Clima
extras din ebookul Pregătire pentru BAC - Geografie
Cel mai simplu capitol din
geografie acesta este: clima. De ce? Pentru că este foarte logică. Atenție la
două, trei reguli:
-Temperatura scade cu altitudinea (pentru simplul motiv
că aerul se încălzește de jos în sus)
-Temperatura scade de la S la N (cu cât ne deplasăm spre
nord înaintăm de fapt spre zona rece și invers, cu cât ne deplasăm spre sud ne
apropiem de zona caldă)
-Precipitațiile cresc cu altitudinea (norii condensează
și precipită la temperaturi mai scăzute)
-Precipitațiile scad de la V-E (pentru că din V vin mase
de aer de origine oceanică, încărcate cu precipitații, iar din E sosesc mase de
aer uscat)
Până să intrăm în amănuntele
specifice acestui capitol, hai să vedem care sunt factorii care influențează
clima României:
-Așezarea României pe glob și pe continent determină
caracterul temperat al climei (parcă așa am scris la început, nu?)
-Radiația solară – aceasta este principala sursă de
căldură de pe fața Pământului. Datorită formei sferice a planetei, această
radiație are valorile cele mai mari în zona intertropicală, medii în zona
temperată și din ce în ce mai mici spre poli. Țara noastră nu se întinde pe o
suprafață așa mare (apropo…mai știi ce suprafață are România?) și totuși există
niște diferențe între temperaturile medii din nordul și sudul patriei,
-Circulația maselor de aer își pun amprenta asupra climei
în primul rând prin originea lor: dacă provin din zonele polare îți dai seama
că aduc aer rece, iar dacă pornesc din zone tropicale, avem parte de zile
călduroase,
-Relieful are două componente: poate bara circulația
maselor de aer (mă refer aici la Carpați) și etajează elementele climatice (am
vorbit un pic mai sus): temperaturile scad cu altitudinea și precipitațiile
cresc cu altitudinea
-Marea Neagră – joacă un rol climatic mai mult zonal,
doar acolo pe o fâșie îngustă de câțiva km își face simțită prezența (ai auzit
de brize, da?).
Să vedem acum elementele
climatice
Temperatura medie anuală are
valori de peste 11C în lunca Dunării, 10-11C în Câmpia Română (la fel și în
Câmpia de Vest), 7-9C în Podișul Getic (la fel și în celelate dealuri și
podișuri), 0-6C în Carpați și chiar -2-0C la peste 2000m altitudine. Din
valorile astea se vede clar cum scade temperatura odată cu creșterea
altitudinii, da? Ok
Sursa: http://www.infotravels.ro
Temperaturile absolute în țara
noastră:
+44,5C în Câmpia Română (la Ion
Sion lângă Brăila)
-38,5C în Depresiunea
Brașovului (la Bod). Aici vreau să insist un pic. Temperatura asta cea mai
scăzută s-a înregistrat într-o depresiune și nu pe cel mai înalt vârf din țară.
Fenomenul se numește inversiune de temperatură și se produce atunci când o masă
de aer foarte rece, de pe vârful munților coboară (aerul rece fiind mai greu)
în depresiunile din apropiere și înlocuiesc aerul mai cald de acolo care, fiind
mai ușor urcă pe vârfurile montane. Interesant, nu? Ține minte fenomenul
acesta!
Precipitațiile
Știm deja regulile dar îmi face
plăcere să le mai spun odată cu tine: precipitațiile scad de la V la E și cresc
cu altitudinea. Să vedem câteva valori generale care confirmă ce spuneam cu
altitudinea:
350-400 mm/an în Delta Dunării
500 mm/an în Câmpia Română
600-700 mm/an în dealuri și podișuri
1000-1200 mm/an în Carpați
Peste 1200 mm/an la peste 2000 m altitudine
Și încă vreo două care demonstrează că precipitațiile
scad de la V-E (din cauza influențelor climatice; imediat o să nuanțez ideea
asta):
600-700 mm/an în Câmpia de Vest
500 mm/an în Câmpia Română
400 mm/an în Podișul Dobrogei
350 mm/an în Delta Dunării.
Poate că ți se par niște cifre aruncate așa pe foaia
asta. Dacă vei face o mică schemă sau mai bine o schiță cu harta României și
vei nota pe ea aceste valori, vei înțelege și vei reține aceste date.
Vânturile
Aici ne interesează vânturile
de vest, care se simt în V și în C țării, apoi crivățul care bate iarna în E și
SE țării (se simte și la București), brizele litorale, brizele montane,
foehn-ul și austrul.
Influențele climatice
Sursa: http://geoandrei-ro.webnode.ro
În N se simt influențele
baltice,
În E influențele continentale (de ariditate; acestea fac
diferența între cantitatea de precipitații din V și E țării)
În SE influențe pontice
În S – influențe de tranziție, de la influențele oceanice
către cele continentale
În SV – influențe submediteraneene
În Vși C – influențe oceanice.
Și încheiem acest capitol cu etajele climatice, care sunt
de fapt o sinteză la tot ce am spus până acum:
Etajul luncilor - are valori medii anuale de peste 11C,
precipitații de 400 mm/an
Etajul de câmpie – are valori medii anuale de 10-11C,
precipitații de 500 mm/an
Etajul de dealuri și podișuri – cu 7-9C și 600-700 mm/an
Etajul montan – cu 0-6C și 1000-1200 mm/an
Etajul alpin – cu -2-0C și peste 1200 mm/an.
Gata și clima.
Test climă
Temperatura medie în Câmpia Română
În ce etaj climatic se află Câmpia Moldovei
Temperatura medie anuală în Grupa Făgărașului
Precipitațiile din Delta Dunării
Influențe climatice în Podișul Mehedinți
Precipitații în Depresiunea colinară a Transilvaniei
(Podișul Transilvaniei)
Temperatura maximă absolută în țara noastră
Precipitațiile din Dealurile de Vest
Înfluențe climatice în Podișul dobrogei de Sud
Temperatura medie în Podișul Getic
