Relieful
extras din ebookul Pregătire pentru BAC -Geografie
Aici
ne interesează câteva elemente pe care, dacă le înțelegem acum, ne vor ajuta
mult la celelalte lecții legate de relief. În primul rând modul de formare
(geneza reliefului), geologia (rocile care alcătuiesc formele de relief),
formele și tipurile de relief. Dacă aceste noțiuni vor fi însușite acum, restul
va fi o joacă!
Geneza reliefului
Relieful s-a format, în principal, prin două
moduri: prin încrețirea scoarței (orogeneză) – rezultând munții și prin
sedimentare (depunere de sedimente) – în cazul podișurilor și a câmpiilor.
Există și excepții, o să le vedem puțin mai încolo.
Asta
trebuie să reținem noi: dacă discutăm despre Carpați și Subcarpați este clar că
s-au format prin încrețirea scoarței terestre, iar dacă vorbim despre câmpii,
podișuri, acestea au luat naștere pe locul unor foste mări sau lacuri, prin
depunere de sedimente.
Exemplificări:
Carpații s-au format prin
încrețirea scoarței în orogeneza alpină. O să vedem că pe latura vestică a
Orientalilor sunt munți vulcanici, deci această regiune s-a format și prin
erupții vulcanice!
Subcarpații s-au format odată
cu Carpații prin încrețirea scoarței.
Podișul Dobrogei este cea mai
veche unitate de relief. Atenție, s-a format în 2 orogeneze: caledoniană și
hercinică, mult înaintea Carpaților. A fost erodat atât de mult încât azi are
aspect și altitudini de podiș (200-300 m) și chiar de câmpie (100 m).
Podișul Transilvaniei
(Depresiunea Colinară a Transilvaniei) s-a format prin scufundare și
sedimentare. Cam 5000 de m a coborât această regiune la un moment dat apoi a
fost umplută cu sedimente (gresii, marne și argile).
Podișul Moldovei – are un
fundament foarte vechi; s-a format prin sedimentare.
Podișul Getic, Dealurile de Vest, Câmpia Română și Câmpia de
Vest – de asemenea s-au format prin sedimentare
Podișul Mehedinți, un podiș
foarte mic ca suprafață este foarte complex: s-a format prin încrețirea
scoarței dar are formă și altitudini de podiș (400-500 m).
Delta Dunării este cea mai nouă
formă de relief, cca 10.000 de ani. S-a format pe locul unui fos golf al Mării
Negre prin acțiunea a 3 factori:
-Dunărea cu aluviunile sale
-Mareea mică din Marea Neagră
-Curenții marini
Bun, acum că știm cum s-au
format unitățile de relief hai să vedem din ce fel de roci sunt ele alcătuite.
Este simplu pentru că este logic: cu cât forma de relief este mai înaltă ea va
cuprinde roci dure și pe măsură ce ne apropiem de formele joase, respectiv de
câmpii, acestea devin fine.
Carpații Orientali sunt formați
din 3 șiruri de roci
-În V roci
vulcanice
-În C șisturi
cristaline
-În E și S fliș (roci
sedimentare cutate)
Carpații Meridionali sunt
alcătuiți preponderent din roci dure: șisturi cristaline. Doar la extremități
apar calcare și conglomerate
Carpații Occidentali sunt
alcătuiți dintr-o varietate mare de roci („mozaic petrografic”), în special
Apusenii.
Subcarpații, dealurile și
podișurile sunt alcătuite din gresii, marne și argile
Câmpiile sunt formate din
nisipuri, pietrișuri și loess.
Și aici apar câteva excepții de
la regula noastră:
Podișul Dobrogei, pe lângă
rocile amintite la dealuri și podișuri, mai au și șisturi verzi, granit,
bazalt, calcar, că doar au fost munți la un moment dat, mai ții minte?
Podișul Mehedinți, podișul
acela micuț din SV, spuneam că are o structură complexă: șisturi și calcare.
Îți vând un pont: unde auzi de calcare să te gândești la peșteri. Ai să vezi tu
de ce...
Și încă o excepție mai
interesantă, pe care n-ai cum s-o uiți pentru că este deosebită: ramura
nordică a Dealurilor de V (Dealurile Silvaniei) cuprinde câțiva „munți înecați”
sau „munți scufundați”. Imaginează-ți că dealurile alea de acolo (Dealul
Preluca de exemplu) au fost cândva munți! Da, au fost dar s-au scufundat însă
structura lor tot complexă este pentru că sunt alcătuite din șisturi cristaline
(ca orice munte care se respectă).
Am fixat geneza și geologia.
Mergem mai departe: forme și tipuri de relief.
Cu formele de relief este
simplu: munți, dealuri, podișuri, câmpii. Când vorbim despre tipuri de relief
ne gândim la peșteri, chei, dune, conuri vulcanice, cratere ș.a. Să le luăm pe
rând:
-Relieful carstic apare în rocile calcaroase. Cuprinde
chei și peșteri. Apusenii sunt cei mai înzestrați din acest punct de vedere.
