Clima Europei – de la nord la sud, de la ocean la continent

Europa are o diversitate climatică remarcabilă, influențată de latitudine, proximitatea față de oceane și mări, relieful montan și curenții atmosferici. Pentru a înțelege mai bine aceste diferențe, vom compara patru locații reprezentative: Dublin, Kiev, Murmansk și Atena.

---

1️⃣ Climat temperat-oceanic vs. temperat-continental

Dublin (Irlanda) – climat temperat-oceanic

• Ierni blânde, veri răcoroase

• Precipitații distribuite uniform pe tot parcursul anului

• Graficul temperaturilor și precipitațiilor arată fluctuații moderate, fără extreme
  

  
  sursa: Laura Zepner, Pierre Karrasch, Felix Wiemann & Lars Bernard (2020) ClimateCharts.net – an interactive climate analysis web platform, International Journal of Digital Earth, DOI: 10.1080/17538947.2020.1829112

Kiev (Ucraina) – climat temperat-continental

• Ierni reci, veri calde

• Precipitații mai concentrate în lunile calde

• Graficul arată amplitudini termice mari între iarnă și vară
  
  

  
  sursa: Laura Zepner, Pierre Karrasch, Felix Wiemann & Lars Bernard (2020) ClimateCharts.net – an interactive climate analysis web platform, International Journal of Digital Earth, DOI: 10.1080/17538947.2020.1829112

Observație: Oceanul moderează clima. Dublin are ierni mult mai blânde decât Kiev, chiar dacă ambele orașe sunt la latitudini similare.

---

2️⃣ Nordul Europei vs. sudul Europei

Murmansk (Rusia, nord) – climat subpolar

• Ierni lungi și geroase

• Veri scurte și răcoroase

• Graficul arată temperaturi foarte scăzute majoritatea anului
  
  

  
  sursa: Laura Zepner, Pierre Karrasch, Felix Wiemann & Lars Bernard (2020) ClimateCharts.net – an interactive climate analysis web platform, International Journal of Digital Earth, DOI: 10.1080/17538947.2020.1829112

Atena (Grecia, sud) – climat mediteranean

• Veri foarte calde și uscate

• Ierni blânde și umede

• Graficul arată un contrast evident între lunile calde și cele reci
  
  

  
  sursa: Laura Zepner, Pierre Karrasch, Felix Wiemann & Lars Bernard (2020) ClimateCharts.net – an interactive climate analysis web platform, International Journal of Digital Earth, DOI: 10.1080/17538947.2020.1829112

Observație: Latitudinea influențează severitatea iernii și durata verii; nordul are climat subpolar, sudul mediteranean.

---

3️⃣ Concluzii vizuale

• Europa prezintă patru mari tipuri climatice: oceanic, continental, subpolar și mediteranean.

• Graficele temperaturilor și precipitațiilor ajută elevii să vizualizeze diferențele climatice și să înțeleagă influențele geografice.

• Clima afectează vegetația, agricultura și viața oamenilor în fiecare regiune.

Clima Europei și a României - prezentare interactivă

 

Clima Europei & României

Introducere Factori Genetici Elemente de Climă Regionare

Introducere Factori Genetici Elemente de Climă Regionare

Clima Europei și a României

O analiză comparativă a factorilor și elementelor care definesc clima la scară continentală și națională.

Factori genetici

Clima Europei

• Radiația solară (scade din S spre N).
• Prezența oceanelor Atlantic și Arctic.
• Curentul Atlanticului de Nord.
• Relieful prin dispunere și altitudine.
• Circulația maselor de aer (predominant din sector vestic).

Clima României

• Circulația maselor de aer (predominant din sector vestic).
• Relieful (barează circulația și impune etajarea climatică).
• Marea Neagră.
• Radiația solară (scade de la S la N).

Elementele Climei: Temperatură și Precipitații

Explorează cum se modifică temperatura și precipitațiile pe măsură ce te deplasezi pe continent și în interiorul României.

Europa

România

Regionarea climatică

Europa

• Climat polar și subpolar: N continentului; ierni lungi și aspre.
• Climat temperat-oceanic: V continentului; ierni blânde, veri ploioase.
• Climat temperat-continental: C și E continentului; ierni aspre, veri secetoase.
• Climat mediteranean: S continentului; ierni blânde și umede, veri fierbinți.
• Climat montan: pe munții înalți.

