În noaptea de 17 spre 18 noiembrie 2026, un cutremur cu magnitudinea locală 5,7 s-a produs în zona seismică Vrancea, la ora 02:48:55. Seismul a fost resimțit în numeroase localități din România, trezind din somn populația din mai multe regiuni ale țării. Evenimentul readuce în atenție particularitățile uneia dintre cele mai importante zone seismice din Europa și explică de ce un cutremur produs la mare adâncime poate fi resimțit la sute de kilometri distanță.
Fișa de evaluare revizuită și harta localizării cutremurului din 18 noiembrie 2026 (ora 02:48:55, magnitudine locală 5,7, adâncime 120,8 km) din Zona Seismică Vrancea
Datele cutremurului din 18 noiembrie 2026
Potrivit evaluării revizuite publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), cutremurul s-a produs în zona seismică Vrancea, la coordonatele 45,6687° latitudine nordică și 26,5612° longitudine estică.
Principalii parametri ai evenimentului sunt:
Data: 18 noiembrie 2026;
Ora: 02:48:55 (ora României);
Magnitudine: 5,7 ML;
Adâncime: 120,8 km;
Regiune: zona seismică Vrancea;
Tip: cutremur de adâncime intermediară.
Conform INFP, epicentrul s-a situat la aproximativ 48 km sud de Focșani, 61 km sud de Buzău, 64 km est de Sfântu-Gheorghe și 74 km est de Brașov.
Este important de precizat că primele estimări au indicat o adâncime de 107,1 km, iar ulterior localizarea și adâncimea au fost revizuite. Alte instituții internaționale au publicat valori diferite: USGS a raportat magnitudinea de moment 5,3 și adâncimea de 130,8 km, iar evaluarea EMSC bazată pe datele GFZ a indicat magnitudinea 5,3 și adâncimea de aproximativ 116 km.
Harta distribuției intensității cutremurului din 18 noiembrie 2026 (magnitudine 5,3, adâncime 130 km), realizată pe baza mărturiilor raportate de populație
Aceste diferențe nu înseamnă că una dintre instituții a identificat un alt cutremur. Ele reflectă utilizarea unor metode și parametri de calcul diferiți. Pentru descrierea evenimentului din România, reperul principal îl reprezintă evaluarea revizuită a INFP.
De ce este zona Vrancea atât de activă seismic?
Zona seismică Vrancea este situată în partea de sud-est a Carpaților Orientali, în regiunea de curbură a arcului carpatic. Particularitatea sa constă în faptul că aici se produc frecvent cutremure la adâncimi intermediare, aproximativ între 60 și 180 km.
Spre deosebire de numeroase alte regiuni seismice, unde focarele cutremurelor se găsesc în principal în scoarța terestră, în Vrancea activitatea seismică importantă este concentrată și în mantaua superioară.
Cercetările geologice și geofizice indică existența unui fragment de litosferă rece și densă, aflat în profunzime, sub regiunea de curbură a Carpaților. Acest corp litosferic, cunoscut în literatura de specialitate drept slab-ul Vrancea, este asociat cu procese tectonice complexe, moștenite din evoluția geologică a Carpaților.
Originea și comportamentul său reprezintă în continuare subiecte de cercetare. Printre explicațiile discutate se numără existența unui fragment de litosferă oceanică subdusă în trecut și desprinderea sau delaminarea unor porțiuni ale litosferei continentale.
Prin urmare, nu putem reduce activitatea seismică din Vrancea la simpla întâlnire a două plăci tectonice. Este un sistem geodinamic complex, în care structurile litosferice profunde și tensiunile acumulate în interiorul acestora au un rol esențial.
Ce plăci și unități tectonice se află în regiunea Vrancea?
Vrancea se găsește într-o zonă de contact între mai multe unități tectonice majore. Printre cele mai importante se numără:
Platforma Est-Europeană, situată la nord și nord-est;
Platforma Scitică, spre est;
Platforma Moesică, la sud;
unitatea Intra-Alpină, asociată domeniului carpatic și bazinului Transilvaniei;
orogenul nord-dobrogean, în partea sud-estică a regiunii.
Această configurație reflectă evoluția complexă a Carpaților și a regiunilor învecinate, marcată de procese succesive de convergență, subducție și coliziune continentală.
În acest context regional trebuie menționată și microplaca Mării Negre, discutată în unele modele tectonice ale bazinului pontic. Ea face parte din cadrul geodinamic mai larg al regiunii, dar nu există temei pentru a afirma că deplasarea sa ar fi declanșat direct cutremurul din 18 noiembrie 2026.
