Zonele climatice ale Terrei

Din cauza formei sferice a Pământului, razele Soarelui nu încălzesc uniform suprafața Terrei. Astfel, planeta este împărțită în trei mari zone climatice:

1. zona caldă,

2. zona temperată,

3. zona rece.

Zonele climatice ale Terrei 

---

I. Zona caldă

Așezare

• Situată între cele două tropice.

Caracteristici generale

• temperaturi ridicate tot anul;

• diferențe mici între anotimpuri;

• cantitatea de precipitații diferă de la o regiune la alta.

Tipuri de climă din zona caldă

1. Clima ecuatorială

• foarte caldă și umedă;

• ploi abundente tot anul.
  👉 Exemple: Amazonia, Congo, Indonezia.

2. Clima subecuatorială

• alternanță între sezon ploios și sezon secetos.

3. Clima tropicală umedă (musonică)

• ploi puternice vara;

• influențată de musoni (vânturi periodice).
  👉 Exemple: India, Asia de Sud-Est.

4. Clima tropicală uscată (aridă)

• foarte puține precipitații;

• temperaturi foarte ridicate.
  👉 Exemple: Deșertul Sahara, Australia centrală.

---

II. Zona temperată

Așezare

• Între tropice și cercurile polare.

• Include mare parte din Europa (și România).

Caracteristici generale

• temperaturi moderate;

• patru anotimpuri bine diferențiate;

• precipitații moderate.

Tipuri de climă

1. Clima subtropicală (mediteraneană)

• veri calde și secetoase;

• ierni blânde și ploioase.
  👉 Exemple: sudul Europei (Italia, Grecia, Spania).

2. Clima temperată oceanică

• ierni blânde și veri răcoroase;

• precipitații frecvente.
  👉 Exemple: vestul Europei.

3. Clima temperată continentală

• veri calde;

• ierni reci;

• diferențe mari de temperatură.
  👉 Exemplu: România.

---

III. Zona rece

Așezare

• Dincolo de Cercurile Polare (Arctica și Antarctica).

Caracteristici generale

• temperaturi foarte scăzute;

• ierni foarte lungi;

• veri scurte și reci;

• precipitații reduse, mai ales sub formă de zăpadă.

Tipuri de climă

1. Clima subpolară

• ierni lungi și foarte reci;

• veri scurte și răcoroase.

2. Clima polară

• frig permanent;

• ghețuri întinse aproape tot anul.

Vremea și clima (clasa a V-a)

 

Vremea și clima

Stație meteorologică mobilă (sursa: Gerd Altmann de la Pixabay)

1. Ce este vremea? 

Vremea reprezintă starea atmosferei într-un loc și într-un moment dat.

👉 Vremea ne spune:

• dacă plouă sau ninge;

• dacă este cald sau frig;

• dacă bate vântul;

• dacă cerul este senin sau înnorat.

Exemplu:
„Astăzi, la Târgu Neamț, vremea este însorită, cu 22°C și vânt slab.”

⚠️ Vremea se poate schimba de la o oră la alta sau de la o zi la alta.

---

Elementele vremii 

Vremea este descrisă cu ajutorul elementelor meteorologice:

• Temperatura aerului – cât de cald sau frig este;

• Precipitațiile – ploaie, ninsoare, grindină;

• Vântul – direcția și intensitatea;

• Presiunea atmosferică - ridicată sau coborâtă;

• Nebulozitatea – gradul de acoperire a cerului cu nori;

• Umiditatea aerului - cantitatea de vapori de apă din aer.

👉 Toate acestea ne ajută să știm cum este vremea afară.

---

Cine studiază vremea? 

Meteorologii sunt specialiștii care:

• observă vremea;

• măsoară elementele ei;

• fac prognoza meteo.

🔧 Instrumente folosite:

• termometrul – măsoară temperatura;

• pluviometrul – cantitatea de precipitații;

• girueta – direcția vântului;

• barometrul – presiunea aerului.

---

Ce este clima? 

Clima reprezintă starea medie a elementelor climatice a unei regiuni pe o perioadă lungă de timp.

📌 Exemplu:
România are climă temperat-continentală, cu:

• veri calde;

• ierni reci;

• precipitații moderate.

⚠️ Clima nu se schimbă de la o zi la alta, ci foarte lent, în timp.