Dar nici Munții Banatului sau Podișul Mehedinți nu stau rău la acest capitol.
-Relieful glaciar s-a format sub acțiunea gheții. Apare
la peste 2000 de m și cuprinde circuri și văi glaciare. Meridionalii sunt cei
mai dotați, dar și în Mț.Rodnei și în Mț. Călimani din Orientali întâlnim acest
tip de relief.
-Relieful vulcanic ține de erupțiile vulcanice. Am spus
deja că este specific în V Orientalilor. Ce mai adaug aici: cuprinde conuri și
cratere. Este o plăcere să privește aceste conuri în Mț. Oașului, Mț.
Gutâilului, Mț. Țibleșului.
-Relieful litoral, evident este situat pe litoral. Acesta
cuprinde delta, lagune, faleze sau plaje.
Bun, acestea fiind zise și
învățate să trecem la unitățile de relief foarte pe scurt.
Grupa de Nord
Geologie: cele 3 șiruri de roci (o dată le mai scriu
aici! Ar trebui să le știi): roci vulcanice în V, șisturi cristaline în C și
fliș în E
Modul de formare: prin încrețirea scoarței în orogeneza
alpină
Altitudinea maximă (voi folosi prescurtarea hmax pe
viitor): 2.303 m Rodnei
Tipuri de relief. Atenție aici vom face corelații: dacă
avem roci vulcanice automat vom avea și relief vulcanic (cu conuri și cratere),
iar dacă altitudinea este peste 2000 m vom întâlni relief glaciar. Ai înțeles?
Chestiile acestea se vor repeta de multe ori, așa că tot le vei știi până la
urmă.
Orientarea culmilor: NV-SE
Relieful este fragmentat, adică are depresiuni
Grupa Centrală
Mod de formare – orogeneza alpină
Geologia – cele 3 șiruri de roci (spune-le tu singur)
Hmax – 2.100 m Munții Călimani
Tipuri de relief – cred că intuiești deja: glaciar (știm
din ce cauză) și vulcanic din cauza rocilor. Ok? Se adaugă relieful carstic cu
Cheile Bicazului.
Orientarea culmilor: NV-SE
Relieful este fragmentat, adică are depresiuni
Grupa Sudică (sau a Curburii)
Mod de formare – orogeneza alpină
Geologia – atenție în această grupă apare doar flișul
Hmax – 1.957 m Munții Ciucaș
Tipuri de relief – carstic
Orientarea culmilor: aici Carpații se curbează, de unde
și denumirea, iar culmile au o orintareNE-SV
Relieful este fragmentat, adică are depresiuni (una mare:
Depresiunea Brașovului)
Trecem la Meridionali
Grupa Bucegi
Mod de formare – orogeneza alpină
Geologia – grupa aceasta fiind la extremitatea E a
Meridionalilor va avea calcare și conglomerate, dar și șisturi cristaline ca
restul Meridionalilor
Hmax – 2.505 m Munții Bucegi, Vf. Omu
Tipuri de relief – carstic
Relieful este masiv; alt aspect important al reliefului
este platoul Bucegilor, partea superioară a acestora care este netedă cu niște
forme ciudate: Babele și Sfinxul
Grup Grupa Făgărașului
Mod de formare – orogeneza alpină
Geologia – șisturi cristaline
Tipuri de relief – glaciar
Relieful este masiv; este cea mai înaltă și mai masivă
grupă din țară
Grupa Parângului
Mod de formare – orogeneza alpină
Geologia – șisturi cristaline
Hmax – 2.519 m Munții Parângului
Tipuri de relief – glaciar
Relieful este masiv
Grupa Retezat-Godeanu
Mod de formare – orogeneza alpină
Geologia – șisturi cristaline și calcare (căci este la
extremitate, da?)
