Raportul dintre așezări și dezvoltare (clasa a XI-a)

Raportul dintre așezări și dezvoltare – Explozia urbană

Explozia urbană reprezintă creșterea foarte rapidă a populației urbane într-o perioadă scurtă, determinată de migrația masivă din mediul rural către orașe și de creșterea naturală a populației în zonele urbane.

---

1. Explozia urbană – evoluția populației urbane

a) De la Revoluția Industrială până în prezent

Perioadă	Populație urbană globală	Observații
1800	~3%	Societate preponderent rurală; orașe mici
1850	~10%	Revoluția Industrială în Europa; apar orașe industriale
1900	~13%	Industrializare accelerată (Londra, Paris, New York)
1950	~30%	Industrializare globală după Al Doilea Război Mondial
2000	~47%	Urbanizare masivă în țările în dezvoltare; apar megacities
2025 (estimare)	~57%	Aproximativ 4,4 miliarde locuitori urbani
2050 (proiecție)	~68%	Africa și Asia conduc creșterea urbană

Observație: Explozia urbană a început odată cu Revoluția Industrială și s-a accelerat în secolul XX, sub influența industrializării, migrației rural-urbane și globalizării.

---

2. Cauzele exploziei urbane

• Migrația rural-urbană – căutarea locurilor de muncă, educației și serviciilor.
• Creșterea naturală a populației – natalitate ridicată, mai ales în țările în dezvoltare.
• Industrializarea și dezvoltarea serviciilor – fabrici, comerț, IT, servicii.
• Globalizarea și transportul rapid – orașele devin centre economice și culturale.
• Tehnologia și infrastructura urbană – permit concentrarea populației în spații restrânse.

---

3. Explozia urbană în țările subdezvoltate

a) Caracteristici

• Creștere foarte rapidă a populației urbane;
• Migrație intensă din mediul rural;
• Apariția orașelor foarte mari (megacities).

b) Probleme frecvente

1. Cartiere insalubre (favellas)

• Locuințe improvizate și densitate foarte mare;
• Lipsa apei, canalizării și electricității;
• Exemple: Rio de Janeiro, Lagos, Mumbai.

2. Supraaglomerare

• Transport public insuficient;
• Trafic intens și poluare ridicată.

3. Servicii sociale insuficiente

• Acces limitat la școli, spitale și infrastructură.

4. Sărăcie urbană

• Lipsa locurilor de muncă stabile;
• Creșterea șomajului.

Observație: În țările subdezvoltate, explozia urbană generează probleme sociale și de infrastructură, care necesită politici urbane urgente.

---

4. Explozia urbană în țările dezvoltate

a) Caracteristici

• Populație urbană mare, dar cu ritm de creștere moderat;
• Urbanizare matură și planificată;
• Infrastructură și servicii de calitate.

b) Exemple

• SUA, Germania, Japonia;
• Orașe cu metrou, centre financiare, zone rezidențiale bine organizate.

c) Diferențe între țări dezvoltate și subdezvoltate

Aspect	Țări dezvoltate	Țări subdezvoltate
Planificare urbană	Riguroasă, reglementată	Haotică, informală
Infrastructură	Completă și modernă	Limitată, insuficientă
Calitatea vieții	Ridicată	Scăzută
Ritmul urbanizării	Lent, stabil	Rapid, exploziv

---

5. Concluzii

• Explozia urbană este fenomenul de creștere rapidă a populației urbane, începută cu Revoluția Industrială și accelerată în secolul XX.
• Cauzele principale: migrația rural-urbană, creșterea naturală, industrializarea, globalizarea și infrastructura.
• Țările subdezvoltate: explozie urbană rapidă → favellas, cartiere insalubre, infrastructură insuficientă.
• Țările dezvoltate: urbanizare matură, infrastructură bine pusă la punct, creștere moderată.
• În viitor, urbanizarea va continua global, cu provocări de locuire și infrastructură mai mari în țările în dezvoltare.

Rocinha este cea mai mare favelă de deal din Rio de Janeiro (sursa: By chensiyuan - chensiyuan, CC BY-SA 4.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=14872516)

Cartierul Santa Teresa din Rio prezintă favele (dreapta) în contrast cu case mai bogate (stânga). Statuia lui Hristos Mântuitorul , învăluit în nori, se află în fundalul din stânga.(sursa: By chensiyuan - chensiyuan, CC BY-SA 4.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=10378857)

 Contrast în Rio de Janeiro (sursa: Jose Eduardo Camargo de la Pixabay)

Cartier insalubru la periferia Hong Kong (sursa: By Stephen Codrington, CC BY 2.5, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=220303)

Mahala urbană – Dharavi (Mumbai, India)(sursa: By YGLvoices - Flickr, CC BY 2.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=17772165)

Elementele meteorologice (clasa a V-a) II

 

Presiunea aerului și vânturile

---

Presiunea aerului

Presiunea aerului este forța cu care aerul apasă asupra suprafeței Pământului.

