Se afișează postările cu eticheta romania. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta romania. Afișați toate postările

vineri, 11 decembrie 2020

Clima României - Elementele climatice

Elementele climatice

a. Temperatura aerului scade odată cu altitudinea. Astfel,
- în lunca si Delta Dunării, temperatrura medie anuala este de peste 11 C,
- în câmpii se înregistrează valori medii anuale de 10-11 C,
- în dealuri si podișuri: 8-9 C,
- în munți: 0-6 C,
- la peste 2000 m altitudine, temperatura medie anuală este cuprinsă între -2 - 0 C,




Temperaturile extreme, maximă și minimă, au avut următoarele valori:
  • maxima absolută, a fost de +44,5 C, la Ion Sion, lângă Brăila
  • minima absolută, a fost de -38,5 C, la Bod, în Depresiunea Brașovului
b. Precipitațiile, cresc odată cu altitudinea. Astfel,
- în deltă se înregistrează valori medii anuale de 350 mm/an
- în câmpii, 500-600 mm/an
- în dealuri și podișuri, 700-800 mm/an
- în munți, 1000-1200 mm/an





c. Vânturile 
- în partea de est bate crivățul
- în sudul țării bate austrul
- în partea de vest, vânturile de vest
- în lunca Dunării, băltărețul
- pe versanții munților, foehnul

luni, 7 decembrie 2020

Despre clima României



Decembrie și extremele climatice - De la peste +23 de grade, până la mai puțin de -30


Decembrie a fost în ultimii ani o lună mult mai caldă decât era în anii 70' sau 80', 2019 și 2015 aducând abateri de peste 3 grade față de media normală a temperaturii. Cea mai ridicată temperatură de decembrie a fost în 1985, la Câmpina, când s-au înregistrat 23,4 grade, iar cea mai mică temperatură a fost de -34,5 la Întorsura Buzăului, în ziua de Crăciun a anului 1998. Și la munte poate fi uneori foarte cald: de exemplu la Vf Omu au fost 9 grade, iar la Predeal peste 15.


Au fost multe exemple de temperaturi extrem de mari în decembrie în ultimii ani: de exemplu în Ajunul Crăciunului din 2014 au fost +19 grade la Târgoviște, iar pe 27 decembrie 2015 au fost 20 de grade la Târgoviște, Ploiești și Curtea de Argeș.

Mai mult, pe 16 decembrie 2019 au fost + 21 de grade la Târgoviște, Pătârlagele și Câmpina. Tot atunci erau 20 la Rădăuți, 18 la Sinaia cota 1500 și 15 grade la Întorsura Buzăului. Nu doar că vorbim de temperaturi foarte ridicate, dar și de faptul că au apărut în a doua parte a lunii, în timp ce recordurile din trecut erau în primele zile ale lunii.

Datele ANM arată că în 2001 a fost cea mai rece lună decembrie din ultimii 60 de ani, abaterea față de media de referință fiind uriașă: -4,7 grade. Extrem de reci au fost lunile decembrie din 1998, 1991, 1962, 1977 și 2002. Cele mai ploioase luni decembrie au fost în 1962 și 2014, iar cele mai calde luni decembrie au fost în 1982, 2019 și 2015, cu o abatere mai mare de 3 grade față de medie. Cald a fost în mai multe luni decembrie din acest secol: 2017, 2001, 2011, 2008, în timp ce în topul lunilor reci sunt aproape exclusiv luni decembrie din secolul trecut.

Cele mai secetoase luni decembrie au fost în 1972, 2013 și 2015, cu abateri mai mari de 80% față de media multianuală 1981-2010.

În afară de Câmpina, unde maxima absolută a fost de +23,4 grade, au mai fost orașe unde s-a trecut de 20 de grade: spre exemplu au fost 21,6 grade la Buzău (în 1989), 21 de grade la Constanța (în 1903) și 20,8 grade la București Filaret. La Predeal au fost +15 grade în 1989.

Minima absolută a fost la Întorsura Buzăului, -34,5 grade, iar la Vf Omu au fost -32,4 grade (în 1957). La Satu Mare au fost -30,4 grade, iar la Iași -29,5 grade.

Grosimea maximă a stratului de zăpadă a fost de 71 cm la București Băneasa în 1991, de 129 cm la Vf Omu în 1989, de 28 cm la Brașov în 1989 și de 46 cm la Baia Mare în 1986.

