Se afișează postările cu eticheta clima. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta clima. Afișați toate postările

vineri, 1 octombrie 2021

Clima Asiei

 Întinderea mare a continentului, din zona ecuatorială până în zona polară, face ca aici să întâlnim toate tipurile climatice:

  • polar și subpolar - se dezvoltă în N, dincolo de Cercul Polar de N; temperaturile sunt negative, iernile lungi și aspre; bat vânturile polare;
  • temperat - cu o nuanță continentală (C Asiei) și una oceanică (pe litoralul Pacific); temperaturi medii anuale de 10 C; în C Asiei s-au format deșerturi temperate (Deșetul Gobi);
  • subtropical - cu o nuanță mediteraneană (pe litoralul mediteranean, Turcia, Siria, Israel etc) și una pacifică (NE Chinei, Japonia) - iernile aici sunt blânde și umede, verile secetoase;
  • tropical - cu 2 subtipuri - deșertic (SV Asiei cu deșerturile Arabiei, Afganistan etc) și umed sau musonic (SE, Indochina, determinat de muson). Musonul este un vânt periodic care bate vara dinspre Oc. Indian spre SE Asiei și aduce ploi foarte consistente, iar iarna bate în sens invers și este uscat.
  • ecuatorial - cald și umed tot anul: 25 C, 2500-3000 mm/an. Se dezvoltă în lungul ecuatorului (Arhipelagul Indonezian).
  • se adaugă tipul montan - specific munților înalți. Aici temperatura scade cu altitudinea iar precipitațiile cresc cu altitudinea. Pe cale mai mari vârfuri, la peste 3000 m, sunt ghețari.

vineri, 11 decembrie 2020

Clima României - Elementele climatice

Elementele climatice

a. Temperatura aerului scade odată cu altitudinea. Astfel,
- în lunca si Delta Dunării, temperatrura medie anuala este de peste 11 C,
- în câmpii se înregistrează valori medii anuale de 10-11 C,
- în dealuri si podișuri: 8-9 C,
- în munți: 0-6 C,
- la peste 2000 m altitudine, temperatura medie anuală este cuprinsă între -2 - 0 C,




Temperaturile extreme, maximă și minimă, au avut următoarele valori:
  • maxima absolută, a fost de +44,5 C, la Ion Sion, lângă Brăila
  • minima absolută, a fost de -38,5 C, la Bod, în Depresiunea Brașovului
b. Precipitațiile, cresc odată cu altitudinea. Astfel,
- în deltă se înregistrează valori medii anuale de 350 mm/an
- în câmpii, 500-600 mm/an
- în dealuri și podișuri, 700-800 mm/an
- în munți, 1000-1200 mm/an





c. Vânturile 
- în partea de est bate crivățul
- în sudul țării bate austrul
- în partea de vest, vânturile de vest
- în lunca Dunării, băltărețul
- pe versanții munților, foehnul

luni, 7 decembrie 2020

Schimbări climatice Septembrie 2020, cea mai caldă lună septembrie înregistrată în perioada modernă

Schimbări climatice Septembrie 2020, cea mai caldă lună septembrie înregistrată în perioada modernă: Septembrie 2020 a fost cea mai caldă lună septembrie înregistrată în lume de la debutul măsurătorilor meteorologice, potrivit serviciului european de monitorizare a schimbărilor

Despre clima României



Decembrie și extremele climatice - De la peste +23 de grade, până la mai puțin de -30


Decembrie a fost în ultimii ani o lună mult mai caldă decât era în anii 70' sau 80', 2019 și 2015 aducând abateri de peste 3 grade față de media normală a temperaturii. Cea mai ridicată temperatură de decembrie a fost în 1985, la Câmpina, când s-au înregistrat 23,4 grade, iar cea mai mică temperatură a fost de -34,5 la Întorsura Buzăului, în ziua de Crăciun a anului 1998. Și la munte poate fi uneori foarte cald: de exemplu la Vf Omu au fost 9 grade, iar la Predeal peste 15.


Au fost multe exemple de temperaturi extrem de mari în decembrie în ultimii ani: de exemplu în Ajunul Crăciunului din 2014 au fost +19 grade la Târgoviște, iar pe 27 decembrie 2015 au fost 20 de grade la Târgoviște, Ploiești și Curtea de Argeș.