---

5. Diferența dintre vreme și climă 

Vremea	Clima
Pe termen scurt	Pe termen lung
Se schimbă rapid	Se schimbă lent
Azi plouă	Verile sunt, în general, calde
Mâine e frig	Iernile sunt reci

6. Factorii care influențează clima 

Clima unui loc este influențată de:

• Latitudinea (distanța față de Ecuator);

• Altitudinea (temperatura scade cu altitudinea);

• Relieful (la câmpie e mai cald, la munte este mai rece);

• Apropierea de mări și oceane (moderează elementele climatice);

• Circulația maselor de aer (importanță prezintă originea lor: polară, tropicală etc).

Importanța vremii și a climei 

Vremea și clima influențează:

• viața oamenilor,

• agricultura,

• transporturile,

• turismul,

• activitățile zilnice.

---

Activitate pentru elevi 

👉 Observă vremea timp de 5 zile și completează un tabel cu:

• temperatura,

• starea cerului (nebulozitatea),

• precipitațiile.

👉 Întrebare:
De ce nu putem spune că vremea de azi reprezintă clima unei localități?

Elementele meteorologice (clasa a V-a) II

 

Presiunea aerului și vânturile

---

Presiunea aerului

Presiunea aerului este forța cu care aerul apasă asupra suprafeței Pământului.

---

Măsurarea presiunii

• Instrument: barometrul.

• Unitatea de măsură: hectopascali (hPa).

---

Tipuri de presiune

• presiune ridicată – vreme senină.

• presiune scăzută – vreme instabilă (nori, ploi).

---

Vânturile

Vântul este mișcarea aerului dinspre zonele cu presiune ridicată spre zonele cu presiune scăzută.

Tipuri de vânturi:

• vânturi permanente:
  – alizeele,
  – vânturile de vest.

• vânturi periodice:
  – musonul,
  – brizele.

• vânturi locale:
  – crivățul.

---

Măsurarea vântului

• girueta – direcția vântului.

• anemometrul – viteza vântului.

---

Importanța vânturilor

• influențează vremea,

• transportă norii,

• sunt utilizate pentru producerea energiei eoliene.

---

Exemple

• briza mării

• vânturile din timpul furtunilor

---

Fenomene meteorologice periculoase

• furtuni

• viscole

• secetă

• grindină

---

✔ Fixare – final lecție

• Ce este presiunea aerului?

• Cum se formează vântul?

• Numește un fenomen meteorologic periculos.

Direcția vântului și temperatura aerului - 1.02.2026 (sursa: https://www.windy.com/)

Date meteo și prognoza pentru orașul Târgu Neamț la data de 01.02.2026 (sursa: https://www.windy.com/)

Direcția și viteza vântului la Târgu Neamț (2000-2020), sursa: meteoblue.com

Elementele și fenomenele meteorologice (clasa a V-a) I

 

 Temperatura aerului și precipitațiile

 

1. Elementele meteorologice – sunt caracteristici ale atmosferei care se modifică de la o zi la alta și determină vremea.

Principalele elemente meteorologice:

• temperatura aerului,
• precipitațiile,
• presiunea aerului,
• vântul,
• nebulozitatea (norii).

 

2. Temperatura aerului arată gradul de încălzire al aerului într-un anumit loc și la un moment dat.

Măsurarea temperaturii

• Instrument: termometrul,
• Unitatea de măsură: grade Celsius (°C).

Temperatura aerului la 01.02.2026 (sursa: meteoromania.ro)

Factorii care influențează temperatura aerului

Forma Pământului

• Face ca temperatura să scadă de la ecuator spre poli;

Mișcările Pământului

a) Mișcarea de rotație – determină variația temperaturii de la noapte la zi.

b) Mișcarea de revoluție – determină variația temperaturii de-a lungul unui an.

Latitudinea

• aproape de ecuator – temperaturi ridicate,
• spre poli – temperaturi scăzute.

Altitudinea

• Cu cât altitudinea crește, cu atât temperatura scade.

Apropierea de mări și oceane

• Zonele de coastă – temperaturi moderate;
• Interiorul continentelor – temperaturi extreme (vara foarte cald, iarna foarte frig).

 3. Precipitațiile atmosferice (pp)

- pp reprezintă orice formă de apă care cade din atmosferă pe pământ.

