Resursele Europei clasa a VI a

Resursele Europei

resursele naturale sunt mijloace de existență oferite omului de mediu înconjurător.
resursele pot fi împărțite în 2 mari categorii
1. Resurse epuizabile
Cărbunii - se găsesc și se exploatează din Rusia, Polonia, România, Ucraina, Marea Britanie, Germania. Se utilizează în termocentrale și în ind. chimică.
Petrolul-se exploatează din Marea Nordului, Marea Caspică, Marea Neagră, din Rusia, Marea Britannie, România, Norvegia, Ucraina
Gazele naturale - se extrag din Marea Nordului, Marea Caspică, Marea Neagră, din Rusia, Marea Britannie, România, Norvegia, Ucraina, Olanda.
Minereurile de fier - se extrag din Suedia, Rusia, Ucraina, Franța, Spania, Germania. Se utilizează în siderurgie la fabricarea fontei, a oțelului, a sârmei, a tablei etc.

2. Resursele inepuizabile
Hidroenergia - valorifică forța apelor în cadrul hidrocentralelor. Norvegia, Suedia, Elveția, Rusia, România utilizează această energie.
cele mai mari hidrocentrale și baraje din lume pot fi văzute aici și aici
Energia mării - valorifică forța valurilor și a mareelor. La Rance, Franța există o centrală mareemotrică.

Industria României

1. Industria energetică şi a energiei electrice.

- produce curent electric utilizând:gaz metan, cărbuni, hidroenergie, produse petroliere, energie atomică; în:

o   termocentrale: Mintia-Deva, Luduş-Iernut, Paroşeni, Rogojelu, Turceni, Işalniţa, Bucureşti,

o   atomocentrale: Cernavodă;

o   hidrocentrale: pe Dunăre (Porţile de Fier I şi II – Ostrovu Mare), pe Lotru (Lotru-Ciunget), pe Argeş (Vidraru), pe Prut (Stânca- Costeşti), pe Bistriţa (Stejaru), pe Olt, Argeş, Bistriţa, Sebeş, Someşul Mic, Buzău, Sadu, Strei, Bârzava, ş.a.

Se mai utilizează și:

• resurse geotermale: Câmpia de Vest,
• energia solară: Câmpia Română şi pe litoral.
• energia eoliană: pe crestele Carpaţilor, în Dobrogea, estul Câmpiei Române.

2. Industria metalurgică - cuprinde: ind. siderurgică, metalurgia neferoasă şi ind. construcţiilor de maşini.

a) Industria siderurgică– foloseşte ca materii prime: minereuri de fier, cocs (provenit din huilă:), mangan (Depresiunea Dornelor).Produce fontă, oțel, tablă, sârmă în:

 Centre siderurgice: Galaţi (cel mai important din ţară), Hunedoara, Reşiţa, Călan, Călăraşi, Câmpia Turzii, Brăila, Roman (ţevi), Iaşi (ţevi sudate de oţel), Târgovişte (oţeluri speciale), Bucureşti (sârmă, tablă şi cuie), Oţelu Roşu (oţelurişi laminate), Buzău (sârmă şi produse din sârmă), Zalău.

b) Metalurgia neferoasă. Principalele metale neferoase ce se găsesc pe teritoriul ţării noastre sunt:

- minereuri auro-argentifere Se prelucrează la Baia Mare şi Zlatna. 

- minereuri complexe (Cu, Pb, Zn, Al): se prelucrează la Zlatna şi Baia Mare; Copşa Mică; Aluminiul – se extrage din bauxită, care este exploatată din Munţii Pădurea Craiului. La Oradea  se fabrică alumina, iar la Slatina aluminiul. Bauxita din import se fabrică la Tulcea.

