Delta Dunării, Lunca Dunării, Platforma continentală a Mării Negre

 

Delta Dunarii

Limite
- la N- Ucraina
- la E si S – Marea Neagra
- la V –Pod. Dobrogei
Geologia – aluviuni, nisipuri, pietrisuri
Relieful
- portiunile de uscat acopera doar 13% din suprafata deltei
- uscaturile din delta se numesc grinduri
- grindurile pot fi: fluviale (formate in lungul fluviului), maritime (paralele cu litoralul) si continentale (existente inaite de formarea deltei)
- h max 12,4m in grindul Letea
Hidrografia cuprinde bratele Dunarii, balti, lacuri, canale, garle
- bratul Chilia este cel mai nordic, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii, formeaza la varsare o delta secundara
- bratul Sulina este situat in centrul deltei, este cel mai drept, mai scurt si mai navigat dintre bratele fluviului ; transporta 18% din apele Dunarii
- bratul Sf. Gheorghe – cel mai sudic, formeaza la varsare Insulele Sacalin
Resursele naturale
Stuful, pestele, solurile

Lunca Dunarii

Este o forma de relief joasa care insoteste fluviul de la D.T.Severin pana la intrarea Dunarii in Delta.
Are latimi variabile care ajung pana la 25 km intre Calarasi si Braila
Este utilizata agrigol si piscicol.
Solurile aici sunt hidromorfe (umede)
Vegetatia adaptata la umiditate (stuf, salcie, plop, rogoz)

Platforma continentala a Marii Negre

Are aspect de campie, usor inclinata, acoperita cu apele marii.
Se intinde in larg pana la 180 km departare de tarm.
Apele marii nu depasesc 200 m adâncime
Resurse : peste, hidrocarburi (petrol si gaze naturale)

Resursele Asiei

 Asia este bogată în resurse: subsolice, de suprafață, umane.

În Asia s-au diversificat ramurile industriale foarte mult în ultimii 50 de ani, de la industria textilă la cea aerospațială (China a trimis un vehicul spațial pe Lună în 2019, iar Japonia, Coreea de Sud și India dezvoltă și ele programe spațiale). Ramurile de vârf, IT și robotica, s-au dezvoltat în țări precum Japonia, Coreea de Sud (Samsung), China.

Se remarcă o serie de țări asiatice care, deși nu au resurse naturale, au o industrie foarte dezvoltată: Japonia, Singapore, Coreea de Sud.

Resursele subsolice

- petrolul și gazele naturale se exploatează din zona Golfului Persic, Rusia, China, Indonezia

- cărbunii - din China, Rusia

- minereurile de fier- din China, Rusia, India

Resursele de suprafață

- apele - potențialul hidroenergetic al fluviilor Asiei este foarte mare și se valorifică în Rusia, China

- energia solară - se utilizează în țările Orientului Mijlociu,

- energia eoliană în China, Rusia, India, Japonia

- energia mareelor este valorificată în Coreea de Sud

- energia geotermală în Japonia

- pădurile - tropicale (palisandrul, abanosul) și taigaua (coniferele)

- solurile - cele din SE Asiei.   

Câmpia Română

Limite
- la N- Pod. Getic, Subcarpații de Curbură, Pod. Moldovei
- la V, S, E - Dunărea
Geologia
- nisipuri, pietrișuri, loess

Relieful
- are altitudinea maximă de 300 m (Câmpia Piteștilor)
- este cea mai întinsă unitate de câmpie din țara noastră
- se dezvolta pe direcția V-E
- are o dubla înclinare : N-S și V-E
- tipuri de câmpii: înalte (sau piemontane: Pitești, Ploiești), joase (sau de subsidență : Siretului Inferior 5m, Cp. Titu), netede (sau tabulare : Bărăganului), cu dune (în lungul Jiului, Ialomiței, Călmățuiului)
- specifice sunt crovurile
- diviziuni :
a. Sectorul de Vest
- între Dunăre și Olt
- străbătut de Jiu
- specifice sunt dunele
- oraș mare – Craiova
b. Sectorul Central
- între Olt-Dunăre-Argeș
- cuprinde câmpiile Piteștilor, Burnazului
c. Sectorul Estic
- între Argeș – Dunăre – Siret
- specifice sunt dunele
- apar crovuri în loess
- loessul are grosimi de 20-30 m
- Câmpia Bărăganului cea mai întinsă
- Câmpia Siretului Inferior cea mai joasă (5 m)

Hidrografia
- râurile: Jiu, Olt, Argeș, Ialomița, Buzău
- lacurile: în crovuri (Ianca, Plopu), limanuri (Mostiștea, Amara)

Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, solurile

Podisul Moldovei

 Podișul Moldovei

Limite
- la nord – granița cu Ucraina
- la est – granița cu Republica Moldova
- la sud – Câmpia Română
- la vest – Subcarpatii Moldovei si Grupa de Nord
Geologia
- gresii, marne, argile, calcare
Relieful
Aspecte specifice
- este inclinat pe direcția nord-sud;
- stratele sunt orizontale sau ușor înclinate;
- rocile influențează relieful: altitudinile cele mai mari apar pe rocile dure (500-600 m pe gresii, conglomerate) iar altitudinile mai joase (200-300 m) apar pe roci moi (argile)
- se produc alunecări de teren datorita substratului argilos
- Specifice sunt cuestele (forme de relief asimetrice, cu un versant abrupt și unul lin)
Diviziuni :
- Podișul Sucevei – ocupă partea nord-vestică a Podișului Moldovei
- este cea mai înaltă si mai răcoroasă diviziune a podișului
- are altitudini de peste 600 m ;
- Câmpia Jijiei (Câmpia Moldovei) – ocupa partea de nord-est a podișului
- Are altitudini de mici, sub 250 m ;
- prezinta numeroase iazuri ;
- Podișul Bârladului – cuprins intre Siret si Prut
- are altitudini de 300-500 m
- este cea mai întinsă diviziune a Podișului Moldovei
Hidrografia
- râurile: Siret cu afluentul Bârlad, Prut cu afluenții săi : Jijia, Bahlui, Elan
- lacurile : artificiale – iazurile din Câmpia Jijiei, Lacul de acumulare Stânca-Costești de pe Prut
Resursele naturale
Gaze naturale, roci de construcție (nisip cuarțos, gips, calcare), solul.

Dealurile și Câmpia de Vest

 Dealurile de Vest

Limite
- la E Occidentalii
- la V – Câmpia de V
Geologia
- pietrișuri, gresii, marne, argile
Relieful
- s-au format prin depunere de sedimente

- au aspect de piemont
- sunt înclinate pe direcția E-V
- pătrund în « depresiunile golf »
- au altitudini de 200-400 m
- diviziuni : Dealurile Banatului, Dealurile Crișene, Dealurile Silvaniei
Hidrografia
- râurile : Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Mureșul
Resursele naturale
- cărbuni, ape termale, lemnul, solurile.