Tipuri de precipitații

• ploaia,
• ninsoarea,
• lapovița,
• grindina.

 

Ploie sub un nor cumulo-nimbus (sursa: GFDL 1.2, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=2850038)

Măsurarea precipitațiilor

• Instrument: pluviometrul.
• Unitatea de măsură: milimetri (mm).

 

Harta precipitațiilor la nivel global (sursa: De la PZmaps - Own work by uploader, sources: CRU CL 2.0 (New, M., Lister, D., Hulme, M. and Makin, I., 2002: A high-resolution data set of surface climate over global land areas. Climate Research 21: 1–25) and File:Tissot indicatrix world map Mollweide proj.svg by Eric Gaba., CC BY-SA 3.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=6043378)

Importanța precipitațiilor

• asigură apa necesară plantelor,
• contribuie la formarea râurilor,
• sunt esențiale pentru viața oamenilor și animalelor.

---

✔ Fixare

·        Ce instrument măsoară temperatura?

• Ce mișcare a Pământului produce anotimpurile?
• Numește două tipuri de precipitații.

Atmosfera - clasa a V-a

 

🌍 Atmosfera – învelișul de aer al Pământului

Atmosfera Pământului văzută din spațiu (sursa: https://www.livescience.com/64825-why-earth-has-an-atmosphere.html)

Atmosfera este învelișul de aer care înconjoară Pământul. Deși nu o vedem, ea este permanent în jurul nostru și este esențială pentru existența vieții.

Atmosfera este importantă pentru că:

• ne oferă aerul necesar respirației;

• ne protejează de radiațiile periculoase ale Soarelui;

• menține temperatura potrivită pe planetă;

• permite formarea norilor, ploii și vântului.

Fără atmosferă, Pământul ar fi o planetă lipsită de viață.

---

Compoziția atmosferei

Aerul este un amestec de gaze, nu o substanță pură.

Principalele gaze sunt:

• Azotul (≈78%) – cel mai răspândit gaz din atmosferă;

• Oxigenul (≈21%) – indispensabil respirației oamenilor și animalelor;

• Alte gaze (≈1%) – dioxid de carbon, argon, ozon, vapori de apă și alte gaze în cantități foarte mici.

Chiar dacă oxigenul nu este gazul cel mai abundent, el este cel mai important pentru viață.

---

Culoarea atmosferei

Atmosfera este, în realitate, incoloră.
Totuși, cerul apare:

• albastru în timpul zilei;

• roșiatic sau portocaliu la răsărit și apus.

Această culoare se datorează modului în care lumina Soarelui se împrăștie în aer.

---

Structura atmosferei pe verticală

Atmosfera este alcătuită din cinci straturi (numite și învelișuri), așezate unul deasupra celuilalt, de la suprafața Pământului spre spațiul cosmic.

---

1️⃣ Troposfera

Este stratul de la suprafața Pământului, în care trăim.

Caracteristici:

• grosime: aproximativ 8–18 km;

• conține cea mai mare parte a aerului;

• aici se produc toate fenomenele meteorologice: nori, ploaie, vânt, ninsoare.

Troposfera este cel mai important strat pentru viața oamenilor.

---

2️⃣ Stratosfera

Se află deasupra troposferei.

Caracteristici:

• se întinde până la aproximativ 50 km;

• conține stratul de ozon;

• stratul de ozon protejează Pământul de razele ultraviolete periculoase.

Fără acest strat, viața pe Pământ ar fi grav afectată.

---

3️⃣ Mezosfera

Este stratul situat deasupra stratosferei.

Caracteristici:

• se întinde până la aproximativ 80 km;

• este cel mai rece strat al atmosferei;

• aici ard majoritatea meteorilor (numiți popular „stele căzătoare”).

---

4️⃣ Termosfera

Este un strat foarte extins (până la 500–600 km altitudine).

Caracteristici:

• temperaturi foarte ridicate;

• aici apar aurorele polare (boreală și australă);

• în acest strat se află numeroși sateliți artificiali.

---

5️⃣ Exosfera

Este ultimul strat al atmosferei.

Caracteristici:

• aerul este extrem de rar;

• face trecerea către spațiul cosmic;

• aici se află sateliți de comunicație;

• limita ei este la cca 10 000 km.