---

Măsurarea presiunii

• Instrument: barometrul.

• Unitatea de măsură: hectopascali (hPa).

---

Tipuri de presiune

• presiune ridicată – vreme senină.

• presiune scăzută – vreme instabilă (nori, ploi).

---

Vânturile

Vântul este mișcarea aerului dinspre zonele cu presiune ridicată spre zonele cu presiune scăzută.

Tipuri de vânturi:

• vânturi permanente:
  – alizeele,
  – vânturile de vest.

• vânturi periodice:
  – musonul,
  – brizele.

• vânturi locale:
  – crivățul.

---

Măsurarea vântului

• girueta – direcția vântului.

• anemometrul – viteza vântului.

---

Importanța vânturilor

• influențează vremea,

• transportă norii,

• sunt utilizate pentru producerea energiei eoliene.

---

Exemple

• briza mării

• vânturile din timpul furtunilor

---

Fenomene meteorologice periculoase

• furtuni

• viscole

• secetă

• grindină

---

✔ Fixare – final lecție

• Ce este presiunea aerului?

• Cum se formează vântul?

• Numește un fenomen meteorologic periculos.

Direcția vântului și temperatura aerului - 1.02.2026 (sursa: https://www.windy.com/)

Date meteo și prognoza pentru orașul Târgu Neamț la data de 01.02.2026 (sursa: https://www.windy.com/)

Direcția și viteza vântului la Târgu Neamț (2000-2020), sursa: meteoblue.com

Elementele și fenomenele meteorologice (clasa a V-a) I

 

 Temperatura aerului și precipitațiile

 

1. Elementele meteorologice – sunt caracteristici ale atmosferei care se modifică de la o zi la alta și determină vremea.

Principalele elemente meteorologice:

• temperatura aerului,
• precipitațiile,
• presiunea aerului,
• vântul,
• nebulozitatea (norii).

 

2. Temperatura aerului arată gradul de încălzire al aerului într-un anumit loc și la un moment dat.

Măsurarea temperaturii

• Instrument: termometrul,
• Unitatea de măsură: grade Celsius (°C).

Temperatura aerului la 01.02.2026 (sursa: meteoromania.ro)

Factorii care influențează temperatura aerului

Forma Pământului

• Face ca temperatura să scadă de la ecuator spre poli;

Mișcările Pământului

a) Mișcarea de rotație – determină variația temperaturii de la noapte la zi.

b) Mișcarea de revoluție – determină variația temperaturii de-a lungul unui an.

Latitudinea

• aproape de ecuator – temperaturi ridicate,
• spre poli – temperaturi scăzute.

Altitudinea

• Cu cât altitudinea crește, cu atât temperatura scade.

Apropierea de mări și oceane

• Zonele de coastă – temperaturi moderate;
• Interiorul continentelor – temperaturi extreme (vara foarte cald, iarna foarte frig).

 3. Precipitațiile atmosferice (pp)

- pp reprezintă orice formă de apă care cade din atmosferă pe pământ.

Tipuri de precipitații

• ploaia,
• ninsoarea,
• lapovița,
• grindina.

 

Ploie sub un nor cumulo-nimbus (sursa: GFDL 1.2, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=2850038)

Măsurarea precipitațiilor

• Instrument: pluviometrul.
• Unitatea de măsură: milimetri (mm).

 

Harta precipitațiilor la nivel global (sursa: De la PZmaps - Own work by uploader, sources: CRU CL 2.0 (New, M., Lister, D., Hulme, M. and Makin, I., 2002: A high-resolution data set of surface climate over global land areas. Climate Research 21: 1–25) and File:Tissot indicatrix world map Mollweide proj.svg by Eric Gaba., CC BY-SA 3.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=6043378)

Importanța precipitațiilor

• asigură apa necesară plantelor,
• contribuie la formarea râurilor,
• sunt esențiale pentru viața oamenilor și animalelor.

---

✔ Fixare

·        Ce instrument măsoară temperatura?

• Ce mișcare a Pământului produce anotimpurile?
• Numește două tipuri de precipitații.

Statele Uniunii Europene – privire generală și sintetică

 

Țările UE (sursa: https://aita.md)

1. Uniunea Europeană – cadrul general

Uniunea Europeană este formată din 27 de state membre, unite printr-un proces de integrare economică, politică și teritorială, bazat pe cooperare, solidaritate și valori comune.

