luni, 25 februarie 2019

Apele României - BAC

Apele

extras din ebookul Pregătire pentru BAC- Geografie

Câteva caracteristici ale rețelei hidrografice din țara noastră:

Rețeaua hidro este bogată: cu Dunărea, râurile și lacurile

Rețeaua hidro este radiară: toate râurile pornesc din zona carpatică și se scurg în toate direcțiile (ca spițele unei roți de bicicletă).

Rețeaua hidro este unitară: toate râurile se varsă în Dunărea și apoi ajung în Marea Neagră. Și aici sunt câteva excepții: râurile dobrogene. Acestea sunt mai rebele și se varsă direct în Marea Neagră.

Acestea sunt cele mai importante caracteristici. Urmează să învățăm ceva despre fiecare componentă amintită mai sus:

☀️ CLIMA — cel mai logic capitol pentru BAC (rezumat dinamic)

Cel mai simplu capitol din geografie este Clima — pentru că urmează reguli logice. Mai jos găsești regula-pilon, factorii care modelează clima României, elementele climatice (cu cifre ușor de reținut) și un test rapid. Folosește această pagină ca schemă de învățare rapidă pentru BAC.

🔑 Reguli de aur (memorează-le bine!)

Temperatura scade cu altitudinea — aerul se răcește pe măsură ce urcăm;
Temperatura scade de la S la N — nord = zonă mai rece; sud = zonă mai caldă;
Precipitațiile cresc cu altitudinea — condensare și ploaie pe pante;
Precipitațiile scad de la V spre E — vest = mase oceanice mai umede; est = mase continentale mai uscate.

🌍 Factorii care influențează clima României

Așezarea pe glob determină caracterul temperat.

Radiația solară scade spre poli (valori mai mari în sudul țării față de nordul țării).

Circulația maselor de aer. Importanță prezintă originea lor: temperată/polară/tropicală.

Relieful constituie baraj pentru masele de aer (Carpați) & impune o etajare climatică.

Marea Neagră are efecte locale: brize litorale.

🌡️ Elemente climatice — Temperatura (valori medii)

Lunca Dunării
> 11 °C (medie anuală)

Câmpia Română
10–11 °C

Podișuri / dealuri
7–9 °C

Carpați
0–6 °C

>2000 m
-2 – 0 °C

Observație scurtă: se vede clar regula „temperatura scade cu altitudinea”. Reține exemplele — sunt frecvent întrebare la BAC.

💧 Precipitațiile (valori medii)

Delta Dunării — 350–400 mm/an
Câmpia Română — ~500 mm/an
Dealuri & podișuri — 600–700 mm/an
Carpați — 1000–1200 mm/an
> 2000 m — peste 1200 mm/an

Exemplu pentru regula V → E: Câmpia de Vest (600–700 mm) vs Podișul Dobrogei (~400 mm) — explică influența maselor de aer.

❄️ Temperaturile absolute — repere (memorabile)

Maxim absolut: +44,5 °C (Câmpia Română — Ion Sion, lângă Brăila)

Minim absolut: -38,5 °C (Depresiunea Brașovului — Bod)

Notă importantă: minimurile extreme apar în depresiuni (fenomenul de inversiune termică) — nu pe vârfuri. Scrie o frază simplă despre mecanismul inversiunii (aer rece coboară și se acumulează în depresiuni).

🌬️ Vânturi & influențe climatice (pe regiuni)

Vânturi dominante: vânturi de vest (umede), crivăț (est/sezonier iarna), brize litorale, foehn, austrul;
Influențe regionale:
- N — influențe baltice;
- V & C — influențe oceanice;
- E — influențe continentale (mai uscat);
- SV — influențe submediteraneene;
- SE — influențe pontice.

⛰️ Etajele climatice (sinteză rapidă)

Luncă: >11 °C, ~400 mm

Câmpie: 10–11 °C, ~500 mm

Dealuri/podișuri: 7–9 °C, 600–700 mm

Montan: 0–6 °C, 1000–1200 mm

Alpin:— -2–0 °C, >1200 mm

🧠 TEST RAPID (BAC-style)

Temperatura medie în Câmpia Română — ?
În ce etaj climatic se află Câmpia Moldovei — ?
Temperatura medie anuală în Grupa Făgărașului — ?
Precipitațiile în Delta Dunării — ?
Influențe climatice în Podișul Mehedinți — ?
Precipitațiile în Depresiunea colinară a Transilvaniei — ?
Temperatura maximă absolută în țară — ?
Precipitațiile din Dealurile de Vest — ?
Influențe climatice în Podișul Dobrogei de Sud — ?
Temperatura medie în Podișul Getic — ?

Vezi răspunsuri (click pentru a deschide)

1) 10–11 °C
2) Etaj de câmpie (10–11 °C) — sau „câmpie” dacă e formulat simplu
3) ~0–6 °C / depinde de altitudine — verifică valoarea locală (ex: Grupa Făgăraș medii montane)
4) 350–400 mm/an
5) Influențe: vest, oceanice moderate + continentale (verifică localizarea exactă)
6) ~600–700 mm/an (variază în funcție de poziție) — Transilvania colinară e în jur de 600–800 mm
7) +44,5 °C (Ion Sion, Brăila)
8) 600–700 mm/an (Dealuri de Vest / Câmpia de Vest)
9) Influente continentale/arii aride (Dobrogea mai uscată) — explicație scurtă acceptată
10) Podișul Getic: ~7–9 °C (în funcție de subunitate)

📝 Activitate propusă (temă / proiect)

💬 Tema: Realizează o schiță/hartă simplă a României pe o coală A4 (sau digital în Genially/Canva) și notează: temperaturile medii pe regiuni (valorile de mai sus), precipitațiile medii, etajele climatice și influențele regionale. Trimite fotografia sau linkul la prezentare; voi selecta 3 lucrări pentru discuție în clasă.