  
• Structura atmosferei (sursa: https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20V-a/Geografie/SU5UVUlURVhU/)

 

🌋🌍 VULCANII ȘI CUTREMURELE

Lecție de geografie – clasa a V-a

---

I. VULCANII

1. Definiția vulcanilor

Vulcanul este o deschidere a scoarței terestre prin care materialele fierbinți din interiorul Pământului ajung la suprafață sub formă de:

• lavă,

• gaze,

• cenușă vulcanică.

📌 Magma se află în interiorul Pământului; când ajunge la suprafață se numește lavă.

---

2. Elementele unui vulcan

Un vulcan este alcătuit din următoarele părți:

• Camera magmatică – locul unde se adună magma

• Coșul vulcanic – canalul prin care urcă magma

• Craterul – deschiderea vulcanului

• Conul vulcanic – muntele format din lavă solidificată și cenușă

• Lava – magma ajunsă la suprafață

---

3. Efectele erupțiilor vulcanice

❌ Efecte negative

• distrugerea locuințelor și drumurilor;

• pierderi de vieți omenești;

• acoperirea terenurilor cu cenușă;

• poluarea aerului.

✅ Efecte pozitive

• soluri foarte fertile (favorabile agriculturii);

• formarea de noi insule sau munți;

• energie geotermală;

• atracții turistice.

---

4. Răspândirea vulcanilor pe glob

Vulcanii apar în special:

• la marginile plăcilor tectonice;

• în zonele unde plăcile se depărtează sau se ciocnesc.

🌍 Cercul de Foc al Pacificului

Este cea mai activă zonă vulcanică de pe Pământ, situată în jurul Oceanului Pacific.

Include:

• vestul Americii de Nord și de Sud;

• Japonia;

• Indonezia;

• Filipine;

• Noua Zeelandă.

📌 Aici se află peste 75% dintre vulcanii activi ai lumii.

Harta răspândirii vulcanilor pe glob (sursa: https://www.slideshare.net/)

---

5. Exemple de vulcani

• Etna (Italia) – unul dintre cei mai activi vulcani din Europa;

• Vezuviu (Italia);

• Mauna Loa (Hawaii) – cel mai mare vulcan de pe Pământ;

• Krakatau (Indonezia);

• Stromboli (Italia)

• Santorini (Grecia)

Vulcanul Stromboli (sursa: De la Carsten Steger - Operă proprie, CC BY-SA 4.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=124225214)

---

II. CUTREMURELE

1. Definiția cutremurelor

Cutremurul este o mișcare bruscă a scoarței terestre, produsă de eliberarea unei cantități mari de energie din interiorul Pământului.

---

2. Cauzele cutremurelor

Cutremurele sunt provocate în principal de:

• mișcarea plăcilor tectonice;

• acumularea și eliberarea tensiunilor din scoarța terestră;

• activitatea vulcanică (mai rar).

📍 Focarul (hipocentrul) – locul din interiorul Pământului unde se produce cutremurul.
📍 Epicentrul – punctul de la suprafață, deasupra focarului.

---

3. Efectele cutremurelor

❌ Efecte negative

• prăbușirea clădirilor;

• distrugerea infrastructurii;

• pierderi de vieți omenești;

• alunecări de teren și incendii.

📏 Măsurarea cutremurelor

• intensitatea cutremurelor se măsoară cu scara Richter.

---

4. Exemple de cutremure

România

• Zona seismică Vrancea – cea mai activă zonă seismică;

• Cutremurul din 1977 – unul dintre cele mai puternice din România.

🌍 Lume

• Japonia – cutremure frecvente;

• Chile – unele dintre cele mai puternice seisme;

• Turcia – zonă seismică activă;

• Indonezia.

---

III. Concluzie

Vulcanii și cutremurele sunt fenomene naturale legate de dinamica internă a Pământului.
Deși pot provoca distrugeri, ele contribuie și la:

• modelarea reliefului;

• formarea de soluri fertile;

• dezvoltarea unor resurse naturale importante.

(sursa: De la Carsten Steger - Operă proprie, CC BY-SA 4.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=124225214)

Relieful major al continentelor

Munții sunt forme de relief înalte, cu vârfuri ascuțite și pante abrupte, care depășesc 800–1.000 de metri altitudine.

Mod de formare: majoritatea munților se formează prin coliziunea plăcilor tectonice (ex: Himalaya s-a născut când India a lovit Asia). Alții apar din vulcani (cum e Etna) sau eroziune veche (cum sunt Munții Apalași).

