10–11 °C) — sau „câmpie” dacă e formulat simplu
3) ~0–6 °C / depinde de altitudine — verifică valoarea locală (ex: Grupa Făgăraș medii montane)
4) 350–400 mm/an
5) Influențe: vest, oceanice moderate + continentale (verifică localizarea exactă)
6) ~600–700 mm/an (variază în funcție de poziție) — Transilvania colinară e în jur de 600–800 mm
7) +44,5 °C (Ion Sion, Brăila)
8) 600–700 mm/an (Dealuri de Vest / Câmpia de Vest)
9) Influente continentale/arii aride (Dobrogea mai uscată) — explicație scurtă acceptată
10) Podișul Getic: ~7–9 °C (în funcție de subunitate)

---

📝 Activitate propusă (temă / proiect)

💬 Tema: Realizează o schiță/hartă simplă a României pe o coală A4 (sau digital în Genially/Canva) și notează: temperaturile medii pe regiuni (valorile de mai sus), precipitațiile medii, etajele climatice și influențele regionale. Trimite fotografia sau linkul la prezentare; voi selecta 3 lucrări pentru discuție în clasă.

---

Sursa:  ebookul Pregătire pentru BAC - Geografie

Relieful României - BAC

Relieful

extras din ebookul Pregătire pentru BAC -Geografie 

Aici ne interesează câteva elemente pe care, dacă le înțelegem acum, ne vor ajuta mult la celelalte lecții legate de relief. În primul rând modul de formare (geneza reliefului), geologia (rocile care alcătuiesc formele de relief), formele și tipurile de relief. Dacă aceste noțiuni vor fi însușite acum, restul va fi o joacă!

Geneza reliefului

 Relieful s-a format, în principal, prin două moduri: prin încrețirea scoarței (orogeneză) – rezultând munții și prin sedimentare (depunere de sedimente) – în cazul podișurilor și a câmpiilor. Există și excepții, o să le vedem puțin mai încolo.

Asta trebuie să reținem noi: dacă discutăm despre Carpați și Subcarpați este clar că s-au format prin încrețirea scoarței terestre, iar dacă vorbim despre câmpii, podișuri, acestea au luat naștere pe locul unor foste mări sau lacuri, prin depunere de sedimente.

Exemplificări:

Carpații s-au format prin încrețirea scoarței în orogeneza alpină. O să vedem că pe latura vestică a Orientalilor sunt munți vulcanici, deci această regiune s-a format și prin erupții vulcanice!

Subcarpații s-au format odată cu Carpații prin încrețirea scoarței.

Podișul Dobrogei este cea mai veche unitate de relief. Atenție, s-a format în 2 orogeneze: caledoniană și hercinică, mult înaintea Carpaților. A fost erodat atât de mult încât azi are aspect și altitudini de podiș (200-300 m) și chiar de câmpie (100 m).

Podișul Transilvaniei (Depresiunea Colinară a Transilvaniei) s-a format prin scufundare și sedimentare. Cam 5000 de m a coborât această regiune la un moment dat apoi a fost umplută cu sedimente (gresii, marne și argile).

Podișul Moldovei – are un fundament foarte vechi; s-a format prin sedimentare.

Podișul Getic,  Dealurile de Vest, Câmpia Română și Câmpia de Vest – de asemenea s-au format prin sedimentare

Podișul Mehedinți, un podiș foarte mic ca suprafață este foarte complex: s-a format prin încrețirea scoarței dar are formă și altitudini de podiș (400-500 m).

Delta Dunării este cea mai nouă formă de relief, cca 10.000 de ani. S-a format pe locul unui fos golf al Mării Negre prin acțiunea a 3 factori:

-Dunărea cu aluviunile sale

-Mareea mică din Marea Neagră

-Curenții marini

Bun, acum că știm cum s-au format unitățile de relief hai să vedem din ce fel de roci sunt ele alcătuite. Este simplu pentru că este logic: cu cât forma de relief este mai înaltă ea va cuprinde roci dure și pe măsură ce ne apropiem de formele joase, respectiv de câmpii, acestea devin fine.

Carpații Orientali sunt formați din 3 șiruri de roci

-În V roci vulcanice

-În C șisturi cristaline

-În E și S fliș (roci sedimentare cutate)

Carpații Meridionali sunt alcătuiți preponderent din roci dure: șisturi cristaline. Doar la extremități apar calcare și conglomerate

Carpații Occidentali sunt alcătuiți dintr-o varietate mare de roci („mozaic petrografic”), în special Apusenii.

Subcarpații, dealurile și podișurile sunt alcătuite din gresii, marne și argile

Câmpiile sunt formate din nisipuri, pietrișuri și loess.

Și aici apar câteva excepții de la regula noastră:

Podișul Dobrogei, pe lângă rocile amintite la dealuri și podișuri, mai au și șisturi verzi, granit, bazalt, calcar, că doar au fost munți la un moment dat, mai ții minte?

Podișul Mehedinți, podișul acela micuț din SV, spuneam că are o structură complexă: șisturi și calcare. Îți vând un pont: unde auzi de calcare să te gândești la peșteri. Ai să vezi tu de ce...