Este importantă diferența dintre contextul tectonic regional și mecanismul concret care a produs un anumit cutremur. Pentru identificarea acestuia din urmă sunt necesare analiza mecanismului focal, distribuția tensiunilor și interpretarea datelor seismologice.
De ce se simte un cutremur vrâncean la sute de kilometri distanță?
Un element caracteristic cutremurelor de adâncime intermediară din Vrancea este aria geografică extinsă în care pot fi resimțite.
În cazul cutremurelor superficiale, energia seismică este eliberată aproape de suprafața terestră, iar efectele cele mai puternice se concentrează, de regulă, în apropierea epicentrului.
În schimb, cutremurele vrâncene se produc la adâncimi de peste 60 km, uneori depășind 150 km. Undele seismice se propagă dintr-un focar profund către suprafață și pot traversa structuri geologice diferite, ajungând în regiuni aflate la distanțe considerabile.
Din acest motiv, un cutremur produs în Vrancea poate fi resimțit în Moldova, Muntenia, Transilvania, Dobrogea și chiar în statele vecine.
Un alt factor important este structura geologică a teritoriului traversat de undele seismice. Caracteristicile depozitelor sedimentare, grosimea acestora și condițiile locale de teren pot modifica amplitudinea mișcării seismice.
Așadar, distanța față de epicentru nu este singurul element care determină cât de puternic este resimțit un cutremur.
Ce efecte a avut cutremurul din 18 noiembrie?
Seismul a fost resimțit în numeroase localități din România, inclusiv în regiuni aflate la distanțe mari de zona epicentrală.
Potrivit informațiilor comunicate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, echipele de intervenție au efectuat misiuni de recunoaștere în mai multe județe, inclusiv în Neamț, Iași, Vrancea, Buzău, Galați, Brăila, Covasna și Vaslui, precum și în municipiul București.
Verificările s-au încheiat fără raportarea unor pagube materiale. Au fost însă înregistrate apeluri la 112, persoane care au suferit atacuri de panică și câteva persoane rănite în urma unor incidente produse în timpul sau după cutremur.
Evenimentul a demonstrat din nou că pregătirea populației și consolidarea clădirilor vulnerabile sunt componente esențiale ale reducerii riscului seismic.
Este posibil să fie prezis un alt cutremur?
Producerea unui cutremur de magnitudine moderată sau semnificativă nu permite stabilirea cu precizie a datei, orei și magnitudinii unui viitor eveniment seismic.
Deși cercetătorii urmăresc permanent activitatea seismică din Vrancea, analizează distribuția focarelor și monitorizează deformările scoarței terestre, știința nu dispune în prezent de o metodă care să permită anticiparea exactă a unui cutremur.
De asemenea, existența unor replici sau a unor evenimente seismice ulterioare nu trebuie interpretată automat ca semn al producerii unui cutremur mai puternic.
Cea mai eficientă măsură de reducere a riscului rămâne pregătirea: clădiri proiectate și consolidate corespunzător, educație pentru situații de urgență și cunoașterea regulilor de comportament în timpul unui seism.
Vrancea – o regiune seismică de importanță europeană
Cutremurul din 18 noiembrie 2026 nu este un eveniment izolat, ci face parte din activitatea unei zone seismice cu o istorie îndelungată și cu un rol major în evaluarea hazardului seismic din România.
Particularitatea Vrancei constă în concentrarea cutremurelor de adâncime intermediară într-un volum relativ restrâns al mantalei superioare, dar cu efecte care se pot extinde pe suprafețe foarte mari.
Înțelegerea acestei regiuni presupune corelarea geografiei fizice cu geologia, tectonica și seismologia. Dincolo de magnitudinea unui cutremur, analiza distribuției spațiale a efectelor sale și a structurii profunde a scoarței terestre oferă informații esențiale despre dinamica internă a Pământului.
Vrancea rămâne una dintre cele mai importante regiuni pentru cercetarea seismicității din Europa și un spațiu în care procesele geologice profunde se reflectă direct în riscurile geografice de la suprafață.
Surse documentare
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) – datele revizuite ale cutremurului din 18 noiembrie 2026.
United States Geological Survey (USGS) – evaluarea seismului din 18 noiembrie 2026.
European-Mediterranean Seismological Centre (EMSC) – date seismologice privind evenimentul.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) – comunicările privind efectele cutremurului.
Ferrand, T. P. și Manea, E. F. (2021), Dehydration-induced earthquakes identified in a subducted oceanic slab beneath Vrancea, Romania, Scientific Reports.
Ismail-Zadeh, A. și colaboratorii (2012), Geodynamics and intermediate-depth seismicity in Vrancea (the south-eastern Carpathians): Current state-of-the art, Tectonophysics.