Caracteristici/elemente componente:

• Vârfuri înalte (ex: Everest, 8.848 m)
• Văi adânci și depresiuni;
• culmea;
• poala muntelui (baza muntelui).

Exemple:

• În lume: Himalaya (Asia) – cel mai înalt lanț muntos.
• În România: Munții Carpați – „coloana vertebrală” a țării noastre, cu vârful Moldoveanu (2.544 m).

Munții Alpi (Vf. Mont Blanc, 4807 m) (sursa: Simon de la Pixabay)

Ghețar în Alpii Elveției (sursa: Duernsteiner de la Pixabay)

Creastă și vârf în Alpii Elveției (sursa: Christel de la Pixabay)

Munți vechi, tociți, erodați: Ural (ugraland, CC BY 2.0, via Wikimedia Commons.)

Podișurile – sunt forme de relief înalte (300–1.000 m), dar plate sau ușor ondulate.

Mod de formare: Apar din ridicarea lentă a scoarței sau eroziunea munților vechi (ex: râurile taie văi adânci, lăsând platouri înalte).

Caracteristici:

• Suprafețe plane, 
• versanți abrupți,
• râurile pot forma canioane.

Exemple:

• În lume: Podișul Tibet (Asia) – cel mai înalt, numit „Acoperișul lumii” (4.500 m).
• În România: Podișul Dobrogei – plat și vechi, cu peșteri și stânci calcaroase.

Platoul Waterberg, Namibia (Harald Süpfle, CC BY-SA 2.5, via Wikimedia Commons.)

Podișul Tibet, marginit la sud de Munții Himalaya (NASA, Domeniu Public, via Wikimedia Commons)

Podișul Central Moldovenesc (Cezar Suceveanu, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons)

Dealurile – sunt forme de relief joase (200–800 m), cu pante domoale și vârfuri rotunjite.

Mod de formare: Se formează prin eroziunea munților (apa și vântul le „șlefuiesc”) sau mișcări tectonice mici. Uneori sunt rămășițe de podișuri erodate.

Exemple:

• Dealurile Toscanei (Italia) – celebre pentru vii și peisaje verzi.
• În România: Dealurile de Vest, Subcarpații.

Dealurile Toscanei (Italia) (sursa: Светлана de la Pixabay)

Dealurile Silvaniei (sursa: https://www.outdooractive.ro/ro/ghid-de-calatorie/dealurile-silvaniei/57943246/)

Câmpiile –  sunt forme de relief joase (sub 300 m), plate și întinse.

Mod de formare: prin depunerea de aluviuni (pământ adus de râuri) sau eroziunea veche a uscatului. Sunt adesea în zone joase, lângă râuri sau mări.

Caracteristici:

• Suprafețe plane, bune pentru culturi și așezări;
• Sol foarte fertil (aluviuni);
• Râuri leneșe și lacuri.

Exemple:

• În lume: Câmpia Panonică (Europa Centrală) – mare și fertilă.
• În România: Câmpia Română (sudul țării) – cea mai întinsă, cu culturi de grâu și floarea-soarelui.

Câmpia Mongoliei de Est (sursa: Kanenori de la Pixabay)

Câmpia Europei de Est (sursa: Ottó de la Pixabay)

Câmpia Pitești (sursa: Bogdan, CC BY-SA 3.0, via Wikimedia Commons.)

🧭 Orientarea în spațiul terestru

1. Ce înseamnă orientarea?

Orientarea înseamnă determinarea poziției unui punct sau a unui loc față de alte puncte sau față de direcțiile principale de pe Pământ.

2. Direcțiile pe glob

• Puncte cardinale: Nord (N), Sud (S), Est (E), Vest (V)
• Puncte colaterale: Nord-Est (NE), Sud-Est (SE), Sud-Vest (SV), Nord-Vest (NV).

3. Mijloace de orientare

a) După Soare

• Soarele răsare la est și apune la vest.
• La amiază, Soarele se află spre sud (în emisfera nordică).

👉 Dacă stai cu fața la Soare dimineața:

• În față este estul;
• În spate este vestul;
• În stânga este nordul;
• În dreapta este sudul.

b) După busolă

• Busola indică direcția nordului magnetic.
• Acul busolei are un capăt colorat care arată mereu spre nord.

