Insula Sahalin

Stat:
Rusia

Regiune:
Orientul îndepărtat

Suprafaţa:
85.350 km²

Populaţie:
532.393 (1. ianuarie 2005)
Capitală:
Iuşno-Sahalinsk

Densitate:
6,2 locuitori pe km²
Nr. de circulaţie auto:65

Sahalin este o regiune din sud estul Rusiei (Oblast Sahalin) de care aparţine insula cu acelaşi nume (japoneză: Karafuto) fiind situată la nord de Japonia în Oceanul Pacific de nord. Regiunea (pe limba rusă: Сахалинская область) are o populaţie compusă în mare parte de ruşi (82 %), ucrainieini (6,5 %), coreeni (5 %), populaţia ainu (locuitorii vechi ai Japoniei) a fost în până în anii 1945 deportată în Japonia. Insulele aparţinătoare au fost anexate în secolul XIX Rusiei constituind un motiv de conflict cu Japonia. La sfârşitul secolului XIX lea aici se aflau lagăre de muncă forţată a deţinuţilor politici şi prinzionierilor de război. Până în anul 1945 sudul Sahalinului a aparţinut Japoniei la sfârşitul celui de al doilea război mondial Rusia ocupă şi Sahalinul de sud constituind regiunea Sahalin. In regiunea Sahalinului de nord se găsesc zăcăminte de petrol şi gaze naturale.O ramură economică importantă a regiunii o constituie industria pescuitului.
Din punct de vedere geografic se află în Marea Ohoţk având coordonatele long. 50° 17′ N. lat. 142° 58′ E.
Uzina de gaz natural lichefiat din Sahalin a fost inaugurată şi va produce efectiv din anul 2010. Capacitatea sa este de 9,8 milioane de tone de gaz, adică 4 la sută din producţia mondială. Circa 65 de procente din cantitate merg în Japonia, iar Statele Unite şi Coreea de Sud îşi împart restul.

Un cutremur puternic inregistrat pe 2 august 2007, in estul insulei Sahalin, a ridicat o portiune de 3 kilometri patrati din apele marii, a anuntat Boris Levin, seful Institutului de Geologie Marina si Geofizica al Academiei ruse de Stiinta, citat de Russia Today. Astfel, suprafaţa insulei a crescut cu 3 kmp.

Insula Madagascar

Insula Madagascar


Situată în Vestul Oceanului Indian (ţărmul de E al Africii) 11*57’ – 25*38’ lat S şi 43*12’ – 50*17’ long E.

Suprafaţa: 587.041 Kmp

Origine continentală

Stat independent ( Republica Democratica Malagasi)

Madagascarul, a IV-a insulă din lume ca marime poate fi numit drept un minicontinent deoarece prin relief, floră, faună şi populaţie se diferenţiază mult de Africa, deşi este situată la numai 400 Km, fiind separate de strâmtoarea Mozambic.

Din punct de vedere geologic insula reprezintă o componentă a vechiului continent Gondwana, fracturat şi dislocat la care s-au adăugat formaţiuni mai noi.

Sub aspect morfo-structural se disting 3 unităţi: centrală, de podiş înalt cu masive muntoase, vestică, tot de podiş dar mai jos , şi estică, de câmpie litorală îngustă.

Unitatea centrală de podiş cu altitudine de 1000m un soclu vechi precambian este constituită din micasisturi, quarţite iar masivele muntoase din granite care formează abrupturi puternice. În N se găseşte masivul Tsaratanana, cu vîrful Maromocotro de 2886 m cel mai înalt din insulă, în centru domină masivul Ancaratra cu vîrful Tsiafajavona – 2638m iar în S masivul Andrigitra cu vîrful Picbodi – 2666 m . Trecerea spre podişul vestic constituit din calcare ş gresii se face pritr-un abrupt numit Bongo Lava. Erupţiile vulcanice de vârste şi tipuri diferite au complicat relieful insulei prin neck-uri formate din fonolite şi trahite, pânze de lavă în munţii Ambre, vulcanii care au trecut în inactivitate recent( Nosi-Be) şi curgeri de bazalte frecvente care au format lacuri de baraj. Ţărmul este, în general puţin fragmentat şi jos . Cel oriental, rectiliniu, fără accidente, cu excepţia golfului Antonogil de natura tectonică; cel occidental, uneori stâncos, de regulă este nisipos, cu dune către S şi însoţit de recife coraligene.

Râurile se dirijează în cea mai mare parte sper V, având pante line în podişuri şi rupturi cu cascade şi defilee la trecerea dintre o unitate în alta morfostructurală.

Clima prezintă variaţii de la N unde este ecuatorială (calda şi umeda) la S unde este tropicală(uscată). De asemenea, variaţii sunt de la V la E impuse de circulaţia maselor de aer, şi pe verticală ca urmare a prezenţei munţilor înalţi datorită alizeului ţărmul de E este umed , cel de NV de asemenea, datorită musonului, în schimb partea de SV este mai uscată. Ciclonii traversează adeseori insula producând ravagii, inundaţii cum a fost cea din 1959.

Temperatura medie anuală la Antananarive este +18,4 grade C dar la înălţimi apare uneori şi îngheţul. Precipitaţiile ajung la 3500 mm/an pe ţărmul de E, scad în zona centrală la 1300 mm/an şi se reduc la SV până la 350 mm/an unde se dezvoltă savana. În general, se distinge un anotimp uscat din mai până în octombrie (iarna australă) şi altul ploios.



Vegetaţia este variată, cu codri seculari din specii de arbori cu esenţe tari şi valoroase: abanos, palisandru, eucalips, bumbac, santal iar în regiunile mai puţin umede baobabul şi arborele de pâine. O bună parte din păduri au fost defrişate pentru a face loc culturilor.

Fauna este originală constituind o provincie zoogeografică numita Malgaşă. Menţionăm maimuţele lemuriene sau aşa zisele maimuţe false, boul cu cocoaşă, crocodili, cameleoni, papagali, şopirle.

Subsolul insulei este bogat în grafit, crom, uraniu, toriu şi pietre preţioase. Principalele culturi şi plantaţii sunt cele de orez, porumb, cartofi, batate, manioc, fasole, arahide, banane, nuci, etc.

Madagascarul este cel mai mare producator de vanilie din lume.

Pădurile ocupă numai 21% în schimb păşunile cu fâneţe depăşesc jumatate din teritoriul ţării 57,9% practicându-se o creştere excesivă a bovinelor, caprinelor şi ovinelor. Deşi este înconjurată de ape, pescuitul ocupă o pondere mică în economie. Industria este reprezentata prin cateva ramuri ale industriei alimentare: carne, zahar si textile.

Populatia 20,653,556 locuitori este constituită din malgaşi 99%, precum şi francezi, asiatici şi câţiva italieni.
densitatea populatiei 35.2 loc/km2

Denumirea insulei de Madagascar aparţine lui Marco Polo care o dă dupa numele baştinaşilor “ madegaşi” şi înseamnă “ţara malgaşilor”.