România

• Etajul de câmpie: 10-11°C, 500-600 mm/an.
• Etajul de dealuri și podișuri: 7-9°C, 700-800 mm/an.
• Etajul montan: 0-6°C, 1000-1200 mm/an.
• Etajul alpin: -2-0°C, >1200 mm/an.

Influențe climatice locale:

• Baltice (N), continentale (E/SE), pontice (SE), mediteraneene (SV).

© 2025 Lecții de Geografie. Prezentare interactivă pentru Clasa a XII-a.

Hidrografia Europei și a României - aspecte generale

 Europa

Caracteristici ale hidrografiei

- hidrografia Europei este variată: mări, oceane, fluvii, lacuri, ghețari;

- hidrografia este influențată de relief (dispunerea rețelei hidrografice), climă (debitul fluviilor).

Oceanele și mările din jurul Europei constituie hidrografia apelor exterioare care înconjoară continentul nostru. Masa apelor oceanice / a mărilor influențează clima din jur și indirect scurgerea de suprafață.  

Fluviile și râurile sunt tributare oceanelor și mărilor de pe cuprinsul continentului.

a. spre Marea Caspică - se scurg Volga (cel mai lung fluviu european) și Ural;

b. spre Marea Neagră: Dunărea (al II-lea fluviu ca lungime), Nistru, Nipru;

c. spre Marea Mediterană: Elba, Rhon, Pad;

d. spre Oc. Atlantic: Garonne, Loara, Sena, Rhin, Elba;

e. Spre Marea Baltică: Vistula, Dvina de Vest;

f. spre Oc. Arctic: Dvina de Nord, Peciora.

Lacurile - după modul de formare se deosebesc:

• lacuri glaciare situate în N continentului (Ladoga și Onega) și în munții înalți (Alpi: Como, Garda, Maggiore);
• lacuri vulcanice (Sf. Ana, Vulcano);
• lacuri artificiale (Porțile de Fier);
• lagune și limanuri.

Ghețarii sunt prezenți în N și în munții înalți (peste 3000 m, Alpi, Pirinei, Scandinaviei); banchiza este prezentă în Oc. Înghețat.

România, caracteristici hidrografice

- rețeaua hidrografică este unitară (aproape toate râurile sunt colectate de Dunăre și se varsă în Marea Neagră);

- rețeaua hidrografică este variată: râuri, lacuri, fluviul Dunărea, Marea Neagră și apele subterane. 

Râurile sunt organizate pe bazine hidrografice.

Lacurile acoperă 1,1 % din suprafața țării. Se disting:

- lacuri glaciare: Lala și Bucura;

- lagune (Razim, Sinoe);

- artificiale (L. Izvorul Muntelui sau Stânca - Costești).

Apele subterane sunt prezente în zonele de câmpie. În Cp. de Vest au o componentă termală.

Dunărea

- 2860 km;

- izvorăște din Mț Pădurea Neagră și se varsă în M. Neagră;

- străbate continentul de la V la E, traversând 10 țări și 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapeste și Belgrad);

- formează 3 sectoare:

• sectorul superior (de la izvoare până la Viena); debitul aici este de 450 mc/s;
• sectorul mijlociu (Viena - Baziaș); debitul 2350 mc/s;
• sectorul inferior (Baziaș - Marea Neagră), debitul 6480 mc/s.

În România se disting mai multe sectoare:

• Baziaș - Porțile de Fier - aici Dunărea formează cel mai lung defile din Europa (144 km);
• Porțile de Fier - Călărași - un sector cu pantă mică de scurgere;
• Călărași - Brăila - cel mai lat sector (20 km);
• Brăila -Marea Neagră - Dunărea maritimă.

Marea Neagră

- mare de tip continental;

- comunică cu Oceanul Planetar prin strâmtorile Bosfor și Dardanele;

- relieful este alcătuit din:

1. platforma continentală (de la 0 - 200 m adâncime);
2. abruptul continental (200 - 2000 m);
3. bazinul M. Negre (la peste 2000 m).