3. Industria constructoare de maşini– este cea mai importantă ramură a metalurgiei şi cuprinde următoarele subramuri:

-  Utilaj petrolier: Ploieşti,;

-  Utilaj minier: Petroşani, Baia Mare;

-  Mijloace de transport:

ü  auto: autoturisme (Piteşti, Craiova), camioane (Braşov), tractoare şimaşini agricole (Braşov, Miercurea Ciuc, Craiova, Timişoara, Bucureşti), autobuze, troleibuze şi autocamioane (Bucureşti, Braşov);

ü  avioane: Braşov, Bucureşti, Bacău, Craiova;

ü  locomotive electrice: Craiova, Bucureşti, Reşiţa;

ü  vagoane: Arad, Bucureşti;

ü  nave: fluviale (Drobeta Turnu Severin, Giurgiu, Galaţi, Brăila, Olteniţa), maritime – (Constanţa, Mangalia);

- Produse electronice şi electrotehnice ( mijloace de automatizare, tehnică de calcul, echipament de electronică, televizoare, casetofoane, aparate radio): Bucureşti, Craiova, Timişoara, Iaşi, Botoşani, Cluj-Napoca, Săcele, Iaşi, Târgu Mureş.

4. Industria chimică– foloseşte o gamă variată de materii prime: sare, pirite cuprifere, petrol, gaze naturale, sulf, potasiu, lemn, stuf, produse vegetale (paie), produse animaliere, cărbuni.

Subramuri:

v  Industria petrochimică –produce: cauciuc sintetic (Borzeşti, Brazi), anvelope (Popeşti-Leordeni, Floreşti, mase plastice (Brazi, Piteşti.), fire şi fibre sintetice (Săvineşti, Iaşi).

v  Industria produselor clorosodice - produce sodă caustică, sodă calcinată, acid clorhidric (Govora) pe baza exploatării sării.

v  Industria îngrăşămintelor chimice (lucrează pe bază de gaz metan, azot atmosferic, potasiu, apatite, fosforite). Se fabrică îngrăşăminte azotoase, fosforice, potasice la: Târgu Mureş, Turnu Măgurele.

v  Produse farmaceutice şi cosmetice: Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Timişoara, Braşov.

v  Industria celulozei şi hârtiei (lemn, stuf, paie): Bacău (Letea), Buşteni,

v  Industria coloranţilor, vopselelor, lacurilor: Bucureşti, Oradea, Codlea.

5.    Industria lemnului

Fondul forestier: 28% din suprafaţa României, bine reprezentat în regiuni montane şi dealuri înalte.

Se produce: cherestea; placaje, furnire, plăci aglomerate (PAL), plăci fibrolemnoase (PFL) la: Suceava, Sighetul Marmaţiei, Târgu Jiu, Bucureşti,mobilă la: Iaşi, Braşov, Cluj-Napoca, Suceava, Arad, Oradea, Constanţa; instrumente muzicale, sportive şiambarcaţiuni la: Bucureşti, Reghin; rechizite şcolare– Sibiu, Timişoara; chibrituri Bucureşti, Timişoara, Brăila.

6. Industria materialelor de construcţii– foloseşte ca materii prime:

      Roci eruptive : granit, bazalt, andezit

      Roci cristaline: şisturi cristaline (Carpaţi), marmură (Munţii Poiana Ruscă), şisturi verzi (Dobrogea), calcare policrome;

      Roci sedimentare: calcare, gresii; argilă – pentru ciment şi ceramică (argila albă sau caolinul); balast, pietriş, nisipuri cuarţoase – pentru geamuri.

Se produce:

- ciment la: Câmpulung Muscel, Bicaz,

- ceramică -  pentru construcţii(cărămizi, ţiglă, teracotă): Bucureşti, Ploieşti, Jimbolia, Iaşi;

Ceramică- fină (faianţă, porţelan, plăci de pardoseală, bibelouri): Bucureşti, Curtea de Argeş, Alba  Iulia, Sighişoara, Cluj-Napoca, Arad;

- sticlă : Turda, Mediaş, Boldeşti-Scăieni, Buzău, Dorohoi;

- prefabricate din beton: Bucureşti, Craiova, Constanţa, Braşov, ş.a.

