Despăduririle, deșertificarea și poluarea - efecte ale activităților umane

Despăduriri, Deșertificare & Poluare

Efectele activităților umane asupra mediului – Clasa a XI-a

1. DESPĂDURIRILE – Click pentru detalii

Definiție: Îndepărtarea totală/parțială a pădurilor prin activități umane (tăieri, incendii, agricultură, urbanizare).

Cauze principale: lemn industrial, agricultură extensivă, construcții, incendii, exploatări ilegale.

Zone critice: Amazonia, Congo, Indonezia, Carpați (România).

Efecte: pierderea biodiversității, eroziune, inundații, +12% emisii CO₂ globale.

Soluții: reîmpăduriri, tăieri selective, arii protejate, materiale alternative, educație.

2. DEȘERTIFICAREA – Click pentru detalii

Definiție: Degradarea solurilor fertile → zone aride, incapabile să susțină vegetație.

Cauze: despăduriri, pășunat excesiv, irigare proastă, agricultură intensivă, secetă.

Zone afectate: Sahel, Asia Centrală, Australia, Câmpia Olteniei (România).

Efecte: foamete, migrație, pierdere apă, extindere deșert.

Soluții: perdele forestiere, irigații eficiente, culturi rezistente, UNCCD.

3. POLUAREA – Click pentru detalii

Definiție: Introducerea substanțelor/energiilor dăunătoare în mediu.

Tipuri: aer (gaze), apă (deșeuri), sol (toxice), fonică, radioactivă (Cernobîl).

Efecte: încălzire globală, boli, plastic în oceane, dispariție specii.

Soluții: energii regenerabile, reciclare, transport electric, legislație, educație.

Zona critică
Amazonia pierde 10 mil. ha/an

CO₂
Despăduririle = 12% emisii globale

Soluție globală
UNCCD + Pactul Verde UE

Test interactiv: Alege răspunsul corect!

1. Care e principala cauză a deșertificării în Oltenia?

a) Incendii
b) Irigare proastă + pășunat
c) Poluare nucleară

2. Ce % din CO₂ global vine din despăduriri?

a) 12%
b) 5%
c) 25%

Concluzie: Aceste procese sunt interconectate. Soluția? Acțiune locală + gândire globală.

Provocare: Alege UNA dintre probleme și propune o soluție pentru școala ta (100 cuvinte).

---

Lecție interactivă | lectiidegeografie.blogspot.com

Hazarde naturale și antropice

 

Harta inundațiilor pe valea Ozanei - Tg. Neamț (1/1000)

✅ 1. Ce sunt hazardele?

Hazard = eveniment sau proces potențial periculos, care poate afecta oamenii, mediul și economia.

---

✅ 2. Clasificarea hazardelor

A. Hazarde naturale

Se produc datorită fenomenelor naturale.

Tip	Exemple	Efecte
Geologice	cutremure, vulcanism, alunecări de teren, tsunami	distrugeri materiale, victime, modificări ale reliefului
Climatice & meteorologice	secetă, inundații, uragane, tornade, furtuni, grindină, valuri de căldură/ frig	afectarea agriculturii, infrastructurii, locuințelor
Hidrologice	inundații, eroziune, avalanșe de zăpadă	pierderi materiale, blocarea circulației
Biologice	epidemii, pandemii, invazii de insecte	afectarea sănătății publice și producției agricole

---

B. Hazarde antropice (generate de om)

Tip	Exemple	Efecte
Industriale	explozii, scurgeri toxice, incendii în rafinării	poluare, victime, evacuări
Nucleare	Cernobîl, Fukushima	radiații, mutații, zone evacuate
Chimice	poluări accidentale ale apelor, aerului	intoxicații, distrugerea ecosistemelor
Transport	accidente rutiere, feroviare, aeriene, maritime	pierderi de vieți, distrugeri
Urbanistice	colaps constructii, incendii urbane	victime, distrugeri
Sociale	conflicte, terorism	instabilitate socială

---

✅ 3. Cauze și factori favorizanți

• Naturali: tectonica, circulația atmosferică, fenomene climatice extreme
• Antropici: defrișări, urbanizare necontrolată, poluare, exploatări miniere, schimbări climatice