- salinitatea crește cu adâncimea (17-21‰);

- mareea este mică;

- apele sunt stratificate;

- curenții marini sunt de suprafață (provocați de vânt) și de transfer (schimb de ape cu Mediterana);

- litoralul românesc 244 km.

Clima - factorii genetici, elementele climatice și regionarea climatică

 Europa - factorii genetici ai climei

Clima Europei este influențată de următorii factori:

• radiația solară (scade din S spre N, de la 130-140 kcal/cmp/an la 80-100 kcal/cmp/an);
• prezența oceanelor Atlantic și Arctic;
• curentul Atlanticului de Nord;
• relieful prin dispunere și altitudine;
• circulația maselor de aer predominant din sector vestic.

Elementele climei

• temperatura medie anuală scade de la S la N: 
• 15° C în zona mediteraneeană;
• 10-15° C în C continentului (CNT);
• 5-10° C în E CNT;
• 0-5° C în Scandinavia și N Rusiei;
• -5-0° C în N extrem al CNT.
• precipitațiile medii anuale scad de la V la E și cresc cu altitudinea:
• 1000 - 1200 mm/an în V;
• 700 - 1000 mm/an în C;
• 500 - 700 mm/an în E;
• 500 mm/an în NE și SE.

România - factorii genetici

• circulația maselor de aer, predominant din sector vestic;
• relieful - barează circulația maselor de aer și impune o etajare a elementelor climatice;
• Marea Neagră;
• radiația solară - scade de la S la N.

Elementele climei

• temperatura medie anuală scade de la S la N:
• 10-11° C în S (Lunca și Delta Dunării);
• 10° C în câmpii;
• 6-8° C în dealuri și podișuri;
• 0-6° C în munți;
• -2 - 0° C la peste 2000 m altitudine.
• precipitațiile scad de la V la E și cresc cu altitudinea:
• 600 -700 mm/an în V și 400 mm/an în Deltă și Pod. Dobrogei;
• 500 mm/an Cp. Română;
• 600 -700 mm/an dealuri și pod.;
• 1000 -1200 mm/an în munți. 

Regionarea climatică - Europa

1. climatul polar și subpolar - în N CNT; ierni lungi și aspre, vânturi polare, temperaturi scăzute tot anul;
2. climatul temperat-oceanic - în V CNT; ierni mai blânde, veri ploioase;
3. climatul temperat-continental - C și E CNT; ierni aspre, veri secetoase, fierbinți; spre SE dă nuanțe de ariditate
4. climatul mediteranean - în S; ierni blânde și umede, veri fierbinți;
5. climatul montan - pe munții înalți (peste 2000 m) - etajare climatică).

Regionarea climatică - România

1. etajul de câmpie (10-11°C și 500-600 mm/an);
2. etajul de dealuri și podișuri (7-9°C și 700-800 mm/an);
3. etajul montan (0-6° C, 1000-1200 mm/an);
4. etajul alpin (-2 - 0° C și peste 1200 mm/an).

Influențele climatice:

- baltice în N;

- continentale - E și SE;

- pontice - SE; pe o fâșie îngustă de litoral și Deltă;

- mediteraneene în SV;

- de tranziție, de la cele mediteraneene la cele continentale în S.

Relieful României

1. Modul de formare a reliefului

Cea mai veche unitate de relief este Podișul Dobrogei. Acesta s-a format in timpul orogenezelor caledoniană (Podisul Casimcei) și hercinică (Muntii Măcinului).
Carpații s-au format prin încrețirea scoarței, în timpul orogenezei alpine.

Subcarpații s-au format odată cu înălțarea Carpaților, prin încrețirea scoarței.

Dealurile si podișurile s-au format mai recent prin depunerea unor sedimente aduse de râurile carpatice.
Excepție fac Podișul Mehedinti, care s-a format prin încretirea scoarței si Podișul Transilvaniei, care s-a format prin scufundarea si umplerea treptata cu sedimente.

Câmpiile s-au format pe locul unor foste mări sau lacuri, prin depunere de sedimente.

Delta Dunării s-a format pe locul unui fost golf al Marii Negre, prin acțiunea a trei factori: Dunărea cu aluviunile sale, mareea mică si curenții marini.

2. Geologia unităților de relief

(Un aspect foarte important in invațarea si mai ales în înțelegerea reliefului României, îl reprezintă alcătuirea geologică sau geologia).