Și încă o excepție mai interesantă, pe care n-ai cum s-o uiți pentru că este deosebită: ramura nordică a Dealurilor de V (Dealurile Silvaniei) cuprinde câțiva „munți înecați” sau „munți scufundați”. Imaginează-ți că dealurile alea de acolo (Dealul Preluca de exemplu) au fost cândva munți! Da, au fost dar s-au scufundat însă structura lor tot complexă este pentru că sunt alcătuite din șisturi cristaline (ca orice munte care se respectă).

Am fixat geneza și geologia. Mergem mai departe: forme și tipuri de relief.

Cu formele de relief este simplu: munți, dealuri, podișuri, câmpii. Când vorbim despre tipuri de relief ne gândim la peșteri, chei, dune, conuri vulcanice, cratere ș.a. Să le luăm pe rând:

-Relieful carstic apare în rocile calcaroase. Cuprinde chei și peșteri. Apusenii sunt cei mai înzestrați din acest punct de vedere. Dar nici Munții Banatului sau Podișul Mehedinți nu stau rău la acest capitol.

-Relieful glaciar s-a format sub acțiunea gheții. Apare la peste 2000 de m și cuprinde circuri și văi glaciare. Meridionalii sunt cei mai dotați, dar și în Mț.Rodnei și în Mț. Călimani din Orientali întâlnim acest tip de relief.

-Relieful vulcanic ține de erupțiile vulcanice. Am spus deja că este specific în V Orientalilor. Ce mai adaug aici: cuprinde conuri și cratere. Este o plăcere să privește aceste conuri în Mț. Oașului, Mț. Gutâilului, Mț. Țibleșului.

-Relieful litoral, evident este situat pe litoral. Acesta cuprinde delta, lagune, faleze sau plaje.

Bun, acestea fiind zise și învățate să trecem la unitățile de relief foarte pe scurt.

Grupa de Nord

Geologie: cele 3 șiruri de roci (o dată le mai scriu aici! Ar trebui să le știi): roci vulcanice în V, șisturi cristaline în C și fliș în E

Modul de formare: prin încrețirea scoarței în orogeneza alpină

Altitudinea maximă (voi folosi prescurtarea hmax pe viitor): 2.303 m Rodnei

Tipuri de relief. Atenție aici vom face corelații: dacă avem roci vulcanice automat vom avea și relief vulcanic (cu conuri și cratere), iar dacă altitudinea este peste 2000 m vom întâlni relief glaciar. Ai înțeles? Chestiile acestea se vor repeta de multe ori, așa că tot le vei știi până la urmă.

Orientarea culmilor: NV-SE

Relieful este fragmentat, adică are depresiuni

Grupa Centrală

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – cele 3 șiruri de roci (spune-le tu singur)

Hmax – 2.100 m Munții Călimani

Tipuri de relief – cred că intuiești deja: glaciar (știm din ce cauză) și vulcanic din cauza rocilor. Ok? Se adaugă relieful carstic cu Cheile Bicazului.

Orientarea culmilor: NV-SE

Relieful este fragmentat, adică are depresiuni

Grupa Sudică (sau a Curburii)

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – atenție în această grupă apare doar flișul

Hmax – 1.957 m Munții Ciucaș

Tipuri de relief – carstic

Orientarea culmilor: aici Carpații se curbează, de unde și denumirea, iar culmile au o orintareNE-SV

Relieful este fragmentat, adică are depresiuni (una mare: Depresiunea Brașovului)

Trecem la Meridionali

Grupa Bucegi

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – grupa aceasta fiind la extremitatea E a Meridionalilor va avea calcare și conglomerate, dar și șisturi cristaline ca restul Meridionalilor

Hmax – 2.505 m Munții Bucegi, Vf. Omu

Tipuri de relief – carstic

Relieful este masiv; alt aspect important al reliefului este platoul Bucegilor, partea superioară a acestora care este netedă cu niște forme ciudate: Babele și Sfinxul

Grup    Grupa Făgărașului

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – șisturi cristaline

Hmax – 2.545 m Munții Făgăraș, Vf. Moldoveanu

Tipuri de relief – glaciar

Relieful este masiv; este cea mai înaltă și mai masivă grupă din țară

Grupa Parângului

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – șisturi cristaline

Hmax – 2.519 m Munții Parângului

Tipuri de relief – glaciar

Relieful este masiv

Grupa Retezat-Godeanu

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – șisturi cristaline și calcare (căci este la extremitate, da?)