---

✅ 4. Impactul hazardelor

Domeniu	Consecințe
Social	pierderi de vieți, deplasări de populație, probleme sanitare
Economic	distrugeri materiale, costuri mari de reconstrucție
Ecologic	degradarea mediului, pierderi de biodiversitate

---

✅ 5. Managementul riscurilor

Etape:

1. Identificarea hazardelor
2. Evaluarea riscurilor
3. Prevenire și reducerea riscurilor
4. Monitorizare și avertizare timpurie
5. Intervenție și salvare
6. Reconstrucție și adaptare

Măsuri de prevenire:

• Planificare urbană responsabilă
• Sisteme de monitorizare (seismice, meteo)
• Baraje, diguri, împăduriri
• Reglementări pentru construcții
• Educație și informare publică

---

✅ 6. Exemple mondiale

• Cutremur Japonia (2011) – tsunami, accident nuclear Fukushima
• Uragan Katrina (SUA, 2005) – inundații masive în New Orleans
• Epidemia de Covid-19 (2020–2022) – efect global biologic & social
• Incendiile din Australia (2019-2020) – cauzate de secetă și temperaturi extreme

---

✅ 7. Exemple din România

Hazard	Zone afectate	Detalii
Cutremure	Vrancea	intensitate mare, riscuri pentru București
Inundații	Dunărea, Prut, Siret, zone montane	revarsări, ploi torențiale
Alunecări de teren	Subcarpați, Moldova, Dealurile de Vest	asociate precipitațiilor
Secetă	Câmpia Română, Dobrogea	afectează agricultura
Poluare industrială	Baia Mare, Copșa Mică	accidente și poluare istorică

 ✅ 8. Exemple din România

Realizați harta riscului la inundații pentru orașele Gura Humorului, Târgu Neamț, Iași, Buzău, Târgu Ocna, Sibiu, Oradea utilizând platforma www.inundatii.ro (scenariul 1/1000)

Tipurile de peisaje geografice

A. DIVERSITATEA MEDIULUI TERESTRU ȘI PEISAJELE

1. Noțiunea de peisaj geografic

• Peisajul geografic reprezintă ansamblul elementelor naturale și antropice (relief, apă, vegetație, sol, climă, așezări, activități umane) care se intercorelează într-un spațiu determinat.
• Este expresia unității dintre natură și societate, reflectând atât procesele naturale, cât și intervenția omului.

Peisajul poate fi privit:

• ca realitate concretă (ce vedem efectiv într-un loc),
• ca rezultat al evoluției geografice (în timp),
• ca resursă și patrimoniu (cultural, turistic, economic).

---

2. Factorii care determină diversitatea peisajelor

Peisajele variază în funcție de:

• factorii naturali: relieful, clima, vegetația, apele, solurile;
• factorii umani: tipul de așezare, modurile de utilizare a terenului, infrastructura, nivelul de dezvoltare economică.

Acești factori se combină și dau naștere unei mari diversități de peisaje geografice.

---

3. Principalele tipuri de peisaje naturale

Tip de peisaj	Caracteristici principale	Exemple
Peisaj montan	relief înalt, fragmentat, temperaturi scăzute, păduri de conifere, pajiști alpine	Alpi, Carpați, Himalaya
Peisaj de deal și podiș	relief moderat, soluri fertile, vegetație de pădure și pajiști, așezări rurale	Podișul Moldovei, Podișul Transilvaniei
Peisaj de câmpie	relief jos, întins, agricultură intensivă, densitate mare a populației	Câmpia Română, Câmpia Panonică
Peisaj deșertic	ariditate, vegetație rară, dune de nisip, oaze	Sahara, Deșertul Gobi
Peisaj tropical	temperaturi ridicate, umiditate mare, păduri ecuatoriale	Amazonia, Congo
Peisaj polar	temperaturi negative, gheață permanentă, vegetație de tip tundră	Groenlanda, Antarctica
Peisaj litoral	contact între uscat și mare, dune, faleze, lagune, turism	Litoralul Mării Negre, Mediterana

---

4. Peisajele antropice (create de om)

Peisajele naturale au fost modificate sau înlocuite de activitățile umane.
Tipuri:

• peisaje rurale – sate, terenuri agricole, pășuni;
• peisaje urbane – orașe, zone industriale, comerciale, culturale;
• peisaje industriale – mine, combinate, centrale energetice;
• peisaje turistice – stațiuni, zone amenajate pentru recreere;
• peisaje agricole – ogoare, livezi, plantații, canale de irigație.