Carpații Orientali

- sunt alcătuiți din 3 șiruri de roci, orientate de la V-E: roci vulcanice, șisturi cristaline și fliș (=roci sedimentare cutate, încrețite). Excepție face Grupa Sudică; ea este alcătuită doar din fliș SGrupele de Nord si Centrala: roci vulcanice (andezit) in V ; șisturi cristaline in C ; flis (roci sedimentare cutate) in 

Carpații Meridionali

Alcătuiți din șisturi cristaline, doar la extremități apar calcare si conglomerate

Carpații Occidentali

Grupa Banatului - calcare (relief carstic), șisturi cristaline;

Poiana Rusca – șisturi cristaline si marmură;

Apusenii – varietate mare de roci (șisturi, calcare, granite) : « mozaic petrografic »

Subcarpații

Fliș : gresii, marne, conglomerate

Podișurile :

Moldovei, Transilvaniei, Getic,: roci sedimentare necutate (stratele sunt orizontale sau ușor înclinate) : gresii, marne, pietrișuri, argile;

Pod. Dobrogei : granit si bazalt in Mt. Măcinului; șisturi verzi in Pod Casimcei;

Pod. Mehedinți : șisturi cristaline, calcare;

Dealurile de Vest : roci sedimentare necutate (gresii, marne, argile);

Câmpiile:

Argile, nisipuri, pietrisuri, loess;

Delta Dunării

aliviuni : nisipuri, pietrișuri, mâluri.

ELEMENTE FIZICO-GEOGRAFICE ALE EUROPEI ȘI ALE ROMÂNIEI

 1. Relieful major - trepte și unități morfostructurale

Trepte de relief

Europa

- predomină treapta de relief câmpia (peste 50%);

- h max. 4807 m Mț. Alpi (Vf. Mont Blanc) / 5642 m Mț. Caucaz (Vf. Elbrus);

- h min. -27 m M. Caspică.

România

 - se poate vorbi de o proporționalitate a treptelor de relief (aprox. 1/3 munți, 1/3 dealuri și podișuri, 1/3 câmpii).

Unități morfostructurale

în Europa se disting 4 unități morfostructurale: 

- primul nucleu continental (E Europei);

- caledoniană și hercinică (foarte vechi), în N cont,;

- alpină (cea mai nouă) în S;

- vulcanică recentă (Islanda și Pen. Italică).

Pentru România predomină treapta alpină, dar există și porțiuni cu alte caracteristici:

- NE (Pod. Moldovei) -  are un fundament ce aparține primului nucleu;

- Câmpia Română - are un fundament foarte vechi;

- Pod. Dobrogei - caledonian și hercinic.

Unități majore de relief

Europa

• unități montane: 
• alpine (Alpi, Apenini, Dinarici, Carpați, Balcani, Caucaz);
• caledoniene (Alpii Scandinaviei);
• hercinice (Munții Ural).
• unități de podiș:
• vechi (Podișul Rusiei Centrale. Donețk, Dobrogei);
• noi (Pod. Getic);
• unități de câmpie
• fluvio-glaciare (Cp. Nord Europeană);
• fluvio-lacustre (Cp. Română, Cp. Panonică);
• cu structură de podiș (Cp. Europei de Est);
• fluvio-litorale (Cp. Mării Negre, Cp. Mării Caspice).

România

• unități majore carpatice: Carpații și DCT (Depresiunea Colinară a Transilvaniei);
• unități de dealuri și podișuri (Subcarpații, Pod. Moldovei, Pod. Dobrogei, Pod. Getic, Pod. Mehedinți, Dle de Vest)
• unități de câmpie (Câmpia Română, Cp. de Vest, Delta Dunării și Câmpia lagunară Razim-Sinoe)

SPAȚIUL ROMÂNESC ȘI SPAȚIUL EUROPEAN

 Europa și România - caracteristici geografice de ansamblu

Europa

- are aspectul unei „peninsule” asiatice (de unde și denumirea de Eurasia dată de unii autori);

- limita cu Asia este dată de: Munții și fluviul Ural, Marea Caspică, Mț. Caucaz;

- țărmurile sunt dantelate și prezintă: insule, peninsule, golfuri, mări interioare și exterioare;

- organizarea naturală pe fâșii longitudinale.