---

2. Gruparea statelor membre ale UE

a) După poziția geografică

• Europa Occidentală: Franța, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg;
• Europa Nordică: Suedia, Finlanda, Danemarca;
• Europa Sudică (mediteraneană): Italia, Spania, Grecia, Portugalia, Malta, Cipru;
• Europa Centrală și de Est: Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria, Croația;
• Europa Baltică: Estonia, Letonia, Lituania;
• Europa Insulară: Irlanda.

---

b) După momentul aderării

• State fondatoare (1957): Franța, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg;
• Extinderi ulterioare: 1973–2013;
• România: stat membru din 2007.

---

c) După nivelul de dezvoltare economică

• State foarte dezvoltate: Germania, Franța, Țările de Jos, Suedia;
• State dezvoltate mediu: Spania, Italia, Polonia;
• State în curs de convergență: România, Bulgaria, Croația.

---

3. Caracteristici comune ale statelor UE

Caracteristici geografice

• diversitate mare de relief și climă;
• rețele hidrografice importante;
• acces la mări și oceane.

---

Caracteristici politice

• regimuri democratice;
• respectarea statului de drept;
• cooperare prin instituțiile UE.

---

Caracteristici economice

• economii de piață;
• integrare în piața unică;
• specializare economică diferită (industrie, agricultură, servicii).

---

4. Diferențieri între statele UE

Statele UE se diferențiază prin:

• mărime și populație;
• nivel de dezvoltare;
• structură economică;
• resurse naturale;
• grad de urbanizare.

---

5. Rolul României în Uniunea Europeană

România:

• este stat membru din 2007;
• beneficiază de fonduri europene;
• participă la piața unică;
• contribuie la securitatea și stabilitatea regională.

Caracteristici geografice, politice și economice actuale ale Uniunii Europene

 

Parlamentul European (sursa: Moritz D. de la Pixabay)

1. Caracteristici geografice ale Uniunii Europene

Poziția geografică

Uniunea Europeană este situată în Europa, având:

• deschidere la Oceanul Atlantic, Marea Mediterană, Marea Baltică, Marea Nordului și Marea Neagră;
• poziție favorabilă schimburilor economice și transporturilor.

---

Extindere și suprafață

• UE cuprinde 27 de state membre;
• suprafață de peste 4 milioane km²;
• diversitate geografică ridicată.

---

Diversitate naturală

UE se remarcă prin:

• unități de relief variate (munți, podișuri, câmpii);
• climă diversă (oceanică, continentală, mediteraneană, subpolară);
• rețea hidrografică densă (Dunărea, Rinul, Sena).

➡️ Această diversitate favorizează dezvoltarea economică diferențiată.

---

2. Caracteristici politice ale Uniunii Europene

Uniunea Europeană – construcție politică unică

UE este o uniune supranațională, în care statele membre își păstrează suveranitatea, dar cooperează în domenii-cheie.

---

Instituțiile principale ale UE

• Parlamentul European – reprezentare democratică;
• Consiliul Uniunii Europene – reprezentarea guvernelor;
• Consiliul European – stabilește direcțiile politice;
• Comisia Europeană – executivul UE;
• Curtea de Justiție a UE – aplicarea dreptului european.

---

Cetățenia europeană

Cetățenii UE beneficiază de:

• libertatea de circulație și rezidență;
• drept de vot la alegerile europene;
• protecție diplomatică.

---

3. Caracteristici economice ale Uniunii Europene

Piața unică europeană

UE funcționează ca o piață unică, bazată pe:

• libera circulație a bunurilor;
• libera circulație a capitalurilor;
• libera circulație a serviciilor;
• libera circulație a persoanelor.

---

Putere economică

• UE este unul dintre cei mai mari poli economici ai lumii;
• concentrează state cu economii dezvoltate (Germania, Franța, Italia);
• nivel ridicat al PIB-ului.

---

Politici economice majore

• Politica Agricolă Comună (PAC);
• Politica de coeziune (reducerea disparităților regionale);
• investiții în infrastructură, inovare și mediu;
• tranziția verde și digitală.

---

Moneda euro

• euro este utilizat de majoritatea statelor UE;
• facilitează schimburile comerciale și mobilitatea.

---

4. Rolul UE în lume

Uniunea Europeană:

• este un actor economic global;
• promovează democrația și drepturile omului;
• susține dezvoltarea durabilă și protecția mediului.

---

5. Concluzie

Uniunea Europeană se caracterizează printr-o mare diversitate geografică, o structură politică complexă și o economie puternică, bazată pe cooperare și solidaritate între statele membre.

Formarea Uniunii Europene și evoluția integrării europene

 

Formarea Uniunii Europene și evoluția integrării europene

Parlamentul Eropean (sursa: Udo Pohlmann de la Pixabay)

1. Contextul apariției integrării europene

După Al Doilea Război Mondial, Europa se confrunta cu:

• distrugeri economice majore;
• instabilitate politică;
• necesitatea evitării unor noi conflicte.

