Carpații Orientali

 Carpații Orientali

caracteristici generale:

- limite: încep de la granița cu Ucraina în N și țin până la Valea Prahovei în S;

- sunt alcătuiți din 3 șiruri de roci: vulcanice (V), șisturi cristaline (C) și fliș (E și S);

- h max: 2303 m (Mț. Rodnei);

- sunt fragmentați, „castel de ape” și umanizați;

- tipuri de relief: vulcanic, glaciar și carstic (Cheile Bicazului);

- diviziuni:

1. Grupa de Nord

2. Grupa Centrală

3. Grupa Sudică

Carpații - caracteristici

- încep din Bazinul Vienei și țin până la Valea Timokului;

- străbat mai multe țări: Slovacia, Polonia, Ucraina, România, Serbia;

- sunt munți tineri;

- altitudinea maximă: 2.655 m (Mț. Tatra) și 2.544 m (Mț. Făgăraș);

- s-au format prin încrețirea scoarței în orogeneza alpină;

- sunt alcătuiți dintr-o varietate de roci;

- sunt fragmentați (au multe depresiuni);

- sunt „castel de ape” (de aici izvorăsc multe râuri);

- sunt umanizați (populați);

Diviziuni:

1. Carpații Orientali

2. Carpații Meridionali

3. Carpații Occidentali.

Unitățile majore de relief

 Unitățile majore de relief sunt suprafețe întinse care au caracteristici omogene ale reliefului (mod de formare, geologie, altitudini, tip de relief).

În România se deosebesc următoarele unități majore de relief, fiecare cu o serie de subunități:

• Carpații (Orientali, Meridionali, Occidentali);
• Subcarpații (Moldovei, de Curbură, Getici);
• Depresiunea Colinară a Transilvaniei;
• Podișul Moldovei;
• Podișul Getic;
• Podișul Dobrogei;
• Podișul Mehedinți;
• Dealurile de Vest;
• Câmpia Română;
• Câmpia de Vest;
• Delta Dunării.

Transporturile I

 Transporturile feroviare

- asigură transportul de mărfuri și produse pe distanțe mari;

- prezintă importanță magistralele feroviare (8) și nodurile feroviare.

Magistralele feroviare pornesc din București și se îndreaptă spre:

1. Timișoara, prin Roșiori de Vede - Craiova - DT Severin - Timișoara, iar de aici spre Serbia (prin Jimbolia și Moravița);
2. Arad, prin Ploiești - Brașov - Sibiu - Arad, iar de aici spre Ungaria (prin Deda);
3. Oradea, prin Ploiești - Brașov - Blaj - Cluj Napoca - Oradea, iar de aici prin Episcopia Bihorului se ajunge în Ungaria;
4. Satu Mare, prin Ploiești - Brașov - Miercurea Ciuc - Deda - Dej - Baia Mare - Satu Mare (prin Halmeu se trece în Ucraina);
5. Suceava, prin Ploiești - Buzău - Pașcani - Suceava (prin Siret se trece în Ucraina);
6. Iași, prin Ploiești - Focșani - Tecuci - Vaslui - Iași (prin Ungheni se ajunge în Rep. Moldova);
7. Galați, prin Urziceni - Făurei - Brăila - Galați;
8. Constanța, prin Fetești-Cernavodă - Medgidia - Constanța - Mangalia.

Nodurile feroviare sunt punctele în care se intersectează mai multe linii de cale ferată: București, Pașcani, Brașov, Timișoara etc.

Transporturile rutiere

- asigură transportul de mărfuri și persoane pe distanțe medii și acolo unde transporturile feroviare nu pot ajunge;

- importanță prezintă drumurile europene (care străbat continentul nostru de la nord la sud și de la est la vest) și autostrăzile.

Drumurile europene care străbat România:

E85 (vine din nordul Europei) - Siret - Suceava - Bacău - Buzău - Urziceni - București - Giurgiu (se continuă în sudul Europei prin Bulgaria și Grecia);

E60 (vine din vestul Europei) - Oradea - Cluj Napoca - Tg. Mureș - Brașov - Ploiești - București - Constanța - Agigea;

E70 (vine din vestul continentului) Timișoara - DT Severin - Craiova - Roșiori de Vede - București - Giurgiu (se continuă spre Bulgaria).