Hmax – 2.509 m Munții Retezat

Tipuri de relief – glaciar și carstic

Relieful este masiv

 Am făcut și Meridionalii! Urmează Carpații Occidentali cu:

Grupa Banatului

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – șisturi cristaline și calcare

Hmax – 1.446 m Munții Semenicului

Tipuri de relief – carstic, cu peștera Comarnic

Relieful este fragmentat

Munții Poiana Ruscă

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – șisturi cristaline

Hmax – 1.447 m Vf. Padeșu

Grupa este masivă fiind formată doar din Munții Poiana Ruscă

Munții Apuseni

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – „mozaic petrografic”, adică o varietate foarte mare de roci

Hmax – 1.849 m Munții Bihorului

Tipuri de relief – carstic (cheile Turzii, peșterile Vadului, Crișului, Vântului, Scărișoare, Urșilor)

Relieful este foarte fragmentat; specifice sunt aici depresiunile golf de pe latura vestică

Gata cu Carpații! Mergem repede la Subcarpați

Subcarpații Moldovei

Mod de formare – prin încrețirea scoarței, odată cu Carpații

Geologia – gresii, marne și argile

Hmax – 911 m Culmea Pleșului

Relieful este format din dealuri și depresiuni

O caracteristică o reprezintă faptul că această grupă a Subcarpaților este alcătuită dintr-un singur șir de dealuri și depresiuni

Subcarpații de Curbură

Mod de formare – prin încrețirea scoarței, odată cu Carpații

Geologia – gresii, marne și argile

Hmax – 996 m Măgura Odobești

Relieful este format din dealuri și depresiuni

O caracteristică o reprezintă faptul că această grupă a Subcarpaților este alcătuită din două șiruri de dealuri și depresiuni

Subcarpații Getici

Mod de formare – prin încrețirea scoarței, odată cu Carpații

Geologia – gresii, marne și argile

Hmax – 1218 m Dealul Chiciora

Relieful este format din dealuri și depresiuni

O caracteristică o reprezintă faptul că această grupă a Subcarpaților este alcătuită din depresiuni mici, la E de Olt și depresiuni mari, la V de Olt

Depresiunea Colinară a Transilvaniei

Mod de formare – prin scufundarea acestei regiuni și umplerea treptată cu sedimente

Geologia – gresii, marne și argile

H medii de 400-500 m

Relieful este format din dealuri și este înclinat pe direcția E-V (chestia asta cu înclinarea se observă ușor dacă privim orice hartă pe care sunt redate râuri; în cazul de față se observă foarte clar că Mureșul, Târnavele și Someșul curg spre V )

Specifice sunt aici domurile (în partea C și S)

Podișul Dobrogei

Mod de formare – prin încrețirea scoarței în orogenezele caledoniană și hercinică

Geologia – șisturi verzi, granit, calcare, dar și gresii, marne și argile

Hmax – 467 m Munții Măcinului

Relieful este format din dealuri joase (200-300 m)

Tip de relief – carstic (Peștera La Adam) și ruiniform

Are o dublă înclinare: partea de N (Masivul Dobrogei de Nord) spre E, iar partea de sud (Podișul Dobrogei de Sud) spre V

Podișul Getic

Mod de formare – prin sedimentare

Geologia – gresii, marne, argile și pietrișuri

H medii de 300-500 m

Relieful are caracter de piemont

Interfluviile sunt înguste în N și largi în S

Podișul Mehedinți

Mod de formare – prin încrețirea scoarței,

Geologia – șisturi și calcare

H medii– 400-500 m

Relief carstic (Peștera Topolnița)

Dealurile de Vest

Mod de formare – prin sedimentare

Geologia – gresii, marne și argile iar în partea de N șisturi cristaline (îți amintești de munții scufundați?)

H medii – 200 m

Au caracter de piemont

Înclinare E-V

O caracteristică o reprezintă faptul că pătrund în depresiunile golf (ale Apusenilor)

și nu în ultimul rând, în N apar acei „munți înecați”

Câmpia de Vest

Mod de formare – prin sedimentare pe locul unei foste mări (Marea Panonică)

Geologia – nisipuri, pietrișuri, loess

Hmax – 137 m Câmpia Vingăi

Relieful cuprinde câmpii înalte (au peste 100 m altitudine și sunt ferite de inundații) și câmpii joase (sub 100 m, inundabile). Apar și câmpii cu dune.

Este înclinată, așa cum ai observat deja, pe direcția E-V

La fel ca Dealurile de V și această unitate pătrunde în depresiunile golf

Câmpia Română

Mod de formare – prin sedimentare pe locul unei foste mări

Geologia – nisipuri, pietrișuri, loess

Hmax – 300 m Câmpia Piteștilor

Relieful cuprinde câmpii înalte, câmpii joase, câmpii netede, câmpii cu dune

Este înclinată pe 2 direcții: N-S (în jumătatea vestică) și V-E (în partea estică)

Specifice sunt aici crovurile

Delta Dunării

Mod de formare – prin acțiunea a 3 factori (Dunărea cu aluviunile sale, mareea mică și curenții marini)

Doar 13% din suprafața deltei reprezintă uscat. Aceste porțiuni de uscat se numesc grinduri

Apele de aici cuprind: brațele Dunării (Chilia, cel mai nordic, Sulina, brațul central, cel mai scurt și mai navigat și brațul Sf. Gheorghe), canale, lacuri, bălți

Hmax – 12,4 m Grindul Letea

Cam acesta a fost relieful. Trebuie repetat de mai multe ori, cu harta în față, ca să reții mai ușor ce ai învățat și să te descurci ușor la bac cu harta mută în față. Ai să vezi că de fapt harta aceea mută te va ajuta.