Clima României - etajele climatice și influențele climatice

 Etajele climatice

La nivelul țării noastre se deosebesc următoarele etaje climatice:

• etajul de câmpie, cu temp medii de 10-11°C și precipitații cuprinse între 400 - 600 mm/an
• etajul de dealuri și podișuri, cu temp medii de 8-10°C, precipitații cuprinse între 600 - 800 mm/an
• etajul montan, cu temp medii anuale de 0 - 6°C, precipitații de 1000 - 1200 mm/an
• etajul alpin, la peste 2000 m altitudine, cu temp de -2 - 0°C și precipitații de peste 1200 mm/an.

Influențele climatice

În cadrul etajelor climatice, pe teritoriul României se pot individualiza șase nuanțe climatice diferite:

1. sectorul vestic – climat moderat din punct de vedere termic, cu precipitații bogate;
2. sectorul sud-vestic – influențat de aerul cald și umed de deasupra Mării Mediterane;
3. sectorul de tranziție – caracterizat de scăderea precipitațiilor de la vest spre est;
4. sectorul estic – climat cu nuanțe de ariditate, precipitații torențiale și ierni aspre cu viscol;
5. sectorul nord-estic – este influențat de aerul rece scandinavo-baltic, mai rece și mai umed;
6. sectorul pontic – iernile sunt blânde, verile sunt calde și uscate.

Clima României - Elementele climatice

Elementele climatice

a. Temperatura aerului scade odată cu altitudinea. Astfel,
- în lunca si Delta Dunării, temperatrura medie anuala este de peste 11 C,
- în câmpii se înregistrează valori medii anuale de 10-11 C,
- în dealuri si podișuri: 8-9 C,
- în munți: 0-6 C,
- la peste 2000 m altitudine, temperatura medie anuală este cuprinsă între -2 - 0 C,

Temperaturile extreme, maximă și minimă, au avut următoarele valori:

• maxima absolută, a fost de +44,5 C, la Ion Sion, lângă Brăila
• minima absolută, a fost de -38,5 C, la Bod, în Depresiunea Brașovului
  

b. Precipitațiile, cresc odată cu altitudinea. Astfel,
- în deltă se înregistrează valori medii anuale de 350 mm/an
- în câmpii, 500-600 mm/an
- în dealuri și podișuri, 700-800 mm/an
- în munți, 1000-1200 mm/an

c. Vânturile 
- în partea de est bate crivățul
- în sudul țării bate austrul
- în partea de vest, vânturile de vest
- în lunca Dunării, băltărețul
- pe versanții munților, foehnul

Banchiza arctică, scădere record în această vară / „Ne îndreptăm către un Ocean Arctic fără gheață sezonieră”

Banchiza arctică, scădere record în această vară / „Ne îndreptăm către un Ocean Arctic fără gheață sezonieră”: Banchiza din Arctica s-a topit în vara anului 2020 cel mai mult după cea înregistrată, după 2012, o manifestare suplimentară a încălzirii climatice continue, conform observațiilor

Studiu: Aproape 40% din pădurea tropicală amazoniană riscă să devină savană

Studiu: Aproape 40% din pădurea tropicală amazoniană riscă să devină savană: Până la 40% din pădurea tropicală amazoniană riscă să se transforme în savană până la sfârșitul secolului, din cauza lipsei de precipitații cauzate de emisiile de gaze cu

Schimbări climatice Septembrie 2020, cea mai caldă lună septembrie înregistrată în perioada modernă

Schimbări climatice Septembrie 2020, cea mai caldă lună septembrie înregistrată în perioada modernă: Septembrie 2020 a fost cea mai caldă lună septembrie înregistrată în lume de la debutul măsurătorilor meteorologice, potrivit serviciului european de monitorizare a schimbărilor

Timgad - Povestea unei ”mici Rome” de la marginea Saharei, orașul din Algeria fondat de împăratul Traian

Timgad - Povestea unei ”mici Rome” de la marginea Saharei, orașul din Algeria fondat de împăratul Traian: ​Cu doar câțiva ani înainte de cucerirea Daciei, împăratul Traian a ordonat construcția unui oraș în nordul Africii, oraș care se găsește în Algeria de azi și din care

Fundul oceanelor este contaminat cu mercur cauzat de activitatea umană / Noua ipoteză a mecanismului poluării formulată de cercetători

Fundul oceanelor este contaminat cu mercur cauzat de activitatea umană / Noua ipoteză a mecanismului poluării formulată de cercetători: Cele mai adânci puncte ale oceanelor Pământului sunt contaminate de mercur creat de activitatea umană, potrivit unor noi cercetări ale oamenilor de știință americani, scrie MSN.

Science Report: Povestea fascinantă a ploii de un milion de ani la sfârșitul Triasicului, care a „ascuns” o extincție în masă și a deschis calea pentru dominația dinozaurilor

Science Report: Povestea fascinantă a ploii de un milion de ani la sfârșitul Triasicului, care a „ascuns” o extincție în masă și a deschis calea pentru dominația dinozaurilor: Acum multă vreme, înainte de a miji epoca dinozaurilor, o ploaie zdravănă s-a abătut asupra supercontinentului Pangeea - și nu s-a oprit timp de un milion de ani, fiind acum cunoscută drept

Despre clima României

Decembrie și extremele climatice - De la peste +23 de grade, până la mai puțin de -30

Decembrie a fost în ultimii ani o lună mult mai caldă decât era în anii 70' sau 80', 2019 și 2015 aducând abateri de peste 3 grade față de media normală a temperaturii. Cea mai ridicată temperatură de decembrie a fost în 1985, la Câmpina, când s-au înregistrat 23,4 grade, iar cea mai mică temperatură a fost de -34,5 la Întorsura Buzăului, în ziua de Crăciun a anului 1998. Și la munte poate fi uneori foarte cald: de exemplu la Vf Omu au fost 9 grade, iar la Predeal peste 15.