Autostrăzile

București - Pitești (A1);

București - Constanța (A2);

Sectoare terminate: Sibiu - Deva; Arad - Timișoara - Lugoj.

Autostrăzi în construcție / proiect: Târgu Mureș - Târgu Neamț - Iași (Autostrada Unirii), Ploiești - Brașov.
  

hărți găsiți aici

Resursele naturale și valorificarea lor

 România dispune de resurse naturale variate a căror valorificare datează din cele mai vechi timpuri: 

• sarea și aurul (cunoscute din perioada daco-romană);
• lemnul;
• rocile de construcție (marmura, calcarul, granitul).

Mai mult decât atât, țara noastră deține câteva premiere mondiale:

• prima sondă de petrol cu foraj mecanic din lume a fost pusă în funcțiune în anul 1861 lângă Târgu Ocna, pe valea Trotușului;
• prima rafinărie din lume a fost cea de la Ploiești, inaugurată la începutul anului 1857;
• prima țară din lume exportatoare de benzină;
• prima țară din Europa exportatoare de gaze naturale.

Resursele energetice primare (cărbunii, petrolul și gazele naturale) încep să fie înlocuite cu resurse „verzi” din cauza diminuării resurselor și mai ales din cauza poluării.

Cărbunii se exploatează din bazinele Petroșani (cărbuni superiori: huila) și Motru-Rovinari (cărbuni inferiori: lignit).

Petrolul se extrage din Subcarpați, în Podișul Getic și în estul Câmpiei Române, la care se adaugă exploatările din platforma continentală a Mării Negre.
Gazele naturale cuprind zăcămintele de gaz metan acumulate în domurile din Câmpia Transilvaniei și Podișul Târnavelor și gazele de sondă asociate zăcămintelor de petrol.

Alte resurse:
Minereurile feroase (fier, mangan) și neferoase (cupru, plumb, zinc, bauxită, metale prețioase) se extrag în principal din arealele carpatice, în timp ce carierele pentru exploatarea rocilor de construcție (calcare, granite, andezite, bazalte, marmură etc.) au o distribuție legată de localizarea formațiunilor geologice:

• granit și bazalt în Pod. Dobrogei;
• marmură: Munții Apuseni și Munții Poiana Ruscă;
• minereuri de fier: Munții Poiana Ruscă;
• aur și argint: Apuseni
• cupru, plumb, zinc: Munții Gutâi și Apuseni. 

Lacurile României

România are peste 3.450 de lacuri (aprox. 1,1% din suprafața țării).
Lista lacurilor din România se află aici.
După modul de formare se deosebesc:

• lacuri glaciare - formate sub acțiunea gheții, în circuri glaciare: Lala și Buhăescu (în Mț Rodnei), Capra, Urlea, Avrig, Bâlea (Mț Făgăraș), Bucura (cel mai întins lac glaciar din țară, cu 10 ha) și Zănoaga (cel mai adânc lac glaciar din România, cu 29 m);
• lacuri de baraj natural - formate prin bararea cursurilor unor râuri în urma unor alunecări de teren: Lacul Roșu și Lacul Crucii (Cuiejdel)
• lacuri vulcanice - formate în craterul unor vulcani stinși (Lacul Sfânta Ana)
• lagune - lacuri formate prin bararea cu un cordon de nisip a unor golfuri (Lacul Razim - cel mai întins lac din țară - 415 kmp, Sinoe, Zmeica);
• lacuri formate în masive de sare: Ocna Șugatag și Coștiui (Grupa de Nord, în Depresiunea Maramureșului)
• limanuri - lacuri formate prin bararea cu aluviuni a gurii de vărsare a unui râu în alt râu (limanuri fluviatile) sau a gurii de vărsare a unui râu în mare (liman maritim). Exemple de limanuri fluviatile: Amara pe Ialomița, Oltina. Limanuri maritime: Techirghiol, Agigea
• lacuri antropice sau artificiale - sunt construite de om pe cursul unor râuri: Vidraru (pe Argeș),  Vidra (pe Lotru), Izvorul Muntelui (pe Bistrița), Porțile de Fier (pe Dunăre), Stânca-Costești (pe Prut) sau lacurile de pe valea Oltului, de pe valea Sebeșului, de pe valea Cernei.

imagini cu lacurile României gășiți aici.