---

B. TRANSFORMĂRILE MEDIULUI TERESTRU ȘI ALE PEISAJELOR

1. Transformări naturale

Peisajele se modifică în mod natural prin:

• eroziune, sedimentare, cutremure, vulcanism, glaciațiune;
• schimbări climatice (de exemplu, încălzirea globală → topirea ghețarilor → modificarea peisajelor polare și litorale).

Aceste procese sunt lente, dar permanente.

---

2. Transformări antropice

Intervenția omului este astăzi principalul factor de transformare a mediului:

• defrișări și extinderea terenurilor agricole → dispariția pădurilor tropicale;
• urbanizarea și industrializarea → înlocuirea peisajelor naturale cu unele construite;
• exploatarea resurselor (mine, cariere, baraje) → modificarea reliefului local;
• poluarea aerului, apelor și solurilor → degradarea peisajelor;
• amenajările hidrotehnice (baraje, canale) → apariția peisajelor artificiale.

---

3. Conservarea și protejarea peisajelor

Pentru menținerea echilibrului natural și cultural:

• se creează arii naturale protejate (parcuri naționale, rezervații, situri UNESCO);
• se promovează dezvoltarea durabilă, care combină progresul economic cu protecția mediului;
• educația ecologică și planificarea teritorială responsabilă contribuie la păstrarea peisajului.

---

4. Exemple de transformări și măsuri

Tip de transformare	Cauză	Efect	Măsură de protecție
Despăduriri masive	extinderea agriculturii	eroziune, alunecări	reîmpăduriri
Urbanizare rapidă	creșterea populației	pierderea spațiilor verzi	planificare urbană
Exploatări miniere	cerere de resurse	degradarea solului	refacerea terenurilor
Poluarea apelor	activități industriale	scăderea calității ecosistemelor	epurare și monitorizare

---

Concluzie

Peisajul geografic este un rezultat dinamic al interacțiunii dintre natură și om.

Diversitatea sa reflectă complexitatea mediului terestru, iar transformările actuale impun responsabilitate și echilibru între utilizarea resurselor și protejarea mediului. 

Geosistemul, ecosistemul și peisajul geografic

 1. Introducere

Geografia studiază Pământul ca un sistem complex, alcătuit din elemente naturale și antropice.

În această lecție vom înțelege cum se organizează aceste elemente în unități funcționale: geosistemul, ecosistemul și peisajul geografic.

 2. Geosistemul

- este o unitate funcțională a scoarței terestre, în care componentele naturale (relief, apă, sol, climă, vegetație) interacționează în mod organizat.

Caracteristici:

• este un sistem natural complex, cu fluxuri de energie și materie între componente;
• are limite clare, definite de relieful sau de frontierele hidrografice și ecologice;
• funcționează ca o unitate integrată, influențată de factori naturali și activități umane.

Exemple de geosisteme: munții (ex: Carpații), câmpiile (ex: Câmpia Padului), deșerturi (ex: Sahara).

3. Ecosistemul

- este o unitate ecologică formată din organisme vii (biocenoză) și mediul lor fizico-chimic (biotop), aflate într-o relație de interdependență.

Componente:

1. Biotopul – componenta abiotică: sol, apă, aer, lumină, temperatură.

2. Biocenoză – componenta biotică: plante, animale, microorganisme.

Tipuri de ecosisteme:

Terestre: păduri, pajiști, deșerturi;

Acvatice: lacuri, râuri, mări, oceane.