Hmax – 2.509 m Munții Retezat
Tipuri de relief – glaciar și carstic
Relieful este masiv
Am făcut și Meridionalii! Urmează Carpații
Occidentali cu:
Grupa Banatului
Mod de formare – orogeneza alpină
Geologia – șisturi cristaline și calcare
Hmax – 1.446 m Munții Semenicului
Tipuri de relief – carstic, cu peștera Comarnic
Relieful este fragmentat
Munții Poiana Ruscă
Mod de formare – orogeneza alpină
Geologia – șisturi cristaline
Hmax – 1.447 m Vf. Padeșu
Grupa este masivă fiind formată doar din Munții Poiana
Ruscă
Munții Apuseni
Mod de formare – orogeneza alpină
Geologia – „mozaic petrografic”, adică o varietate foarte
mare de roci
Hmax – 1.849 m Munții Bihorului
Tipuri de relief – carstic (cheile Turzii, peșterile
Vadului, Crișului, Vântului, Scărișoare, Urșilor)
Relieful este foarte fragmentat; specifice sunt aici
depresiunile golf de pe latura vestică
Gata cu Carpații! Mergem repede la Subcarpați
Subcarpații Moldovei
Mod de formare – prin încrețirea scoarței, odată cu Carpații
Geologia – gresii, marne și argile
Hmax – 911 m Culmea Pleșului
Relieful este format din dealuri și depresiuni
O caracteristică o reprezintă faptul că această grupă a
Subcarpaților este alcătuită dintr-un singur șir de dealuri și depresiuni
Subcarpații de Curbură
Mod de formare – prin încrețirea scoarței, odată cu
Carpații
Geologia – gresii, marne și argile
Hmax – 996 m Măgura Odobești
Relieful este format din dealuri și depresiuni
O caracteristică o reprezintă faptul că această grupă a
Subcarpaților este alcătuită din două șiruri de dealuri și depresiuni
Subcarpații Getici
Mod de formare – prin încrețirea scoarței, odată cu
Carpații
Geologia – gresii, marne și argile
Hmax – 1218 m Dealul Chiciora
Relieful este format din dealuri și depresiuni
O caracteristică o reprezintă faptul că această grupă a
Subcarpaților este alcătuită din depresiuni mici, la E de Olt și depresiuni
mari, la V de Olt
Depresiunea Colinară a
Transilvaniei
Mod de formare – prin scufundarea acestei regiuni și
umplerea treptată cu sedimente
Geologia – gresii, marne și argile
H medii de 400-500 m
Relieful este format din dealuri și este înclinat pe
direcția E-V (chestia asta cu înclinarea se observă ușor dacă privim orice
hartă pe care sunt redate râuri; în cazul de față se observă foarte clar că
Mureșul, Târnavele și Someșul curg spre V )
Specifice sunt aici domurile (în partea C și S)
Podișul Dobrogei
Mod de formare – prin încrețirea scoarței în orogenezele
caledoniană și hercinică
Geologia – șisturi verzi, granit, calcare, dar și gresii,
marne și argile
Hmax – 467 m Munții Măcinului
Relieful este format din dealuri joase (200-300 m)
Tip de relief – carstic (Peștera La Adam) și ruiniform
Are o dublă înclinare: partea de N (Masivul Dobrogei de
Nord) spre E, iar partea de sud (Podișul Dobrogei de Sud) spre V
Podișul Getic
Mod de formare – prin sedimentare
Geologia – gresii, marne, argile și pietrișuri
H medii de 300-500 m
Relieful are caracter de piemont
Interfluviile sunt înguste în N și largi în S
Podișul Mehedinți
Mod de formare – prin încrețirea scoarței,
Geologia – șisturi și calcare
H medii– 400-500 m
Relief carstic (Peștera Topolnița)
Dealurile de Vest
Mod de formare – prin sedimentare
Geologia – gresii, marne și argile iar în partea de N
șisturi cristaline (îți amintești de munții scufundați?)
H medii – 200 m
Au caracter de piemont
Înclinare E-V
O caracteristică o reprezintă faptul că pătrund în
depresiunile golf (ale Apusenilor)
și nu în ultimul rând, în N apar acei „munți înecați”
Câmpia de Vest
Mod de formare – prin sedimentare pe locul unei foste
mări (Marea Panonică)
Geologia – nisipuri, pietrișuri, loess
Hmax – 137 m Câmpia Vingăi
Relieful cuprinde câmpii înalte (au peste 100 m
altitudine și sunt ferite de inundații) și câmpii joase (sub 100 m, inundabile).
Apar și câmpii cu dune.
Este înclinată, așa cum ai observat deja, pe direcția E-V
La fel ca Dealurile de V și această unitate pătrunde în
depresiunile golf
Câmpia Română
Mod de formare – prin sedimentare pe locul unei foste
mări
Geologia – nisipuri, pietrișuri, loess
Hmax – 300 m Câmpia Piteștilor
Relieful cuprinde câmpii înalte, câmpii joase, câmpii
netede, câmpii cu dune
Este înclinată pe 2 direcții: N-S (în jumătatea vestică)
și V-E (în partea estică)
Specifice sunt aici crovurile
Delta Dunării
Mod de formare – prin acțiunea a 3 factori (Dunărea cu
aluviunile sale, mareea mică și curenții marini)
Doar 13% din suprafața deltei reprezintă uscat. Aceste
porțiuni de uscat se numesc grinduri
Apele de aici cuprind: brațele Dunării (Chilia, cel mai
nordic, Sulina, brațul central, cel mai scurt și mai navigat și brațul Sf.
Gheorghe), canale, lacuri, bălți
Hmax – 12,4 m Grindul Letea
Cam acesta a fost relieful.
Trebuie repetat de mai multe ori, cu harta în față, ca să reții mai ușor ce ai
învățat și să te descurci ușor la bac cu harta mută în față. Ai să vezi că de
fapt harta aceea mută te va ajuta.