România

- elementele naturale care definesc țara noastră:

• Carpații
• Dunărea
• Marea Neagră
• Câmpia Panonică.

Poziția geografică și limitele

Europa

- situată în emisfera nordică, între Oc. Artcic (N), M. Mediterană (S), Mț. și fluviul Ural, M. Caspică (E), Mț. Caucaz și M. Neagră (SE), Oc. Atlantic (V);

- între aceste limite Europa are o suprafață de 10 mil. kmp;

- punctele extreme: Capul Nord (N), Capul Tarifa (S), Capul Roca (V);

- dpdv climatic aparține climatului temperat (excepție N, cu climă subpolară și S, cu climă mediteraneană);

- tectonic aparține Plăcii Eurasia.    

România

- situată în partea CSE a continentului;

- la intersecția paralelei de 45 lat N cu meridianul de 25 long E;

- clima are un caracter temperat continental.

Oameni și locuri - Orașele Europei

Orașele- sunt așezări cu un număr mare de locuitori, cu funcții și dotări complexe.

Clasificarea orașelor

• după vechime se disting orașele antice (Knossos, Atena, Roma, Tomis, Marsilia), orașele medievale (cetăți și târguri, Hamburg, Sighișoara, Strasbourg, Moscova), orașele moderne și contemporane (Petroșani, Duisburg);
• după mărime: mici (sub 25.000 loc), mijlocii (sub 100.000 loc), mari (peste 100.000 loc), foarte mari (peste 1 milion loc). Cele mai mari orașe europene sunt Moscova, Londra și Paris, fiecare cu cca 10 mil loc;
• după funcție: orașe industriale (Galați, Milano, Bilbao), orașe port (Rotterdam, Duisburg, Constanța, Liverpool, Genova), orașe capitală (Budapesta, Sofia, Bratislava, Berna), orașe turistice (Karlovy Vary, Veneția, Sinaia) sau orașe universitare (Oxford, Cambridge, Uppsala).

Marile orașe europene

Moscova - capitala Rusiei, este un centru politic major, economic, cultural, științific, religios, financiar, educațional și de transport. Moscova este orașul cel mai nordic cu o populație care depășește 10 milioane de locuitori. 

Moscova City

râul Moscova

Piața Roșie, Moscova

Paris - capitala Franței este situat pe fluviul Sena. Este unul dintre cele mai mari centre economice și culturale din lume, fiind cel mai vizitat oraș din lume.

Arcul de Triumf

Muzeul Luvru

Sena, Paris.

Londra - capitala Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord se află situată pe fluviul Tamisa. Astăzi este un mare centru comercial și financiar al lumii. Aici se află cel mai mare aeroport din Europa: Heathrow.

Fluviul Tamisa

Londra

Berlin - capitala Germaniei este străbătută de râurile Spree și Havel. Important centru politic, economic și cultural. Are o populație de 3,7 mil. locuitori.

Berlin, Poarta Brandenburg

Roma - capitala Italiei se află situat pe fluviul Tibru. Se mai numește și Orașul celor Șapte Coline. În interiorul său se află statul Vatican, cel mai mic stat din lume. 

Colosseum, Roma

 

 

 

Răspândirea geografică a populației. Elemente de diversitate umană

Europa are o populație de 720 mil. loc. 

Evoluția în timp a populației se numește dinamica populației. Dinamica populației este influențată de natalitate, mortalitate, spor natural și spor migratoriu. 

Sporul natural reprezintă diferența dintre natalitate și mortalitate. Când acest spor natural este negativ populația este în scădere și îmbătrânită. Europa, în cea mai mare parte se confruntă cu fenomenul de îmbătrânire a populației.

Sporul migratoriu reprezintă diferența dintre emigranți (cei care pleacă din țară) și imigranți (cei care intră în țară). Țările din vestul continentului au un spor migratoriu pozitiv (Germania, Franța, Italia, Spania); țările din centrul și estul continentului, dimpotrivă, se confruntă cu un spor migratoriu negativ (România, Bulgaria, Polonia). Acest spor migratoriu influențează structura etnică, lingvistică, confesională a țărilor.