În acest context, statele europene au înțeles că cooperarea economică și politică este esențială pentru:

• menținerea păcii;
• reconstrucția economică;
• creșterea nivelului de trai.

---

2. Primele forme de cooperare europeană

Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO – 1951)

• creată prin Tratatul de la Paris;
• membri fondatori: Franța, Germania de Vest, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg;
• scop: controlul comun al industriilor strategice (cărbune și oțel), pentru prevenirea conflictelor.

➡️ Este considerată prima etapă a integrării europene.

---

3. Tratatele de la Roma (1957)

Au pus bazele:

• Comunității Economice Europene (CEE);
• Euratom.

Obiectivele CEE:

• crearea unei piețe comune;
• libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor;
• reducerea diferențelor de dezvoltare economică.

---

4. De la Comunități la Uniunea Europeană

Tratatul de la Maastricht (1992)

• marchează nașterea oficială a Uniunii Europene (UE);
• introduce:
• cetățenia europeană;
• politica externă și de securitate comună;
• baza pentru moneda unică (euro).

---

5. Etapele extinderii Uniunii Europene

UE s-a extins treptat:

• 1973: Marea Britanie, Irlanda, Danemarca;
• 1981–1986: Grecia, Spania, Portugalia;
• 2004: cea mai mare extindere (10 state din Europa Centrală și de Est);
• 2007: România și Bulgaria;
• 2013: Croația.

➡️ UE ajunge la 27 de state membre.

---

6. Politici și obiective ale Uniunii Europene

• politica de coeziune;
• politica agricolă comună;
• protecția mediului;
• dezvoltarea durabilă;
• reducerea disparităților regionale.

---

7. Importanța UE pentru statele membre

Pentru statele membre, UE înseamnă:

• acces la piața unică;
• fonduri europene;
• mobilitate pentru cetățeni;
• cooperare politică și economică;
• creșterea nivelului de trai.

---

Ponoarele Dunării

Ponoarele Dunării – locul unde fluviul dispare sub pământ

🌍 Un fenomen geografic spectaculos din Germania

În sudul Germaniei, pe un sector al cursului superior al Dunării, se produce un fenomen natural spectaculos și rar întâlnit la un fluviu de asemenea dimensiuni: apele Dunării dispar în subteran. Acest fenomen este cunoscut sub numele de Ponoarele Dunării (Donauversickerung).

Ponoarele Dunării

sursa: sursa: De la Markus Schweiß, CC BY-SA 3.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=528709

În anumite perioade ale anului, albia fluviului rămâne parțial sau chiar complet uscată, oferind imaginea surprinzătoare a unui „drum de pietriș” acolo unde, în mod normal, curge unul dintre cele mai mari fluvii ale Europei.

---

📍 Localizarea fenomenului

Ponoarele Dunării se află:

• în sudul Germaniei,

• în landul Baden-Württemberg,

• între localitățile Immendingen și Fridingen an der Donau.

Regiunea face parte din Podișul Șvab, alcătuit în mare parte din roci calcaroase, favorabile formării reliefului carstic.

---

💧 Ce sunt, de fapt, Ponoarele Dunării?

Ponoarele Dunării reprezintă un sector al albiei unde apa fluviului se infiltrează în subteran, prin fisuri, diaclaze și cavități carstice dezvoltate în calcare.

Ce se întâmplă concret?

• apa Dunării pătrunde în subteran;

• la suprafață, albia rămâne uscată sau cu fir de apă foarte slab;

• fenomenul este mai evident vara și în perioadele secetoase;

• primăvara, când debitul este mare, Dunărea curge normal la suprafață.

---

🕳️ Unde ajunge apa „dispărută”?

Studiile hidrologice au arătat că apa infiltrată:

• circulă printr-un sistem carstic subteran;

• reapare după aproximativ 12–60 de ore la izvorul Aachtopf;

• ajunge apoi în Rin, prin râul Aach.

👉 Astfel, o parte din apele Dunării ajung, paradoxal, în Marea Nordului, și nu în Marea Neagră.

---

🌊 Importanța geografică a fenomenului

Ponoarele Dunării sunt importante deoarece:

• reprezintă un exemplu clasic de pierdere de ape între bazine hidrografice;

• arată că divizorul de ape dintre Dunăre și Rin nu este stabil;

• demonstrează rolul reliefului carstic în organizarea rețelei hidrografice;

• sunt un caz celebru studiat în hidrologie și geomorfologie.

---

✅ Concluzie

Ponoarele Dunării demonstrează că, în geografie, nimic nu este definitiv: nici cursul unui fluviu, nici limitele dintre bazine hidrografice. Este un exemplu spectaculos de interacțiune între relief și ape și o lecție excelentă despre dinamica mediului natural.