Peisajele geografice

Țările vecine României

Ţările vecine României

Ucraina

Suprafaţă: 603.700 km²

Limite N – Belarus, Rusia

E – Rusia

S – M. Neagră; Rep.  Moldova, România

V – Ungaria, Slovacia

Caracteristicile reliefului: Cuprinde 3 trepte de relief ; Mţii sunt marginali în NV şi S în Pen. Crimeea

Unităţile majore de relief: Munţi: Carpaţii Păduroşi ; Mţii. Crimeii (Iaila);

 Pod. Podolic, Colinele Doneţului; C. Mării Negre; C. Niprului

Clima Climat temperat continental ; continenalismul se accentuează pe direcţia V – E ; În Pen. Crimeea, climat subtropical (to med a lunii ian = 2^o – 4^oC)

Hidrografia: Don, Nipru, Nistru, Dunărea, Bugul de Sud ;Ieşire la M. Neagră şi M. Azov

Elemente de biogeografie: Păduri de foioase, silvosepa şi stepa.

Populaţia: 46,7 mil. loc. (ucraineni 65%, ruşi 33%)

Densitatea: 77 loc/km²

Principalele oraşe: Kiev, Harkov, Odessa, Lvov, Krivoi Rog

Resurse:  Cărbuni (baz. Donbass), minereuri de fier, uraniu, petrol şi gaze naturale (resurse modeste)

Industria: siderurgia (locul 6 pe Glob)

• ind. constructoare de maşini (tractoare şi maşini agricole, locomotive, nave maritime şi fluviale)
• ind. chimică şi petrochimică
• concentrări industriale: Kiev şi Donbass

Agricultura: cereale, floarea soarelui (locul 2), cartof, sfeclă de zahăr, tutun;

Transporturi:  

• 1800 km de autostrăzi,
• 22 000 km de căi ferate
• 2250 km de cai fluviale
• porturi: Odessa, Sevastopol

 

Republica Moldova

Suprafaţa: 33.843 km²

Limite: N şi E – Ucraina

V – România

Caracteristicile reliefului: Relief predominant de podiş cu altitudini reduse (200 – 300 m)

Unităţile majore de relief: Pod Nord Moldovenesc (parte a Pod. Moldovei), Pod. Codru, Pod Nistrului, Pod. Central Moldovenesc

Clima: Climat de tip temperat continental umed (precipitaţii medii de 550 – 580 mm/an); expusă circulaţiei vânturilor aride şi reci din E

Hidrografia: Prut, Nistru, Râbniţa; L. Stânca-Costeşti

Elemente de biogeografie: Vegeraţia caracteristică este cea de stepă

Populaţia: 4 mil. loc. (moldoveni 78,2%)

Densitatea: 118 loc/km²

Principalele oraşe: Chişinău, Tighina, Soroca, Ungheni

Economia: specializată in producţia de vinuri, fructe şi tutun; important producător de floarea soarelui şi plante aromatice

Industria este slab dezvoltată: băuturi alcoolice, conserve din fructe şi legume, vinuri.

Bulgaria

Suprafaţa: 110.970 km²

Limite: N- România

E – M. Neagră

S – Turcia, Grecia

V – Macedonia, Muntenegru, Serbia

Caracteristicile reliefului: Relief variat : muntos în centru şi SV ; deluros în NE ; câmpie – N şi SE

Unităţile majore de relief: - Câmpia Înaltă a Dunării, C. Traciei Superioare

- Mţii. Balcani, Mţii Rila (alt max = 2925 m) ; Mţii Stara Planina, Mtii Sredna Gora, Mii Rodopi;

Clima: Climat temperat continental la N de Mţii Balcani ;

Climat mediteranean la S de de Mţii Balcani ; precipitaţii medii - 640 mm/an

Hidrografia: Dunărea, Iskur, Mariţa  cele mai fierbinţi ape termale din Europa (104^oC )

Elemente de biogeografie: Stepa din N trece spre pădure de amestec din S.

