Hidrografia României

 Caracteristici

- România are o rețea hidrografică bogată și variată (râuri, lacuri, fluviul Dunărea, Marea Neagră, ape subterane)

- rețeaua hidrografică este unitară: toate râurile sunt colectate, mai devreme sau mai târziu, de Dunăre și apoi de Marea Neagră. Excepție fac râurile dobrogene

- rețeaua hidrografică este radiară: marea majoritate a râurilor României izvorăsc din Carpați și se scurg în toate direcții.

Europa - așezarea geografică și țărmurile

 Așezarea geografică

Europa este situată în emisfera nordică, fiind cuprinsă între:

- Oceanul Înghețat (Arctic), la nord

- Oceanul Atlantic, la vest

- Marea Mediterană, la S

- Munții Ural, la E

- fluviul Ural, Marea Caspică, Munții Caucaz, Marea Neagră, la sud-est.

Între aceste limite, Europa are o suprafață de 10 mil. kmp.

Punctele extreme ale continentului nostru sunt:

cel mai nordic punct — Capul Nord, Norvegia (71° 08′ 02.835″ N)
cel mai sudic punct — Punta de Tarifa, Spania (36° 00′ 00.175″ N)
cel mai vestic punct — Caul Roca, Portugalia (09° 30′ 02.727″ W)
cel mai estic punct — capătul estic al Republicii Komi, Rusia (66° 11′ 57.225″ E)

Țărmurile Europei

-țărmurile reprezintă linia care desparte uscatul de apă. Dacă urmărim această linie de-a lungul Europei observăm că este foarte sinuoasă: golfuri, insule, peninsule, delte, lagune, fiorduri.

• insule: Marea Britanie, Islanda, Irlanda, Sicilia, Sardinia, Cipru, Creta
• peninsule: Scandinavia, Iberică, Italică, Balcanică, Crimeea, Iutlanda
• golfuri: Biscaya, Lion, Finic, Botnic
• delte: Dunării, Padului
• estuare: Garonne
• fiorduri - pe țărmul Norvegiei (Scandinavia)

imagini aici

Dimensiunile și domeniile regionalizării și globalizării

 Globalizarea - aspecte generale

Prin globalizare se înțelege procesul de extindere a dimensiunii unui fenomen (social, economic, tehnic etc) la nivelul întregii planete.

Domeniile majore ale globalizării se referă la:

• globalizarea informațiilor - transmiterea acestora prin TV, radio, net, telefon instantaneu
• globalizarea schimbului de produse și servicii
• globalizarea circulației oamenilor
• globalizarea valorilor culturale (și a pseudovalorilor ocazionale)
• globalizarea limbii engleze.

O consecință pozitivă a globalizării o reprezintă accesul rapid la progresele științifice și tehnologice în orice loc de pe planetă. 

Ca efecte negative amintim: generalizarea unor modele, ștergerea diferențelor între comunitățile locale, diminuarea diversității. 

Alte consecințe ale globalizării se referă la:

• Relațiile om – spațiu geografic. Prin activitățile umane se modifică toate geosferele și relațiile dintre ele, iar acestea influențează direct dezvoltarea economică, socială și politică.
• Creșterea numerică a populației determină cele mai importante modificări globale ale spațiului geografic: sporirea consumului de energie, modificarea componentelor mediului, consum mai mare de resurse, modificări climatice, migrații ș.a.
• Activitățile industriale și dezvoltarea tehnologică generează transformări de mare întindere în desfășurarea circuitelor naturale de pe Terra; industria (energetică, chimică, de prelucrare a unor minerale) are efecte dintre cele mai puternice în spațiul geografic. Arderea combustibililor fosili (pentru necesități energetice) este considerată cauza principală a modificării antropice a climatului.
• Modificarea utilizării terenurilor. Extinderea agrosistemelor, despăduririlor și reducerea biodiversității au o influență directă asupra climatului, a ciclului hidrologic și a ciclurilor biogeografice.
• Poluarea transfrontalieră implică transmiterea de agenți poluanți prin aer, sol, apă, fie prin ploi acide, fie pe cursul râurilor peste granițele politice. 
• Presiunea tot mai accentuată a societății umane asupra componentelor spațiului geografic la nivel global are următoarele efecte: schimbări ale climei, reducerea stratului de ozon, modificări ale ciclurilor biogeochimice, modificări ale ciclului hidrologic și ale resurselor de apă, ridicarea nivelului Oceanului Planetar ș.a
• Atmosfera și sistemul climatic reprezintă resurse esențiale ale vieții care înglobează și depășesc statele și continentele. După cum nimeni nu stăpânește efectiv atmosfera, nimeni nu poate fi exclus de la a face uz de ea. 

Serviciile și globalizarea

Serviciile includ acele activități care contribuie la dezvoltarea economică și la creșterea calității vieții. Ele includ:

- căile de comunicație și transporturile (rutiere, feroviare, subterane; maritime, fluviale, pe lacuri; aeriene)

- sistemele speciale de transport (prin conducte, transportul energiei electrice)

- telecomunicațiile (telefon, televiziune, radio)

- servicii financiar-bancare

- servicii medicale și de asistență socială

- servicii educaționale

- tehnologie inteligentă (internet)

- comerț

- turism.  

Clima, apele și biogeografia Africii

Clima Africii

-este influențată de așezarea geografică (Africa este dispusă simetric față de ecuator și este străbătută de cele 2 tropice)
-din centru spre cele 2 extremități se deosebesc următoarele tipuri climatice:

• ecuatorial - cald și umed tot anul
• suecuatorial - cald tot anul dar cu un sezon ploios și unul secetos (dependente de alizee)
• tropical deșertic
• mediteranean

Vegetația Africii

-zonele de vegetație, faună și sol sunt dispuse simetric față de ecuator:

• pădurea ecuatorială
• pădurea cu frunze căzătoare
• savana
• deșerturile tropicale (Sahara și Kalahari)
• vegetația mediteraneană

Apele Africii

-1/2 din suprafața Africii are scurgere permanentă spre ocean; există suprafețe endoreice (care nu se scurg spre ocean, cum este Ciadul), dar și suprafețe însemnate areice (lipsite de scurgere).
-cele mai mari fluvii ale Africii sunt:

• Nilul
• Nigerul
• Congo (Zair pe hărțile mai vechi)
• Orange
• Zambezi

-lacurile după origine se împart în

• lacuri tectonice: Ciad, Victoria, Tanganyka, Malawi
• lacuri artificiale: Nasser pe Nil, Cabora Bassa pe Zambezi, Volta pe fluviul Volta.