Cantitatea maximă lunară de precipitații înregistrată în decembrie a fost de 349,4 mm la Stâna de Vale în 1993, din care 137 mm au căzut într-o singură zi, fiind record absolut în țară pentru ultima lună din an.

sursa:  Decembrie și extremele climatice - De la peste +23 de grade, până la mai puțin de -30 - Terra - HotNews.ro

Factorii genetici ai climei



1. Factorii care influențează clima României

a. Așezarea României pe Glob - la intersecția paralelei de 45° lat N și 25° long E determină caracterul temperat al climei
b. Așezarea României în Europa, în partea CSE, face ca țara noastră să aibă o climă temperat-continentală de tranziție.
c. Relieful - determină o etajare a elementelor climatice: odată cu creșterea altitudinii, temperatura scade iar precipitațiile cresc. Pe de altă parte, dispunerea lanțului carpatic împiedică, barează pătrunderea maselor de aer: 
  • cele oceanice, din V se opresc în V Orientalilor (de aceea și precipitațiile sunt mai mari în V țării decât în E), 
  • iar masele de aer continental, din E, sunt barate de Orientali și nu pătrund în centrul țării.
d. Marea Neagră - afectează clima unei fâșii de câțiva km lățime din apropierea țărmului. Aici se simt brizele (vânt periodic care bate ziua dinspre mare spre uscat, iar noaptea invers). De asemenea, prezența suprafeței acvatice face ca aerul de deasupra să se încălzească / să se răcească mai greu. 
e. Radiația solară - reprezintă principala sursă de căldură a Pământului. (Datorită formei sferice a planetei și a înclinării axei Pământului, această radiație nu este uniform repartizată. În zonele tropicale are valori mari, în zonele temperate valori medii, iar în zonele polare valori mici). La nivelul țării noastre se înregistrează valori de 130 kcal/cm²/an în sud și 115 kcal/cm²/an în nord. 
f. Circulația maselor de aer - își pune amprenta pe temperatura aerului, precipitații și presiunea aerului. 

vineri, 20 noiembrie 2020

Delta Dunării, Lunca Dunării, Platforma continentală a Mării Negre

 

Delta Dunarii

Limite
- la N- Ucraina
- la E si S – Marea Neagra
- la V –Pod. Dobrogei
Geologia – aluviuni, nisipuri, pietrisuri
Relieful
- portiunile de uscat acopera doar 13% din suprafata deltei
- uscaturile din delta se numesc grinduri
- grindurile pot fi: fluviale (formate in lungul fluviului), maritime (paralele cu litoralul) si continentale (existente inaite de formarea deltei)
- h max 12,4m in grindul Letea
Hidrografia cuprinde bratele Dunarii, balti, lacuri, canale, garle
- bratul Chilia este cel mai nordic, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii, formeaza la varsare o delta secundara
- bratul Sulina este situat in centrul deltei, este cel mai drept, mai scurt si mai navigat dintre bratele fluviului ; transporta 18% din apele Dunarii
- bratul Sf. Gheorghe – cel mai sudic, formeaza la varsare Insulele Sacalin
Resursele naturale
Stuful, pestele, solurile

Lunca Dunarii

Este o forma de relief joasa care insoteste fluviul de la D.T.Severin pana la intrarea Dunarii in Delta.
Are latimi variabile care ajung pana la 25 km intre Calarasi si Braila
Este utilizata agrigol si piscicol.
Solurile aici sunt hidromorfe (umede)
Vegetatia adaptata la umiditate (stuf, salcie, plop, rogoz)

Platforma continentala a Marii Negre

Are aspect de campie, usor inclinata, acoperita cu apele marii.
Se intinde in larg pana la 180 km departare de tarm.
Apele marii nu depasesc 200 m adâncime
Resurse : peste, hidrocarburi (petrol si gaze naturale)

luni, 16 noiembrie 2020

Câmpia Română



Limite
- la N- Pod. Getic, Subcarpații de Curbură, Pod. Moldovei
- la V, S, E - Dunărea
Geologia
- nisipuri, pietrișuri, loess

Relieful
- are altitudinea maximă de 300 m (Câmpia Piteștilor)
- este cea mai întinsă unitate de câmpie din țara noastră
- se dezvolta pe direcția V-E
- are o dubla înclinare : N-S și V-E
- tipuri de câmpii: înalte (sau piemontane: Pitești, Ploiești), joase (sau de subsidență : Siretului Inferior 5m, Cp. Titu), netede (sau tabulare : Bărăganului), cu dune (în lungul Jiului, Ialomiței, Călmățuiului)
- specifice sunt crovurile
- diviziuni :
a. Sectorul de Vest
- între Dunăre și Olt
- străbătut de Jiu
- specifice sunt dunele
- oraș mare – Craiova
b. Sectorul Central
- între Olt-Dunăre-Argeș
- cuprinde câmpiile Piteștilor, Burnazului
c. Sectorul Estic
- între Argeș – Dunăre – Siret
- specifice sunt dunele
- apar crovuri în loess
- loessul are grosimi de 20-30 m
- Câmpia Bărăganului cea mai întinsă
- Câmpia Siretului Inferior cea mai joasă (5 m)