Populaţia: 7,8 mil. loc (805 bulgari, 10% turci, 5% rromi)

Densitatea: 70 loc/km²

Principalele oraşe: Sofia, Varna, Burgas, Ruse, Plovdiv, Vidin

Resurse:  

resurse nat: bauxită, Pb, Zn, cărbune, teren arabil

Industria:  

 siderurgia,

 construcţii de maşini (autovehicule, nave maritime, electronice)
ind. textilă şi ind. alimentară

Agricultură: trandafiri (locul 1 pe Glob la ulei de trandafir)

                    viţa de vie, tutun

Transporturi:  reţea de cale ferată

                       porturi maritime (Burgas)

Serbia

Suprafaţa: 88.361 km²  (77.474 km² fara Kosovo)

Limite: N – Ungaria, România

E – Bulgaria

S – Macedonia, Albania

V – Muntenegru, Bosnia-Herţegovina; Croaţia  

Caracteristicile reliefului: Treptele reliefului urcă de la S la N ;Alt max. vf. Daravica = 2656m

Unităţile majore de relief: - C. Voievodinei (parte a C. Panonice) ; C. Moraviei ;

- Alpii Dinarici ; Carpaţii Serbiei ;

Clima: Climat mediteranean cont.  În N, iernile sunt reci şi umede, iar verile sunt fierbinţi şi umede- precipitaţii medii anuale = 560 şi 1900 mm

Hidrografia: Dunărea ; Tisa ; Morava, Drava, Sava

Elemente de biogeografie: Păduri de foiase şi conifere ; întinse pajişti naturale

Populaţia: 10 mil. loc (sârbi 62,6%, albanezi 16,5%, maghiari 3,3% români 1,4%)

Densitatea: 114 loc/ km²

Principalele oraşe: Belgrad, Priştina, , Novi Sad

Resurse: Ø resurse naturale : Fe, Cu, Zn, Pb, Ni, Au, Ag, marmură, pirită, calcar, sare, teren arabil

Industria: Ø siderurgia

                Ø metalurgia neferoasă (aluminiu, cupru)

                Ø construcţii de maşini (autoturisme, tractoare)

                Ø industria chimică şi petrochimică

Agricultura: Ø pomicultura (locul 1 mere)

                     Ø cereale, floarea soarelui, sfecla de zahăr

Transporturi: Ø 540 km de autostrăzi, 1/3 din căi ferate sunt electrificate

            Ungaria

Suprafaţa: 93 030 km²

Limite: N – Slovacia,

E – Ucraina, România

S – Serbia, Croaţia

V – Slovenia, Austria

Caracteristicile reliefului: Câmpia ocupă 2/3 din suprafaţa ţării;alt. medie 150-200 m; 98% din terit. are alt < 400 m

Unităţile majore de relief: - Mţii Bakony (NV) şi mţii. Alfold (ESE), Mţii. Matra (NE) – ramificare a Carpaţilor;  C. Dunării Mijlocii(C. Panonică); C. Tisei

Clima: Întâlnirea a 3 zone climatice: ocea-nică, mediteraneană, continentală; t°¬med= 10-11°C; precipitaţii medii anuale = 630 mm; scad de la V la E; vara – secete severe

Hidrografia: Dunărea; Tisa; l.Balaton de origine tectonică

Elemente de biogeografie: Vegetaţia caracteristică stepa ; păduri dominante cele de stejar

Populaţia: 10 mil. loc. (maghiari 84,4%, ruteni, germani, români, rromi)

Densitatea: 107 loc/km²

Principalele oraşe: Budapesta, Debrecen, Szeged, Pecs, Gyor

Resurse naturale : Ø bauxită, cărbuni, gaze naturale – în cantităţi mici ; fier

Industria: 

•  ind. constructoare de maşini (autovehicule, echipamente electronice)
• ind. chimică şi petrochimică
•   ind. textilă şi alimentară

Agricultura: 

 Ø cereale

 Ø  plante tehnice (sfecla de zahăr, floarea soarelui, rapiţă)

  Ø legume

  Ø viticultura şi pomicultura

Transporturile:  

7950 km căi ferate (1/3 electrificate)

  468 km autostrăzi

1440 km căi navigabile

       aeroporturi