Hidrografia României

 Caracteristici

- România are o rețea hidrografică bogată și variată (râuri, lacuri, fluviul Dunărea, Marea Neagră, ape subterane)

- rețeaua hidrografică este unitară: toate râurile sunt colectate, mai devreme sau mai târziu, de Dunăre și apoi de Marea Neagră. Excepție fac râurile dobrogene

- rețeaua hidrografică este radiară: marea majoritate a râurilor României izvorăsc din Carpați și se scurg în toate direcții.

Clima României - etajele climatice și influențele climatice

 Etajele climatice

La nivelul țării noastre se deosebesc următoarele etaje climatice:

• etajul de câmpie, cu temp medii de 10-11°C și precipitații cuprinse între 400 - 600 mm/an
• etajul de dealuri și podișuri, cu temp medii de 8-10°C, precipitații cuprinse între 600 - 800 mm/an
• etajul montan, cu temp medii anuale de 0 - 6°C, precipitații de 1000 - 1200 mm/an
• etajul alpin, la peste 2000 m altitudine, cu temp de -2 - 0°C și precipitații de peste 1200 mm/an.

Influențele climatice

În cadrul etajelor climatice, pe teritoriul României se pot individualiza șase nuanțe climatice diferite:

1. sectorul vestic – climat moderat din punct de vedere termic, cu precipitații bogate;
2. sectorul sud-vestic – influențat de aerul cald și umed de deasupra Mării Mediterane;
3. sectorul de tranziție – caracterizat de scăderea precipitațiilor de la vest spre est;
4. sectorul estic – climat cu nuanțe de ariditate, precipitații torențiale și ierni aspre cu viscol;
5. sectorul nord-estic – este influențat de aerul rece scandinavo-baltic, mai rece și mai umed;
6. sectorul pontic – iernile sunt blânde, verile sunt calde și uscate.

Lacurile României cls. a VIII a

💧 Lacurile României

România are peste 3450 de lacuri, care acoperă aproximativ 1,1% din suprafața țării. Aceste lacuri s-au format în condiții naturale variate și oferă peisaje spectaculoase, resurse de apă, energie și locuri de recreere.

---

🏔️ 1. Lacurile glaciare

Formate prin acțiunea gheții, în depresiuni numite circuri glaciare.

• ⛰️ Lala și Buhăescu – Munții Rodnei
• ❄️ Capra, Urlea, Avrig, Bâlea – Munții Făgăraș
• 🏞️ Bucura – cel mai întins lac glaciar (10 ha)
• 🌊 Zănoaga – cel mai adânc lac glaciar (29 m)

Lacul Bâlea (sursa: Alex de la Pixabay)

---

🌋 2. Lacurile vulcanice

Formate în craterul unor vulcani stinși. În România există un singur lac de acest tip:

• 🌋 Lacul Sfânta Ana – în Munții Ciomatu, județul Harghita

Lacul Sf. Ana (sursa: https://www.zborpestetransilvania.ro/)

---

🌳 3. Lacurile de baraj natural

Formate prin bararea naturală a cursurilor de apă, în urma unor alunecări de teren.

• 🏞️ Lacul Roșu – s-a format în 1837, prin prăbușirea unui versant al Muntelui Ghilcoș

Lacu Roșu (By Laurap, Public Domain, via Wikimedia Commons)

---

🏖️ 4. Lagunele

Formate prin bararea cu cordoane de nisip a unor golfuri marine.

• 🌊 Lacul Razim – cel mai întins lac din România (415 km²)
• 🌊 Sinoe, Zmeica

---

🌾 5. Limanurile

Formate prin bararea cu aluviuni a gurilor de vărsare ale râurilor.

• 🏞️ Limanuri fluviatile – Amara (Ialomița), Oltina
• 🌊 Limanuri maritime – în apropierea litoralului Mării Negre

---

🎯 Activitate interactivă

• 📍 Localizează pe hartă 3 lacuri glaciare și 2 lagune.
• 🧩 Realizează un colaj digital cu imaginile celor mai frumoase lacuri din România.
• 💬 Discută: De ce unele lacuri sunt adânci, iar altele foarte întinse?

Material realizat de prof. Roșu Constantin, Colegiul Național „Ștefan cel Mare” Târgu Neamț.