Densitatea populației reprezintă raportul dintre numărul de locuitori și suprafață (loc/kmp). Europa are o densitate medie de 70 loc/kmp. Există state cu valori mai mari (în special țările mici ca întindere Belgia, Olanda, Germania) și state cu valori sub medie (în special țările nordice, montane Islanda, Finlanda, Norvegia).

Structura lingvistică

La nivelul continentului predomină limbile indo-europene: romanice (Italia, România, Spania), germanice (Germania, Austria, Elveția), slave (Ucraina, Bulgaria, Serbia). Se adaugă limbile ugrice (Ungaria, Finlanda), celtice (Irlanda, Scoția), greaca (Grecia și Cipru).

Structura confesională

Europa are o populație predominant creștină (catolici, ortodocși, protestanți).

Structura pe grupe de vârstă. Populația continentului nostru se află într-un proces de îmbătrânire. Astăzi 15 % din populația Europei a depășit 65 de ani. 

 

Vegetația, fauna și solurile Europei

 Vegetația, fauna și solurile Europei sunt influențate de relief, climă și activitățile umane. Există o corelație, o legătură între climă și repartiția formațiunilor vegetale. 

Astfel, în nordul continentului, unde clima este subpolară se dezvoltă tundra. 

Tundra este formată din plante adaptate la condiții aspre (salcia pitică, mesteacănul pitic, mușchi, licheni) și o faună specifică (renul, ursul polar, vulpea polară, iepurele polar). Solurile sunt înghețate (permafrost).

La  sud de tundră se întinde taigaua sau pădurea de conifere: din Scandinavia până la Munții Ural. Vegetația cuprinde specii de brad, molid, pin, zada, iar fauna este formată din urs, cerb, lup, râs. Solurile sunt acide, numite podzoluri.

La sud de taiga se întinde pădurea de foioase, în V și C Europei. Vegetația cuprinde stejarul, fagul, carpenul, iar fauna este formată din mistreț, lup, vulpe. Solurile sunt brune de pădure.

În E și SE continentului (Câmpia Panonică, Câmpia Română, Câmpia Mării Negre, Câmpia Precaspică) se dezvoltă stepa. Aici cresc ierburile și întâlnim o serie de rozătoare (șoarecele de câmp, popândăul, iepurele de câmp). solurile sunt foarte fertile: cernoziomurile.

Sudul continentului, acolo unde clima este mediteraneană, are o vegetație mediteraneană cu tufișuri și arbuști (maqis și gariga), pinul de Alep; fauna este formată din reptile (broasca țestoasă și vipera cu corn), iar solurile sunt roșii (terra rosa).

Relieful influențează vegetația în sensul că impune o etajare a elementelor vegetale: la baza muntelui sunt păduri de fag (până la 1200 m altitudine), apoi urmează pădurile de conifere (până la 1800 m), dincolo de care se dezvoltă pajiștile alpine (până la cca 2000 m). Aici întâlnim specii vegetale mărunte (jnepeni, ienuperi) și o faună cu acvile și capre negre. Solurile sunt acide.   

Clima Europei

 Clima Europei este influențată de o serie de factori:

- așezarea pe Glob (în plină zonă temperată face ca Europa să aibă, în mare parte, o climă temperată)

- vecinătatea mărilor și a oceanelor (temperează elementele climatice)

- circulația maselor de aer (în funcție de originea lor, pot fi calde, reci, umede sau uscate)

- relieful (determină o etajare a elementelor climatice, dar în același timp munții reprezintă un baraj în circulația maselor de aer).

În Europa se deosebesc următoarele tipuri climatice:

• polar și subpolar - specific în nordul continentului; aici iernile sunt geroase și lungi, iar verile sunt scurte și răcoroase
• temperat oceanic - îl întâlnim în V continentului; iernile sunt blânde și umede, verile răcoroase și ploioase
• temperat continental - în  E Europei; ierni geroase și veri călduroase și uscate
• de tranziție (de la cel oceanic la cel continental) în C Europei
• mediteranean - specific pentru S continentului; aici iernile sunt blânde și ploioase, verile fierbinți și secetoase
• montan - se caracterizează prin etajarea elementelor climatice: temperatura scade cu altitudinea, precipitațiile cresc cu altitudinea.