Mai mult, pe 16 decembrie 2019 au fost + 21 de grade la Târgoviște, Pătârlagele și Câmpina. Tot atunci erau 20 la Rădăuți, 18 la Sinaia cota 1500 și 15 grade la Întorsura Buzăului. Nu doar că vorbim de temperaturi foarte ridicate, dar și de faptul că au apărut în a doua parte a lunii, în timp ce recordurile din trecut erau în primele zile ale lunii.

Datele ANM arată că în 2001 a fost cea mai rece lună decembrie din ultimii 60 de ani, abaterea față de media de referință fiind uriașă: -4,7 grade. Extrem de reci au fost lunile decembrie din 1998, 1991, 1962, 1977 și 2002. Cele mai ploioase luni decembrie au fost în 1962 și 2014, iar cele mai calde luni decembrie au fost în 1982, 2019 și 2015, cu o abatere mai mare de 3 grade față de medie. Cald a fost în mai multe luni decembrie din acest secol: 2017, 2001, 2011, 2008, în timp ce în topul lunilor reci sunt aproape exclusiv luni decembrie din secolul trecut.

Cele mai secetoase luni decembrie au fost în 1972, 2013 și 2015, cu abateri mai mari de 80% față de media multianuală 1981-2010.

În afară de Câmpina, unde maxima absolută a fost de +23,4 grade, au mai fost orașe unde s-a trecut de 20 de grade: spre exemplu au fost 21,6 grade la Buzău (în 1989), 21 de grade la Constanța (în 1903) și 20,8 grade la București Filaret. La Predeal au fost +15 grade în 1989.

Minima absolută a fost la Întorsura Buzăului, -34,5 grade, iar la Vf Omu au fost -32,4 grade (în 1957). La Satu Mare au fost -30,4 grade, iar la Iași -29,5 grade.

Grosimea maximă a stratului de zăpadă a fost de 71 cm la București Băneasa în 1991, de 129 cm la Vf Omu în 1989, de 28 cm la Brașov în 1989 și de 46 cm la Baia Mare în 1986.

Cantitatea maximă lunară de precipitații înregistrată în decembrie a fost de 349,4 mm la Stâna de Vale în 1993, din care 137 mm au căzut într-o singură zi, fiind record absolut în țară pentru ultima lună din an.

sursa:  Decembrie și extremele climatice - De la peste +23 de grade, până la mai puțin de -30 - Terra - HotNews.ro

Factorii genetici ai climei



1. Factorii care influențează clima României

a. Așezarea României pe Glob - la intersecția paralelei de 45° lat N și 25° long E determină caracterul temperat al climei
b. Așezarea României în Europa, în partea CSE, face ca țara noastră să aibă o climă temperat-continentală de tranziție.
c. Relieful - determină o etajare a elementelor climatice: odată cu creșterea altitudinii, temperatura scade iar precipitațiile cresc. Pe de altă parte, dispunerea lanțului carpatic împiedică, barează pătrunderea maselor de aer: 
  • cele oceanice, din V se opresc în V Orientalilor (de aceea și precipitațiile sunt mai mari în V țării decât în E), 
  • iar masele de aer continental, din E, sunt barate de Orientali și nu pătrund în centrul țării.
d. Marea Neagră - afectează clima unei fâșii de câțiva km lățime din apropierea țărmului. Aici se simt brizele (vânt periodic care bate ziua dinspre mare spre uscat, iar noaptea invers). De asemenea, prezența suprafeței acvatice face ca aerul de deasupra să se încălzească / să se răcească mai greu. 
e. Radiația solară - reprezintă principala sursă de căldură a Pământului. (Datorită formei sferice a planetei și a înclinării axei Pământului, această radiație nu este uniform repartizată. În zonele tropicale are valori mari, în zonele temperate valori medii, iar în zonele polare valori mici). La nivelul țării noastre se înregistrează valori de 130 kcal/cm²/an în sud și 115 kcal/cm²/an în nord. 
f. Circulația maselor de aer - își pune amprenta pe temperatura aerului, precipitații și presiunea aerului. 

Deșerturile Asiei