Beneficiile plimbării într-o pădure de conifere

Nici într-un alt loc nu veți putea respira la fel de ușor ca și în pădurea de conifere. La prima suflare a acestui uimitor aer parfumat veți simți un val de energie și imediat veți uita despre treburile "urgente" ale orașului. Proprietățile curative ale pădurilor de conifere au fost cunoscute de mult timp. În timpul epidemiilor strămoșii noștri aduceau în casă ramuri de molid și de pin, pentru a dezinfecta aerul.

Prezența acestor proprietăți benefice se datorează faptului că coniferele elimină substanțe biologic active care distrug o varietate de bacterii. Aceste substanțe se numesc fitoncide. Copacii care emit volatil cel mai intens sunt pinul, arțarul, mesteacănul, călinul, plopul, iasomia, magnolia, salcia. Numărul de fitoncide eliminate de copaci depinde de vreme: în zilele însorite copacii elimină mult mai multe substanțe volatile, iar în zile posomorâte – mai puține. Cele mai multe fitoncide copacii secretă la începutul verii.

Nu e de mirare că toate casele de odihnă și sanatoriile sunt construite în apropierea pădurilor de conifere. Aici aerul este saturat cu oxigen la maxim, are un miros plăcut, aduce efecte benefice asupra organismului, stării generale de sănătate și de spirit. Acest aer contribuie la vindecarea unui număr mare de boli legate de sistemul respirator, inclusiv a tuberculozei. Multe studii sugerează că în păduri de pin și cedru microflora este sterilă, argumentând că arborii din aceste păduri sunt capabile să omoare bacilul tuberculozei.

În ceea ce privește tratarea stresului, tensiunii și oboselii, pădurea de conifere este un medicament de neînlocuit în lupta cu aceste boli frecvente. Ionii aerului din pădure se descurcă minunat cu acestea, aducând un efect pozitiv asupra organismului uman, calmând sistemul nervos, ducând la normalizarea tensiunii arteriale și îmbunătățirea ventilației de aer în plămâni.

Chiar și priveliștea pinilor și brazilor subțiri și înalți, arbuștilor luxuriante, contemplarea frumuseții pădurii, luminii soarelui ce tremură printre ramurile copacilor; sunetul vântului, pierdut între frunziș - toate acestea aduc liniște și deschid calea spre pace interioară.

Cu toate acestea, în pădurile de conifere persoanele bolnave cu boli cordiale și tensiune ridicată pot avea probleme cu respirația, acufene, dureri de inimă sau de cap. Astfel de oameni sunt recomandați să se plimbe în pădure mixtă sau de foioase.

Două ore de plimbare în pădure sunt un mijloc excelent pentru prevenirea miopiei. În pădure omul tot timpul privește în depărtare, spre deosebire de domiciliu sau locul de muncă, unde ochii în mod constant obosesc de la monitoare și se concentrează pe obiectele din apropiere în timpul gătitului, reparațiilor, cusutului și așa mai departe. Concentrându-se pe obiecte îndepărtate oferim ochilor noștri posibilitatea de a se relaxa. Iar culoarea verde a pădurii contribuie la o mai mare relaxare și calmare a ochilor și a sistemului nervos.

sursa: https://ecology.md/md/page/beneficiile-plimbarii-intr-o-padure-de-conifere

Frescă preistorică uriașă care arată oameni alături de animale din Epoca de Gheață, descoperită în pădurea Amazoniană

Mii de picturi rupestre care înfățișează animale din ultima epocă de gheață precum mastodonți au fost descoperite de cercetători în pădurea Amazoniană, relatează CNN.
Picturile au fost create în urmă cu aproximativ 11.800-12.600 de ani, potrivit unui comunicat de presă remis de cercetătorii de la Universitatea Exeter din Marea Britanie.

Picturile se întind pe trei stânci diferite, cea mai mare dintre acestea - cunoscută drept Cerro Azul, având 12 panouri diferite și mii de pictografe individuale.

Arta rupestră descoperită în zona Serranía La Lindosa din Columbia arată că locuitorii preistorici din regiune au coabitat cu megafauna din Epoca de Gheață, picturile reprezentând ceea ce par a fi leneși uriași, mastodonți, camelide sau cai.

„Acestea sunt imagini cu adevărat incredibile, produse de oamenii care au trăit cel mai timpuriu în vestul Amazoniei”, afirmă Mark Robinson, arheolog la Universitatea Exeter.

„Picturile oferă o mică imagine vie și palpitantă a vieții acestor comunități. Este incredibil pentru noi să ne gândim astăzi că ei au trăit alături de și vânat erbivore uriașe, din care unele aveau dimensiunea unei mașini mici”, a adăugat acesta.

Alte picturi înfățișează figuri umane, forme geometrice și scene de vânătoare, precum și animale ca aligatori, lilieci, maimuțe, căprioare, tapiri, broaște țestoase, șerpi și porci spinoși.

Picturile roșii realizate cu pigmenți extrași din ocru reprezintă una din cele mai mari colecții de artă rupestră descoperite vreodată în America de Sud.
La momentul în care acestea au fost realizate Amazonia se transforma dintr-o zonă mixtă de savană, păduri tropicale și arbuști spinoși în pădurea Amazoniană pe care o cunoaștem în prezent.
Experții afirmă că artiștii preistorici ar fi exfoliat rocile cu ajutorul focului pentru a aplatiza suprafațele pe care urmau să picteze.

