Clima Depresiunii Neamtului
Clima este influentata de asezarea pe glob, de relief, de circulatia maselor de aer.
Tinand cont de acesti factori, putem spune ca Depresiunea Neamtului are o clima temperat-continentala.
temperatura medie anuala este de 8,2 C
precipitatiile medii anuale sunt de 650-680 mm/an
vanturile predomina din sectorul V si NV
Clasa a V a biosfera
- reprezintă învelișul de plante și animale al planetei
- a apărut și s-a dezvoltat datorită unor condiții:
- distanța optimă față de Soare
- prezenței și compoziției atmosferei (O2, O3, CO2)
- prezenței apei
- relieful - altitudinea și orientarea pantelor/culmilor
- clima - impune adaptări ale plantelor și animalelor în funcție de zona climatică
- lumina - există specii diurne/nocturne
- apa - specii acvatice
- solul - reprezintă suport pentru plante
- vântul - poate transporta pe distanțe mari spori/semințe
- omul - are intervenții pozitive / negative asupra biosferei.
Biosfera orizontului local
Vegetația cuprinde
- etajul stejarului, până la altitudini de 500 m, cu specii de stejar, carpen, ulm, tei, frasin și
- etajul fagului la altitudini mai mari. Alături de fag, aici se dezvoltă și mesteacăn, paltin de munte, carpen, ulm de munte, tei, molid, brad.
- Pe laturile depresiunii, la contactul cu munții, se întâlnesc păduri de amestec, de fag și conifere.
- În luncile râurilor Ozana și Topolița se dezvoltă o vegetație specifică, adaptată la umiditate (sălcii).
Fauna cuprinde specii diferite:
- mistrețul, vulpea, ariciul în pădurile de stejar,
- ciocănitoarea, gaiță, huhurezul, cerbu, ursul brun, jderul, râsul, veveriță, pisică sălbatică în pădurea de fag.
- brune și brun-roșcate de pădure, în pădurea de stejar
- brun-acide, brune de pădure în pădurea de fag.
Asezarile rurale - SATELE
Elementele unui sat: vatra (suprafata ocupata cu casele si gospodariile); mosia (terenurile agricole); populatia (locuitorii satului).
Tipologia satelor
Satele se pot clasifica dupa mai multe criterii:
- dupa marime: sate mici (sub 500 loc), sate mijlocii (cu 500-1.500 loc), sate mari (cu 1500-5.000 loc)si sate foarte mari (cu peste 5.000 loc)
- dupa functie, se deosebesc: sate agricole (cerealiere, pomicole, legumicole, viticole etc), sate industriale (de ex. sate miniere), sate mixte (agro-industriale)
- dupa structura (dupa modul de dispunere a caselor): sate risipite (in zona montana), sate rasfirate (in dealuri si podisuri), sate adunate (in campii si depresiunile intramontane), sate liniare (formate in lungul unei cai de comunicatie)
Așezările urbane - clasa a V a
- elementele unui oraș sunt:
- vatra - suprafața construită (intravilan),
- zona înconjurătoare - cu obiective economice, terenuri agricole (extravilan)
- populația - locuitori orașului.
a. după vechime se deosebesc:
- orașe antice:
- în Asia: Ierihon (9.000 ani vechime), Ur, Uruk, Babilon (în Mesopotamia), Mohenjo-Daro (Cp. Indusului),
- în Africa: Memphis și Cartagena
- în Europa: Cnossos, Corint, Atena (Grecia), Tomis, Histria, Callatis (România), Efes și Milet (Turcia)
- orașe medievale: Veneția, Florența, Amsterdam, Hamburg, Tîrgu Neamț, București
- orașe moderne și contemporane: acum apar orașe industriale (Petroșani, Kiruna)
- orașe mici (sub 50.000 loc)
- orașe mijlocii (sub 100.000 loc)
- orașe mari (peste 100.000 loc)
- orașe foarte mari (peste 1 mil loc)
- orașe industriale: Petroșani, Kiruna
- orașe comerciale: Viena, Damasc, Leipzig, Dresda, Frankfurt, Zurich
- orașe culturale: Oxford și Cambridge (universitare), Florența, Veneția, Toledo (orașe muzeu)
- orașe port: Constanța, Rotterdam, Duisburg, Singapore, Marsilia
- orașe politice: București, Sofia, Cairo, Brasilia, Canbera
- orașe cu funcții complexe: Paris, Moscova, New York, Tokyo
- orașe situate pe litoral
- orașe din câmpie
- orașe din dealuri și podișuri
- orașe montane