Au fost multe exemple de temperaturi extrem de mari în decembrie în ultimii ani: de exemplu în Ajunul Crăciunului din 2014 au fost +19 grade la Târgoviște, iar pe 27 decembrie 2015 au fost 20 de grade la Târgoviște, Ploiești și Curtea de Argeș.

Mai mult, pe 16 decembrie 2019 au fost + 21 de grade la Târgoviște, Pătârlagele și Câmpina. Tot atunci erau 20 la Rădăuți, 18 la Sinaia cota 1500 și 15 grade la Întorsura Buzăului. Nu doar că vorbim de temperaturi foarte ridicate, dar și de faptul că au apărut în a doua parte a lunii, în timp ce recordurile din trecut erau în primele zile ale lunii.

Datele ANM arată că în 2001 a fost cea mai rece lună decembrie din ultimii 60 de ani, abaterea față de media de referință fiind uriașă: -4,7 grade. Extrem de reci au fost lunile decembrie din 1998, 1991, 1962, 1977 și 2002. Cele mai ploioase luni decembrie au fost în 1962 și 2014, iar cele mai calde luni decembrie au fost în 1982, 2019 și 2015, cu o abatere mai mare de 3 grade față de medie. Cald a fost în mai multe luni decembrie din acest secol: 2017, 2001, 2011, 2008, în timp ce în topul lunilor reci sunt aproape exclusiv luni decembrie din secolul trecut.

Cele mai secetoase luni decembrie au fost în 1972, 2013 și 2015, cu abateri mai mari de 80% față de media multianuală 1981-2010.

În afară de Câmpina, unde maxima absolută a fost de +23,4 grade, au mai fost orașe unde s-a trecut de 20 de grade: spre exemplu au fost 21,6 grade la Buzău (în 1989), 21 de grade la Constanța (în 1903) și 20,8 grade la București Filaret. La Predeal au fost +15 grade în 1989.

Minima absolută a fost la Întorsura Buzăului, -34,5 grade, iar la Vf Omu au fost -32,4 grade (în 1957). La Satu Mare au fost -30,4 grade, iar la Iași -29,5 grade.

Grosimea maximă a stratului de zăpadă a fost de 71 cm la București Băneasa în 1991, de 129 cm la Vf Omu în 1989, de 28 cm la Brașov în 1989 și de 46 cm la Baia Mare în 1986.

Cantitatea maximă lunară de precipitații înregistrată în decembrie a fost de 349,4 mm la Stâna de Vale în 1993, din care 137 mm au căzut într-o singură zi, fiind record absolut în țară pentru ultima lună din an.

sursa:  Decembrie și extremele climatice - De la peste +23 de grade, până la mai puțin de -30 - Terra - HotNews.ro

Factorii genetici ai climei

1. Factorii care influențează clima României

a. Așezarea României pe Glob - la intersecția paralelei de 45° lat N și 25° long E determină caracterul temperat al climei
b. Așezarea României în Europa, în partea CSE, face ca țara noastră să aibă o climă temperat-continentală de tranziție.
c. Relieful - determină o etajare a elementelor climatice: odată cu creșterea altitudinii, temperatura scade iar precipitațiile cresc. Pe de altă parte, dispunerea lanțului carpatic împiedică, barează pătrunderea maselor de aer: 

• cele oceanice, din V se opresc în V Orientalilor (de aceea și precipitațiile sunt mai mari în V țării decât în E), 
• iar masele de aer continental, din E, sunt barate de Orientali și nu pătrund în centrul țării.

d. Marea Neagră - afectează clima unei fâșii de câțiva km lățime din apropierea țărmului. Aici se simt brizele (vânt periodic care bate ziua dinspre mare spre uscat, iar noaptea invers). De asemenea, prezența suprafeței acvatice face ca aerul de deasupra să se încălzească / să se răcească mai greu. 

e. Radiația solară - reprezintă principala sursă de căldură a Pământului. (Datorită formei sferice a planetei și a înclinării axei Pământului, această radiație nu este uniform repartizată. În zonele tropicale are valori mari, în zonele temperate valori medii, iar în zonele polare valori mici). La nivelul țării noastre se înregistrează valori de 130 kcal/cm²/an în sud și 115 kcal/cm²/an în nord. 

f. Circulația maselor de aer - își pune amprenta pe temperatura aerului, precipitații și presiunea aerului. 

Africa - așezarea geografică

 

Așezarea geografică

- Africa este așezată simetric față de ecuator, iar cele 2 tropice străbat partea de N și de S a continentului
- această așezare geografică face ca Africa să fie în cea mai mare parte situată în zona caldă
- de asemenea așezarea aceasta determină un paralelism al zonele bio-pedo-climatice
- prin partea de V trece meridianul de 0 grade  

Țărmurile

- sunt puțin crestate,  cu un număr mic de insule, peninsule, golfuri:

- insule: Madagascar (peste 500.000 kmp, a 4a din lume ca întindere), Azore, Canare, Sao Tome, Principe, Seychelles, Capul Verde.

- peninsule: Somaliei

- golfuri: Guineea, Aden, Sidra, Gabes

- strâmtori: Gibraltar (13-14 km), Bab-el-Mandeb

Limite

- N Marea Mediterană

- NE Canalul Suez (163 km), Marea Roșie, Golful Aden

- V Oceanul Atlantic

- E Oceanul Indian

Punctele extreme:

N - Ras ben Sakka 

S - Capul Acelor 

E - Capul Ras Hafun

V - Capul Verde

Suprafața : 30,2 mil km²

sursa: Geografie (edu.ro)