Deși aceste picturi sunt expuse intemperiilor, ele sunt protejate de rocile de deasupra, ceea ce a făcut ca arta rupestră din Serranía La Lindosa să conservată într-o stare mult mai bune decât alte exemple descoperite în Amazonia.

Unele din picturi au fost realizate la înălțimi atât de ridicate pe stânci încât „ar fi fost nevoie de scări speciale construite din resursele pădurii” pentru a le crea, potrivit comunicatului de presă al cercetătorilor.

Oamenii care le-au pictat erau vânători-culegători care se hrăneau cu fructele palmierilor și copacilor, precum și cu aligatori și pești piranha pescuiți în râurile din apropiere.

Rămășițele de oase și plante arată că aceștia consumau de asemenea șerpi, broaște, rozătoare și mamifere tatu.

„Aceste picturi rupestre sunt o dovadă spectaculoasă a modului în care oamenii au reconstruit terenul, cum au vânat, cules și pescuit”, afirmă José Iriarte, profesor de arheologie la Exeter.

„Este probabil ca arta să fi fost o parte importantă a culturii și un mod pentru oameni de a se conecta social. Picturile arată cum oamenii ar fi trăit printre giganți, acum animale dispărute, pe care i-au vânat”, a adăugat acesta.

„Nivelul de detalii cu privire la faună a fost incredibil”, a mai afirmat Iriarte.

sursa: FOTO „Cu adevărat incredibil”: Frescă preistorică uriașă care arată oameni alături de animale din Epoca de Gheață, descoperită în pădurea Amazoniană - Arheologie - HotNews.ro

clasa a VI- a Efectele activităților umane asupra mediului și calitatea vieții

 Mediul înconjurător reprezintă spațiul în care ne desfășurăm activitățile. Calitatea mediului este dată de calitatea aerului, a apei, a solului. Omul afectează calitatea mediului printr-o serie de activități:

• extinderea terenurilor agricole
• extinderea așezărilor (sate și orașe)
• dezvoltarea căilor de comunicații (șosele, căi ferate, tuneluri, poduri etc)
• exploatarea nerațională a resurselor naturale.

Aceste acțiuni pot avea efecte negative și duc la poluare și degradarea mediului. Prin poluare se înțelege modificarea caracteristicilor inițiale ale mediului. Cauzele poluării sunt:

• transporturile (prin noxele care ajung în atmosferă)
• agricultura (prin îngrășămintele chimice și pesticidele utilizate, conduc la poluarea solului)
• industria (prin substanțele rezultate în urma prelucrării materiilor prime rezultă o serie de poluanți care afectează aerul, apa, solul)
• urbanizarea (extinderea suprafețelor orașelor în detrimentul spațiilor verzi are urmări nefericite asupra mediului în general).

Astăzi se pune accent pe o dezvoltare durabilă sau sustenabilă în așa fel încât utilizarea resurselor actuale să nu afecteze generațiile viitoare.

Calitatea vieții este un concept modern care se referă la calitatea mediului și la gradul de intervenție al omului în natură. Cu cât această intervenție a fost mai brutală, cu atât calitatea mediului, dar și a vieții, sunt mai scăzută.

Japonia

Ocupă arhipelagul cu același nume din E Asiei. Numără peste 6.000 de insule, din care 4 sunt mari: Hokkaido, Honshu, Shikoku, KyuShu.


Fiind situată la îmbinarea plăcilor tectonice a Filipinelor, Pacifică și Euroasiatică, Japonia este străbătută de numeroase lanțuri muntoase și zguduită de peste 1500 de cutremure anual. Din cei peste 200 de vulcani, 20 sunt activi. Cel mai mare și mai cunoscut este Fuji (3.776 m).
Clima este variată de la tropicală/musonică în sud, la cea temperată în nord. Specifice sunt taifunurile pe țărmurile insulelor. Clima este influențată și de curenții oceanici care scaldă țărmurile Japoniei: Kuroshio, un curent cald, și Oyashio, un curent rece din nord. La intersecția acestor curenți se găsesc cele mai bogate ape în pești.
Japonia este una dintre cele mai împădurite țări din lume: 2/3 din suprafață este ocupată de păduri.
Populația numără 127 mil loc, 99% fiind japonezi.
Capitala - Tokyo (14 mil loc, zona metropolitană are 35 mil loc), Sapporo, Hiroshima, Nagoya, Kawasaki.
megalopolisul japonez cuprinde orașele: Tokyo-Nagoya-Osaka-Kyoto-Kobe-Hiroșima-Kita Kyushu și concentrează cca 80% din populația țării.
Economia. Deși este lipsită de materii prime, Japonia ocupă locul 3 mondial, după SUA și China.
Produce: nave, automobile (TOYOTA, NISSAN, HONDA), electronice (SONY, TOSHIBA, PANASONIC, CANNON), roboți, produse chimice etc.
Agricultura - nu satisface necesarul intern și este nevoită să importe alimente. Se cultivă cereale, pomi fructiferi.
Transporturile sunt moderne. Flota comercială printre cele mai mari din lume. Insulele mari ale arhipelagului sunt legate prin tunele suboceanice (Seikan cu 53,85 km).