Subcarpații

 - reprezintă un șir de dealuri și depresiuni care însoțesc Carpații de la Valea Moldovei până la Valea Motrului;

- s-au format prin încrețirea scoarței odată cu Carpații;

- alcătuiți din roci sedimentare cutate (gresii, marne, argile);

- au altitudini de 700-1000 m;

- fac trecerea de la munte la podiș/câmpie;

- au resurse variate: ape minerale, petrol, cărbuni.

Diviziuni:

1. Subcarpații Moldovei

- la nord – valea Moldovei
- la sud – valea Trotușului
Aspecte specifice
- atitudinea maxima este de 911 m in Culmea Pleșului;
- fac trecerea de la Carpați la Podișul Moldovei;
- alcătuiți dintr-un singur șir de dealuri si de depresiuni.
Diviziuni :
- Depresiunea Neamțului, străbătută de râul Neamț (Ozana), închisă de Culmea Pleșului (911 m) ;
- Depresiunea Cracau-Bistrița, străbătuta de râurile Cracău și Bistrița ; este mărginită de Dealul Bistriței; 
- Depresiunea Tazlău-Cașin, traversată de râurile Tazlău si Cașin.


2. Subcarpați de Curbura

- la nord – Valea Trotușului
- la vest –Valea Dâmboviței
Aspecte specifice
- Subcarpații de Curbura fac trecerea de la Carpați direct la Câmpia Română
- Altitudinea maxima este de 996 m, in Măgura Odobești
- Reprezintă cel mai complex sector al Subcarpațiilor, fiind alcătuit din două șiruri de dealuri și depresiuni;
- Aici apar fenomene naturale deosebite : «vulcanii noroioși» (de la Berca si Arbănași) și « focurile vii » de la Andreiașu
- in aceasta regiune se produc frecvente cutremure
Diviziuni :
- Depresiuni : Vrancei, Pucioasa, Campina, Vălenii de Munte;
- petrol, gaze naturale, cărbuni, lemn, sare

3. Subcarpații Getici
Limite
- la est – Valea Dâmboviței
- la vest – Valea Motrului
Relieful
- Subcarpati de Curbura fac trecerea de la Carpații Meridionali la Podișul Getic;
- Altitudinea maxima este de 1218 m, in M-gura Chiciora; 
- Depresiuni : Câmpulung, Tismana, Horezu;
- dealuri: Bran, Mg. Slătioarei, Mg. Chiciora
- petrol, gaze naturale, cărbuni, lemn, sare.

Resursele naturale

 1. Resursele mediului geografic

Europa

- solurile favorabile agriculturii (cernoziomurile, în special în partea E a continentului);

- fondul funciar: 34% reprezintă terenuri agricole;

- pășunile cu o pondere mai mare spre N continentului;

- pădurile - acoperă 1/3 din suprafața Europei, mai ales în partea NE (taigaua rusă);

- resursele de apă (cu potențial hidroenergetic: Volga, Dunărea etc);

- resursele piscicole valorificate în țări precum Islanda și Norvegia.

România

- terenurile arabile (42% din fondul funciar);

- pădurile care acoperă 27% din suprafața țării;

- pășunile și fânețele cu 30%;

- apele cu potențial hidroenergetic (Dunărea, Bistrița, Olt, Argeș), apele minerale (zona carpatică și subcarpatică), ape termale (V țării).

2. Resursele scoarței

Europa

- cărbunii - folosiți tot mai puțin se exploatează din bazinele carbonifere Donețk (Ucraina), Silezia (Polonia), Ruhr (Germania);

- petrolul - Marea Nordului, Câmpia Precaspică, zona dintre Volga și Ural;

- minereurile de fier - Ucraina, Rusia și Suedia.

România

- cărbunii - au rezerve modeste (lignit și huilă în Pod. Getic, respectiv în Dep. Petroșani);

- petrolul - rezerve modeste (Subcarpați, Câmpia Română, Câmpia de Vest);

- gazele naturale - cea mai importantă resursă energetică a României (Marea Neagră, DCT);

- minereurile feroase și neferoase - rezerve modeste;

- sarea prezintă rezerve mari (Subcarpați, DCT) și rocile de construcții.

Așezările umane. Satele

 Așezările umane se împart în două categorii: sate (așezări rurale) și orașe (așezări urbane).

Satele sunt așezări cu un număr mic de locuitori în care funcția de bază este agricultura.

Elementele unui sat sunt:

• vatra - suprafața pe care sunt construite casele
• moșia - suprafața agricolă din sat sau din jurul satului
• populația - locuitorii satului.

Satele se diferențiază după câteva criterii:

• după numărul de locuitori:
• sate mici (sub 500 loc)
• sate mijlocii (500-1500 loc)
• sate mari (1500 - 5000 loc)
• sate foarte mari (peste 5000 loc)
• după structură:
• sate risipite (la munte, figura nr. 1)
• sate răsfirate (în dealuri și podișuri, figura nr. 2)
• sate adunate (la câmpie, figura nr. 3)
• sate liniare (formate în lungul unei șosele, figura nr. 4)
• după materialul de construcție al caselor:
• case din gheață - iglu (Groenlanda)
• case din bârne de lemn - izba (Siberia - Rusia)
• case din lut, chirpici (zona stepelor din Europa și Asia)
• case din piatră (zona mediteraneană)
• case din piei de animale (Mongolia)
• după funcție se deosebesc:
• sate agricole (cerealiere, viticole, legumicole, pomicole)
• sate industriale (miniere)
• sate mixte, agro-industriale
• sate agro-turistice.

sat adunat, Moeciu, jud. Brașov

sat răsfirat, Bicău, jud. Satu Mare

 Satul „rotund” Charlottenburg, jud. Timiș

sat liniar

Harta politică a Asiei

 Harta politică a Asiei numără astăzi 47 de state. Se deosebesc:

• state transcontinentale, care se întind pe 2 continente (Rusia, Kazahstan, Georgia, Azerbaidjan, Turcia);
• după poziția geografică:
• state continentale (Mongolia, Kazahstan, China);
• state insulare (Sri Lanka, Japonia, Filipine);
• state peninsulare (India, Coreea de Nor și Coreea de Sud);
• după întindere (state foarte mari Rusia și China; state foarte mici: Nepal);
• după mărime demografică (populație) - se disting India și China, fiecare cu peste 1,3 miliarde locuitori;
• după forma de guvernare:
• republici (Israel, China, Mongolia);
• monarhii (Japonia, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită).

Asia a fost împărțită în mai multe regiuni:

- Orientul Apropiat (SV Asiei, spre Marea Mediterană);

- Orientul Mijlociu (regiunea cuprinsă între Peninsula Arabia și Golful Persic);

- Orientul Îndepărtat (E și SE Asiei).

Orizontul local. Depresiunea Neamțului

 Orașul Târgu Neamț este situat în Depresiunea Neamțului din cadrul Subcarpaților Moldovei. Această depresiune este mărginită de Munții Stânișoarei la vest, Culmea Pleșului (911 m, cu Cetatea Neamțului și Monumentul Vânătorilor de Munte) la est, iar la sud se învecinează cu Dealul Boiștea.

Profil transversal prin Depresiunea Neamțului (vest - est)

 

poziția Depresiunii Neamțului în Subcarpații Moldovei

Poziția Depresiunii Neamțului în România

Depresiunea Neamțului este traversată de râurile Ozana (Neamț) și Topolița.

Mai multe despre Depresiunea Neamțului găsiți aici.