Delta Dunării, Lunca Dunării, Platforma continentală a Mării Negre

 

Delta Dunarii

Limite
- la N- Ucraina
- la E si S – Marea Neagra
- la V –Pod. Dobrogei
Geologia – aluviuni, nisipuri, pietrisuri
Relieful
- portiunile de uscat acopera doar 13% din suprafata deltei
- uscaturile din delta se numesc grinduri
- grindurile pot fi: fluviale (formate in lungul fluviului), maritime (paralele cu litoralul) si continentale (existente inaite de formarea deltei)
- h max 12,4m in grindul Letea
Hidrografia cuprinde bratele Dunarii, balti, lacuri, canale, garle
- bratul Chilia este cel mai nordic, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii, formeaza la varsare o delta secundara
- bratul Sulina este situat in centrul deltei, este cel mai drept, mai scurt si mai navigat dintre bratele fluviului ; transporta 18% din apele Dunarii
- bratul Sf. Gheorghe – cel mai sudic, formeaza la varsare Insulele Sacalin
Resursele naturale
Stuful, pestele, solurile

Lunca Dunarii

Este o forma de relief joasa care insoteste fluviul de la D.T.Severin pana la intrarea Dunarii in Delta.
Are latimi variabile care ajung pana la 25 km intre Calarasi si Braila
Este utilizata agrigol si piscicol.
Solurile aici sunt hidromorfe (umede)
Vegetatia adaptata la umiditate (stuf, salcie, plop, rogoz)

Platforma continentala a Marii Negre

Are aspect de campie, usor inclinata, acoperita cu apele marii.
Se intinde in larg pana la 180 km departare de tarm.
Apele marii nu depasesc 200 m adâncime
Resurse : peste, hidrocarburi (petrol si gaze naturale)

Resursele Asiei

 

Bogății, energie și tehnologii ale celui mai mare continent

Asia este cel mai întins și cel mai populat continent al lumii, iar diversitatea lui se reflectă perfect și în bogățiile naturale. De la resursele subsolului până la cele energetice și tehnologice, Asia este astăzi un motor al economiei mondiale.

---

1. De ce Asia este atât de bogată în resurse?

✔ Are cele mai mari întinderi de uscat.
✔ Prezintă aproape toate formele de relief și climă.
✔ Găzduiește peste 60% din populația lumii, deci și o forță de muncă imensă.
✔ Deține unele dintre cele mai vechi civilizații – ceea ce a permis dezvoltarea timpurie a meșteșugurilor și a comerțului.

---

2. Resursele subsolice 

💠 Petrol și gaze naturale

Asia este lider mondial prin zona Golfului Persic: Arabia Saudită, Iran, Irak, Kuweit, Emiratele Arabe Unite.
Alte zone importante: Rusia, China, Indonezia.

Știai că?
Arabia Saudită se află printre primele țări din lume la rezerve de petrol!

💠 Cărbuni

• China (cel mai mare producător din lume)

• Rusia.

💠 Minereuri de fier

• China,

• Rusia,

• India.

Aceste resurse sunt baza industriei grele: metalurgie, construcții, transporturi.

---

3. Resursele de suprafață – energie, apă, păduri și soluri fertile

⚡ Energie hidro, solară, eoliană și geotermală

• Hidroenergie: Rusia și China valorifică marile fluvii (Ienisei, Amur, Yangtze).

• Energie solară: țările din Orientul Mijlociu transformă clima aridă într-un avantaj energetic.

• Energie eoliană: China, India, Rusia, Japonia.

• Energie maree-motrică: Coreea de Sud.

• Energie geotermală: Japonia – datorită activității vulcanice intense.

🌳 Păduri

• Tropicale – în Asia de Sud-Est (palisandru, abanos).

• Taiga – Rusia, cu întinse păduri de conifere.

🌾 Soluri fertile

• Delta Fluviului Mekong

• Campiile din China și SE Asiei – printre cele mai productive din lume.

---

🏭 4. Industria asiatică – de la textile la roboți și navete spațiale

În ultimii 50 de ani, Asia a devenit un gigant industrial:

🌐 Industria de vârf (High-Tech)

• Japonia – roboți industriali, automobile, electronice

• Coreea de Sud – Samsung, Hyundai

• China – tehnologie, telecomunicații, robotică, misiuni spațiale

• India – IT și software

🚀 Programe spațiale

• China: vehicul pe Lună (2019)

• Japonia, Coreea de Sud, India – programe spațiale în dezvoltare

❗ Chiar dacă nu au resurse naturale mari…

Țări precum Japonia, Singapore, Coreea de Sud au devenit puteri economice datorită:

• educației,

• tehnologiei,

• investițiilor,

• disciplinei și inovației.