Caracteristici:

• circulația materiei și energiei între componenta vie și mediul fizic;
• stabilitate și echilibru dinamic;
• sensibilitate la schimbările climatice și intervenția umană.

 4. Peisajul geografic

-reprezintă imaginea vizuală a unui teritoriu, formată prin combinarea elementelor naturale și umane.

Tipuri de peisaje:

1. natural: dominat de elemente naturale (ex: pădure, munte, deșert);

2. antropic: influențat puternic de activități umane (ex: orașe, terenuri agricole);

3. mixt: combinație între natură și activitatea umană (ex: sate rurale, parcuri naționale).

Caracteristici:

este rezultatul interacțiunii dintre geosisteme și ecosisteme;

se poate studia la diferite scări: locală, regională, globală.

 5. Relația dintre geosistem, ecosistem și peisaj geografic

 

6. Exemplu practic

• Geosistem montan: Munții Carpați
• Ecosistem: păduri de foioase și conifere, animale caracteristice
• Peisaj: vârfuri înzăpezite, păduri dese, sate în văi.

Factorii geoecologici

 

Mediul înconjurător este rezultatul unei combinații între forțele naturii și activitatea oamenilor.

Factorii geoecologici sunt cei care dau „forma” mediului și îi influențează toate caracteristicile.

Clasificarea factorilor geoecologici

Factori naturali – țin de componentele naturale ale Terrei (aer, apă, relief, biosferă).

Factori antropici – provin din activitatea omului (orașe, industrie, transporturi).

Factorii geoecologici naturali

a) Factori determinați de caracteristicile Terrei

·       Poziția Pământului în Sistemul Solar (distanța față de Soare →existența vieții).
·       Forma și dimensiunile Terrei (geoidul influențează gravitația și distribuția climei).
·       Mișcările Pământului (rotația → zi/noapte; revoluția → anotimpuri).
·       Proprietăți fizice și chimice (structura internă, câmpul magnetic etc.).

☁️ b) Factori ai atmosferei

·       Aerul și masele de aer.
·       Radiația solară – „motorul” climei.
·       Procese și fenomene meteorologice (ploi, ninsori, furtuni).
·       Climatele Terrei (tropical, temperat, polar etc.).
·       Hazarde climatice (secete, uragane).

c) Factori ai hidrosferei

·       Apa – esența vieții.
·       Hidrosfera (oceane, mări, ape continentale).
·       Apele curgătoare și lacurile.
·       Ghețarii și calotele polare.
·       Circuitul apei în natură.
·       Resursele de apă dulce și sărată.

d) Factori determinați de relief

·       Tipuri și forme de relief (munți, dealuri, câmpii).
·       Unități de relief continentale.
·       Relieful actual al continentelor.
·       Procese geomorfologice (eroziune, alunecări, vulcanism).
·       Relieful suboceanic (dorsale, fose abisale).

e) Factori determinați de biosferă

·       Fotosinteza – baza vieții pe Pământ.
·       Zonele biogeografice (deșert, savană, pădure tropicală, taiga).
·       Ecosistemele (lac, pădure, stepă).
·       Producția de biomasă (hrană, resurse naturale).

Factorii antropici (determinați de activitatea umană)

·       Populația – creștere, migrații.
·       Așezările umane – sate și orașe.
·       Transporturile – drumuri, căi ferate, avioane.
·       Urbanizarea – extinderea orașelor, megalopolisurile.
·       Știința și tehnologia – schimbă radical mediul (energie, industrie, digitalizare).

Timpul ca factor geoecologic

Timpul modelează și transformă permanent mediul:

·       evoluția continentelor și a bazinelor oceanice (deriva continentelor),
·       evoluția reliefului (eroziunea, orogeneza),
·       evoluția biosferei (apariția și dispariția speciilor),
·       evoluția mediului terestru în ansamblu,
·       relația om–mediu de-a lungul istoriei (de la agricultură la revoluția industrială și era digitală).

 Factorii geoecologici sunt „piesele de lego” ale mediului. Unii vin din natură, alții sunt creați de om, iar timpul le schimbă mereu relațiile. Împreună dau imaginea complexă a mediului în care trăim.