📍 Vezi imaginea busolei

c) După repere naturale

• Mușchii cresc mai des pe partea nordică a trunchiului copacilor;
• Zăpada se topește mai repede pe pantele sudice;
• În regiunile de munte, pantele sudice sunt mai însorite.

4. Orientarea pe hartă

1. Așază harta orizontal;
2. Orienteaz-o cu nordul hărții spre nordul real (cu ajutorul busolei);
3. Compară reperele de pe hartă cu cele din teren.

🔹 Regulă: Pe orice hartă, nordul este în partea de sus, sudul jos, estul la dreapta și vestul la stânga.

5. Curiozități

• 🌐 Nordul geografic și nordul magnetic nu coincid perfect.
• 🧭 Primele busole au fost folosite în China, acum mai bine de 2000 de ani.

🎯 Mini-quiz

1. Soarele răsare la _________.

2. Busola indică direcția __________.

3. Nordul se află în partea __________ a hărții.

Lecție interactivă – Geografie, Clasa a V-a © 2025

Distribuția populației pe Glob

 

Distribuția populației pe Glob

Populația Pământului nu este răspândită uniform. Unele regiuni sunt foarte populate, în timp ce altele sunt aproape nelocuite. Această repartiție poartă numele de distribuția populației.

Zone dens populate

• Asia de Sud și de Est – cea mai populată regiune de pe Glob (India, China, Indonezia);
• Europa – datorită dezvoltării economice și condițiilor favorabile de viață;
• Coasta de Est a Americii de Nord și zonele industriale din SUA și Canada.

Zone slab populate

• Regiunile polare – foarte reci și lipsite de vegetație;
• Deșerturile – lipsite de apă și vegetație (Sahara, Kalahari, Atacama);
• Zonele montane înalte – Himalaya, Anzi, Alpi;
• Pădurile ecuatoriale – climat cald și umed, greu de suportat pentru om.

Factori care influențează distribuția populației

• Factorii naturali – clima, relieful, resursele de apă și solul;
• Factorii economici – dezvoltarea industrială, transporturile, locurile de muncă;
• Factorii istorici și sociali – tradițiile, nivelul de civilizație, migrațiile.

© Our World in Data, CC BY 4.0

Știai că...?

• Peste 60% din populația lumii trăiește în Asia!
• Cel mai populat stat este China, urmat de India și SUA.
• Există regiuni aproape pustii, cum ar fi Antarctica, unde trăiesc doar cercetători temporari.

Orașele

 

Așezările urbane – Orașele

Te-ai întrebat vreodată cum au apărut orașele și de ce sunt atât de diferite între ele?  De la micile orașe medievale cu străzi înguste până la metropole moderne pline de zgârie-nori, orașele sunt locurile unde se concentrează viața economică, culturală și socială a lumii. 

---

Ce este un oraș?

Orașul este o așezare cu un număr mare de locuitori, cu dotări multiple și funcții complexe. Aici se găsesc locuințe, școli, spitale, magazine, birouri, fabrici și mijloace moderne de transport.

🔹 Elementele unui oraș:

• Vatra: suprafața construită (intravilanul)
• Zona înconjurătoare: terenuri agricole, zone industriale sau suburbane (extravilanul)
• Populația: locuitorii orașului

---

🏛️ Clasificarea orașelor

📜 a) După vechime

Orașele au apărut în diferite perioade istorice și ne spun povești despre civilizațiile vechi:

• Orașe antice: Ierihon (Asia), Ur, Uruk, Babilon (Mesopotamia), Mohenjo-Daro (India), Memphis și Cartagena (Africa), Cnossos, Corint, Atena (Grecia), Tomis, Histria, Callatis (România), Efes, Milet (Turcia)
• Orașe medievale: Veneția, Florența, Amsterdam, Hamburg, Târgu Neamț, București 🏰
• Orașe moderne și contemporane: Petroșani, Kiruna – dezvoltate în epoca industrială 🏭

---

🏙️ b) După mărime

• Orașe mici – sub 50.000 locuitori 
• Orașe mijlocii – până la 100.000 locuitori 
• Orașe mari – peste 100.000 locuitori 
• Orașe foarte mari (metropole) – peste 1.000.000 locuitori 