Hidrografia
- râurile: Jiu, Olt, Argeș, Ialomița, Buzău
- lacurile: în crovuri (Ianca, Plopu), limanuri (Mostiștea, Amara)

Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, solurile

duminică, 15 noiembrie 2020

Podisul Moldovei

 Podișul Moldovei

Limite
- la nord – granița cu Ucraina
- la est – granița cu Republica Moldova
- la sud – Câmpia Română
- la vest – Subcarpatii Moldovei si Grupa de Nord
Geologia
- gresii, marne, argile, calcare
Relieful
Aspecte specifice
- este inclinat pe direcția nord-sud;
- stratele sunt orizontale sau ușor înclinate;
- rocile influențează relieful: altitudinile cele mai mari apar pe rocile dure (500-600 m pe gresii, conglomerate) iar altitudinile mai joase (200-300 m) apar pe roci moi (argile)
- se produc alunecări de teren datorita substratului argilos
- Specifice sunt cuestele (forme de relief asimetrice, cu un versant abrupt și unul lin)
Diviziuni :
Podișul Sucevei – ocupă partea nord-vestică a Podișului Moldovei
- este cea mai înaltă si mai răcoroasă diviziune a podișului
- are altitudini de peste 600 m ;
Câmpia Jijiei (Câmpia Moldovei) – ocupa partea de nord-est a podișului
- Are altitudini de mici, sub 250 m ;
- prezinta numeroase iazuri ;
Podișul Bârladului – cuprins intre Siret si Prut
- are altitudini de 300-500 m
- este cea mai întinsă diviziune a Podișului Moldovei
Hidrografia
- râurile: Siret cu afluentul Bârlad, Prut cu afluenții săi : Jijia, Bahlui, Elan
- lacurile : artificiale – iazurile din Câmpia Jijiei, Lacul de acumulare Stânca-Costești de pe Prut
Resursele naturale
Gaze naturale, roci de construcție (nisip cuarțos, gips, calcare), solul.


Dealurile și Câmpia de Vest

 Dealurile de Vest

Limite
- la E Occidentalii
- la V – Câmpia de V
Geologia
- pietrișuri, gresii, marne, argile
Relieful
- s-au format prin depunere de sedimente

- au aspect de piemont
- sunt înclinate pe direcția E-V
- pătrund în « depresiunile golf »
- au altitudini de 200-400 m
- diviziuni : Dealurile Banatului, Dealurile Crișene, Dealurile Silvaniei
Hidrografia
- râurile : Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Mureșul
Resursele naturale
- cărbuni, ape termale, lemnul, solurile.

duminică, 27 septembrie 2020

Carpații Orientali

 Limite

  • N - granița cu Ucraina
  • S - Valea Prahovei
  • E - Pod. Sucevei și Subcarpații Moldovei
  • V - DCT
Relieful - caracteristici
- sunt alcătuiți din 3 șiruri de roci: vulcanice (V), șisturi cristaline (C) și fliș (E)
- h max: 2.303 m în Munții Rodnei
- tipuri de relief: vulcanic (conuri și cratere în V); carstic (Cheile Bicazului); glaciar (la peste 2000 m)
- sunt fragmentați: au multe depresiuni
- diviziuni: Grupa de N, Grupa Centrală, Grupa Sudică

Grupa de Nord

Limite
- la nord: granita cu Ucraina
- la sud : depresiunile Dornelor si Câmpulung

Geneza
Grupa de Nord s-a format prin încrețirea scoarței terestre, în orogeneza alpină si prin erupții vulcanice

Geologia
- in partea de vest sunt roci vulcanice
- in partea centrală – șisturi cristaline
- in partea de est – roci sedimentare cutate (fliș)

Relieful
Aspecte specifice
- Grupa de Nord cuprinde trei șiruri de roci (vezi geologia)
- Altitudinea maxima este de 2.3003 m in Mt. Rodnei
- Orientarea culmilor pe direcția NV-SE
- Relieful vulcanic bine dezvoltat in munții: Oaș, Gutâi, Țibleș
- Relieful glaciar este prezent in Muntii Rodnei (cu circuri și văi glaciare)
Diviziuni :
- munți : Oaș, Gutâi, Țibleș, Maramureșului, Rodnei, Obcinele Bucovinei
- depresiuni : Maramureșului, Dornelor

Hidrografia: Tisa cu afluenții Iza si Vișeu, Bistrița, Moldova, Suceava, Someșul Mare
- Lacurile : Lala si Buhăescu, lacuri glaciare în Mt. Rodnei;

Resursele naturale
- minereuri complexe (cupru, plumb, zinc), aur si argint in munții vulcanici
- roci de construcție
- lemn.

Deșerturile Asiei