 

Câmpia Română

Limite
- la N- Pod. Getic, Subcarpații de Curbură, Pod. Moldovei
- la V, S, E - Dunărea
Geologia
- nisipuri, pietrișuri, loess

Relieful
- are altitudinea maximă de 300 m (Câmpia Piteștilor)
- este cea mai întinsă unitate de câmpie din țara noastră
- se dezvolta pe direcția V-E
- are o dubla înclinare : N-S și V-E
- tipuri de câmpii: înalte (sau piemontane: Pitești, Ploiești), joase (sau de subsidență : Siretului Inferior 5m, Cp. Titu), netede (sau tabulare : Bărăganului), cu dune (în lungul Jiului, Ialomiței, Călmățuiului)
- specifice sunt crovurile
- diviziuni :
a. Sectorul de Vest
- între Dunăre și Olt
- străbătut de Jiu
- specifice sunt dunele
- oraș mare – Craiova
b. Sectorul Central
- între Olt-Dunăre-Argeș
- cuprinde câmpiile Piteștilor, Burnazului
c. Sectorul Estic
- între Argeș – Dunăre – Siret
- specifice sunt dunele
- apar crovuri în loess
- loessul are grosimi de 20-30 m
- Câmpia Bărăganului cea mai întinsă
- Câmpia Siretului Inferior cea mai joasă (5 m)

Hidrografia
- râurile: Jiu, Olt, Argeș, Ialomița, Buzău
- lacurile: în crovuri (Ianca, Plopu), limanuri (Mostiștea, Amara)

Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, solurile

Podișul Moldovei

 Podișul Moldovei

Limite
- la nord – granița cu Ucraina
- la est – granița cu Republica Moldova
- la sud – Câmpia Română
- la vest – Subcarpatii Moldovei si Grupa de Nord
Geologia
- gresii, marne, argile, calcare
Relieful
Aspecte specifice
- este inclinat pe direcția nord-sud;
- stratele sunt orizontale sau ușor înclinate;
- rocile influențează relieful: altitudinile cele mai mari apar pe rocile dure (500-600 m pe gresii, conglomerate) iar altitudinile mai joase (200-300 m) apar pe roci moi (argile)
- se produc alunecări de teren datorita substratului argilos
- Specifice sunt cuestele (forme de relief asimetrice, cu un versant abrupt și unul lin)
Diviziuni :
- Podișul Sucevei – ocupă partea nord-vestică a Podișului Moldovei
- este cea mai înaltă si mai răcoroasă diviziune a podișului
- are altitudini de peste 600 m ;
- Câmpia Jijiei (Câmpia Moldovei) – ocupa partea de nord-est a podișului
- Are altitudini de mici, sub 250 m ;
- prezinta numeroase iazuri ;
- Podișul Bârladului – cuprins intre Siret si Prut
- are altitudini de 300-500 m
- este cea mai întinsă diviziune a Podișului Moldovei
Hidrografia
- râurile: Siret cu afluentul Bârlad, Prut cu afluenții săi : Jijia, Bahlui, Elan
- lacurile : artificiale – iazurile din Câmpia Jijiei, Lacul de acumulare Stânca-Costești de pe Prut
Resursele naturale
Gaze naturale, roci de construcție (nisip cuarțos, gips, calcare), solul.

Dealurile și Câmpia de Vest

Dealurile de Vest și Câmpia de Vest

Lecție interactivă de geografie

Dealurile de Vest

Limite

• la Est – Munții Occidentali;
• la Vest – Câmpia de Vest.

Geologia

• pietrișuri, gresii, marne, argile;

Relieful

• s-au format prin depunere de sedimente;
• au aspect de piemont și sunt înclinate pe direcția E-V;
• pătrund în „depresiunile golf”;
• altitudini de 200-400 m;
• diviziuni: Dealurile Banatului, Crișene și Silvaniei.

Hidrografia

• Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Mureșul.

Resurse naturale

• cărbuni, ape termale, lemn, soluri fertile.