---

🏗️ c) După funcție

• Orașe industriale: Petroșani, Kiruna
• Orașe comerciale: Viena, Damasc, Leipzig, Frankfurt, Zürich
• Orașe culturale/universitare: Oxford, Cambridge, Florența, Veneția, Toledo
• Orașe port: Constanța, Rotterdam, Marsilia, Singapore
• Orașe politice (capitale): București, Sofia, Cairo, Brasília, Canberra
• Orașe cu funcții complexe: Paris, Moscova, New York, Tokyo

---

🗺️ d) După așezarea geografică

Orașele se dezvoltă în funcție de relieful și poziția lor geografică:

• 🏖️ Orașe de litoral – Constanța, Marsilia
• 🌾 Orașe de câmpie – București, Budapesta
• 🏞️ Orașe de deal și podiș – Cluj-Napoca, Târgu Neamț
• ⛰️ Orașe montane – Brașov, Innsbruck

---

🧭 Activitate practică

💡 Găsește pe hartă 5 orașe din România și notează pentru fiecare:

• Numărul aproximativ de locuitori
• Funcția principală (industrial, turistic, politic etc.)
• Poziția geografică (litoral, câmpie, deal, munte)

📸 Poți face o hartă digitală a orașelor din România folosind Google Maps!

---

📚 Recapitulare rapidă

• Orașele sunt așezări urbane cu numeroase funcții și dotări.
• Se clasifică după vechime, mărime, funcție și așezare geografică.
• Exemple celebre: Paris – oraș complex, Veneția – oraș turistic, Oxford – oraș universitar.

🌆 Fiecare oraș are propria sa personalitate – descoperă-le, explorează-le și inspiră-te din diversitatea lumii urbane!

Satele

 

🏡 Așezările rurale – Satele

Știai că aproape jumătate din populația României locuiește în sate? 🧑‍🌾 Satele sunt locuri liniștite, unde oamenii trăiesc aproape de natură și se ocupă mai ales cu agricultura.

---

🌾 1. Ce este satul?

Satul este o așezare rurală cu un număr mai mic de locuitori, în care populația se ocupă în principal cu agricultura.

Elementele unui sat sunt:

• Vatra – zona ocupată cu casele și gospodăriile 🏠;
• Moșia – terenurile agricole din jurul satului 🌾;
• Populația – locuitorii satului 👨‍👩‍👧‍👦.

💡 Curiozitate: În unele regiuni, satele sunt foarte vechi, apărute încă din perioada dacilor!

---

🏠 2. Tipologia satelor

Satele se pot clasifica după mai multe criterii:

📏 a) După mărime

• Sate mici – sub 500 locuitori;
• Sate mijlocii – între 500 și 1.500 locuitori;
• Sate mari – între 1.500 și 5.000 locuitori;
• Sate foarte mari – peste 5.000 locuitori.

⚙️ b) După funcție

• 🌾 Sate agricole – specializate în cultivarea cerealelor, legumelor, viței de vie, pomilor etc.;
• ⛏️ Sate industriale – sate miniere sau sate cu mici fabrici;
• 🚜 Sate mixte (agro-industriale) – combină agricultura cu activități meșteșugărești sau industriale.

📍 c) După structură (modul de dispunere a caselor)

• Sate risipite – în zone montane, cu case izolate, la distanțe mari unele de altele;
• Sate răsfirate – în dealuri și podișuri, casele sunt mai apropiate;
• Sate adunate – în câmpii și depresiuni, casele sunt grupate compact;
• Sate liniare – formate de-a lungul unei căi de comunicație (șosea, vale de râu etc.).

---

🧭 3. Activitate practică

🔍 Hai să explorăm lumea satelor din România!

1. Deschide o hartă digitală și caută satul tău sau unul cunoscut.
2. Notează: ce tip de sat este (răsfirat, adunat, liniar)?
3. Scrie 2 activități economice desfășurate acolo.
4. Compară-l cu alte sate din regiunea ta.

💭 Întrebare pentru tine: Cum s-ar schimba viața într-un sat risipit față de un sat adunat?

---

🌻 4. Concluzie

Satele sunt locuri pline de tradiții, muncă și legături strânse între oameni. Ele reprezintă baza lumii rurale și un element esențial al geografiei umane. 🧑‍🌾🌾

„Satul este inima unei țări.”