Carpații Orientali - diviziuni

 1. Grupa de Nord (Grupa Maramureșului și a Bucovinei)

Limite
- la nord: granița cu Ucraina
- la sud : depresiunile Dornelor si Câmpulung
Geneza
Grupa de Nord s-a format prin încrețirea scoarței, în orogeneza alpină și prin erupții vulcanice.
Geologia
- in partea de vest sunt roci vulcanice;
- in partea centrală – șisturi cristaline;
- in partea de est – roci sedimentare cutate (fliș)
Relieful
- altitudinea maxima este de 2.3003 m in Mt. Rodnei;
- orientarea culmilor pe direcția NV-SE;
- tipuri de relief: vulcanic (în V), glaciar (la peste 2000 m)
Diviziuni :
- munții : Maramureșului, Rodnei, Obcinele Bucovinei;
- depresiuni : Maramureșului, Dornelor, Câmpulung (pe valea Moldovei).

2. Grupa Centrală (Grupa Moldo-Transilvană)

Limite
- la nord depresiunile Dornelor si Câmpulung
- la sud Depresiunea Brașovului si Valea Oituzului
Geologia
- in partea de vest sunt roci vulcanice
- in partea centrală – șisturi cristaline
- in partea de est – roci sedimentare cutate (fliș)
Relieful
- altitudinea maxima este de 2.100 m in Mt. Călimani;
- orientarea culmilor pe direcția NV-SE;
- tipuri de relief: vulcanic, glaciar, carstic (Cheile Bicazului);
Diviziuni :
- munții : Călimani, Ceahlău si Hășmașul Mare (alcătuiți din calcare si conglomerate), Stânișoarei, Bistriței;
- depresiuni : Giurgeului, Ciucului.

3. Grupa Sudica (Grupa Curburii)

Limite
- la nord – Valea Oituzului
- la sud – Subcarpații de Curbura
- la vest – Valea Prahovei
Geologia
Grupa Sudica este alcătuită din fliș (roci sedimentare cutate)
Relieful
Aspecte specifice
- aici lipsesc rocile vulcanice si șisturile cristaline
- h max 1.954 m in Mt. Ciucaș
- aici Carpații se curbează, culmile montane fiind orientate pe directia NE-SV
- relief dezvoltat pe calcare si conglomerate in Mt Ciucaș
Diviziuni :
- munții : Vrancei, Întorsurii,
- depresiunea Brașovului – de origine tectonica, are altitudini de cca 500 m, are un relief de dealuri, este străbătută de Olt și de afluentul său Râul Negru.

Mai multe resurse pentru BAC 2026 găsiți pe red-digitala.ro.

Hidrografia Europei și a României - aspecte generale

 Europa

Caracteristici ale hidrografiei

- hidrografia Europei este variată: mări, oceane, fluvii, lacuri, ghețari;

- hidrografia este influențată de relief (dispunerea rețelei hidrografice), climă (debitul fluviilor).

Oceanele și mările din jurul Europei constituie hidrografia apelor exterioare care înconjoară continentul nostru. Masa apelor oceanice / a mărilor influențează clima din jur și indirect scurgerea de suprafață.  

Fluviile și râurile sunt tributare oceanelor și mărilor de pe cuprinsul continentului.

a. spre Marea Caspică - se scurg Volga (cel mai lung fluviu european) și Ural;

b. spre Marea Neagră: Dunărea (al II-lea fluviu ca lungime), Nistru, Nipru;

c. spre Marea Mediterană: Elba, Rhon, Pad;

d. spre Oc. Atlantic: Garonne, Loara, Sena, Rhin, Elba;

e. Spre Marea Baltică: Vistula, Dvina de Vest;

f. spre Oc. Arctic: Dvina de Nord, Peciora.

Lacurile - după modul de formare se deosebesc:

• lacuri glaciare situate în N continentului (Ladoga și Onega) și în munții înalți (Alpi: Como, Garda, Maggiore);
• lacuri vulcanice (Sf. Ana, Vulcano);
• lacuri artificiale (Porțile de Fier);
• lagune și limanuri.

Ghețarii sunt prezenți în N și în munții înalți (peste 3000 m, Alpi, Pirinei, Scandinaviei); banchiza este prezentă în Oc. Înghețat.

România, caracteristici hidrografice

- rețeaua hidrografică este unitară (aproape toate râurile sunt colectate de Dunăre și se varsă în Marea Neagră);

- rețeaua hidrografică este variată: râuri, lacuri, fluviul Dunărea, Marea Neagră și apele subterane. 

Râurile sunt organizate pe bazine hidrografice.

Lacurile acoperă 1,1 % din suprafața țării. Se disting:

- lacuri glaciare: Lala și Bucura;

- lagune (Razim, Sinoe);

- artificiale (L. Izvorul Muntelui sau Stânca - Costești).

Apele subterane sunt prezente în zonele de câmpie. În Cp. de Vest au o componentă termală.

Dunărea

- 2860 km;

- izvorăște din Mț Pădurea Neagră și se varsă în M. Neagră;

- străbate continentul de la V la E, traversând 10 țări și 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapeste și Belgrad);

- formează 3 sectoare:

• sectorul superior (de la izvoare până la Viena); debitul aici este de 450 mc/s;
• sectorul mijlociu (Viena - Baziaș); debitul 2350 mc/s;
• sectorul inferior (Baziaș - Marea Neagră), debitul 6480 mc/s.

În România se disting mai multe sectoare:

• Baziaș - Porțile de Fier - aici Dunărea formează cel mai lung defile din Europa (144 km);
• Porțile de Fier - Călărași - un sector cu pantă mică de scurgere;
• Călărași - Brăila - cel mai lat sector (20 km);
• Brăila -Marea Neagră - Dunărea maritimă.

Marea Neagră

- mare de tip continental;

- comunică cu Oceanul Planetar prin strâmtorile Bosfor și Dardanele;

- relieful este alcătuit din:

1. platforma continentală (de la 0 - 200 m adâncime);
2. abruptul continental (200 - 2000 m);
3. bazinul M. Negre (la peste 2000 m).

- salinitatea crește cu adâncimea (17-21‰);

- mareea este mică;

- apele sunt stratificate;

- curenții marini sunt de suprafață (provocați de vânt) și de transfer (schimb de ape cu Mediterana);

- litoralul românesc 244 km.