Sursa: ebookul Pregătire pentru BAC - Geografie

joi, 21 februarie 2019

Relieful României - BAC

⛰️ Relieful României: geneză, geologie și tipuri de relief

Relieful s-a format, în principal, prin două moduri: prin încrețirea scoarței (orogeneză), rezultând munții, și prin sedimentare (depunere de sedimente), în cazul podișurilor și al câmpiilor. Carpații și Subcarpații s-au format prin încrețirea scoarței, iar câmpiile și podișurile au luat naștere prin depunere de sedimente pe locul fostelor mări sau lacuri.

I. Geneza reliefului (mod de formare)

Carpații și Subcarpații:

S-au format prin încrețirea scoarței în orogeneza alpină. Pe latura vestică a Orientalilor, există munți vulcanici, formați și prin erupții vulcanice.

Podișul Dobrogei:

Cea mai veche unitate de relief. S-a format în orogenezele caledoniană și hercinică. A fost puternic erodat, având astăzi aspect de podiș și chiar de câmpie.

Podișul Transilvaniei:

S-a format prin scufundare și umplere cu sedimente (gresii, marne, argile).

Podișul Mehedinți:

S-a format prin încrețirea scoarței, dar are formă și altitudini specifice unui podiș (400-500 m).

Podișul Moldovei, Podișul Getic, Dealurile de Vest, Câmpia Română, Câmpia de Vest:

S-au format, de asemenea, prin sedimentare.

Delta Dunării:

Cea mai nouă formă de relief (cca 10.000 de ani). S-a format pe locul unui fost golf al Mării Negre prin acțiunea Dunării cu aluviunile sale, a mareei mici și a curenților marini.

II. Alcătuirea geologică (petrografie)

Formele de relief înalte cuprind roci dure, iar cele joase sunt alcătuite din roci fine.

Carpații Orientali:

Sunt formați din trei șiruri de roci: în vest roci vulcanice, în centru șisturi cristaline, iar în est și sud fliș (roci sedimentare cutate).

Carpații Meridionali:

Alcătuire preponderentă din șisturi cristaline (roci dure). Doar la extremități apar calcare și conglomerate.

Carpații Occidentali:

Sunt alcătuiți dintr-o varietate mare de roci („mozaic petrografic”), în special Munții Apuseni.

Subcarpații, dealurile și podișurile:

Sunt alcătuite din gresii, marne și argile.

Câmpiile:

Sunt formate din nisipuri, pietrișuri și loess.

Excepții notabile:

Podișul Dobrogei: pe lângă roci sedimentare, are și șisturi verzi, granit, bazalt, calcar (datorită vechii sale structuri montane).
Podișul Mehedinți: are o structură complexă, cu șisturi și calcare (roci ce favorizează relieful carstic, adică peșterile).
Dealurile de Vest (ramura nordică - Dealurile Silvaniei): cuprind „munți înecați” (Dealul Preluca), care, deși sunt azi dealuri, au structură complexă de șisturi cristaline.

III. Forme și tipuri de relief

Formele de relief sunt: munți, dealuri, podișuri, câmpii. Tipurile de relief se referă la procesele de modelare (carst, glaciar, vulcanic, litoral).

Relieful carstic (pe calcare): Cuprinde chei și peșteri. Este specific în Apuseni (cei mai înzestrați), Munții Banatului și Podișul Mehedinți.
Relieful glaciar (acțiunea gheții): Apare la peste 2000 m și cuprinde circuri și văi glaciare. Este specific în Meridionali, dar și în Munții Rodnei și Munții Călimani (Orientali).
Relieful vulcanic (erupții): Cuprinde conuri și cratere. Este specific în vestul Carpaților Orientali (Munții Oașului, Gutâiului, Țibleșului).
Relieful litoral: Situat pe litoral, cuprinde delta, lagune, faleze și plaje.

IV. Unități majore de relief (sistematizare)

Carpații Orientali (Grupa Nordică, Centrală, Sudică)

Geneza: alpină. Altitudinea maximă (hmax): 2.303 m (Rodnei).
Geologie: cele 3 șiruri de roci (vulcanice, șisturi cristaline, fliș).
Tipuri de relief: glaciar (h > 2000 m), vulcanic (roci vulcanice) și carstic (Cheile Bicazului, în Grupa Centrală).
Orientarea culmilor: NV-SE (Grupa Nordică și Centrală); NE-SV (Grupa Sudică/Curdurii, unde se curbează).

Carpații Meridionali (Grupa Bucegi, Făgărașului, Parângului, Retezat-Godeanu)

Geneza: alpină. Hmax: 2.545 m (Vf. Moldoveanu, Munții Făgăraș).
Geologie: șisturi cristaline (predominant). La extremități: calcare și conglomerate.
Tipuri de relief: glaciar (specific în Făgăraș și Parâng), carstic (Bucegi, Retezat-Godeanu).
Aspect: relieful este masiv, cu platouri (Platoul Bucegilor) și cu cea mai mare altitudine din țară.

Carpații Occidentali (Grupa Banatului, Poiana Ruscă, Apuseni)

Geneza: alpină. Hmax: 1.849 m (Munții Bihorului).
Geologie: varietate mare de roci („mozaic petrografic” în Apuseni), șisturi cristaline și calcare.
Tipuri de relief: carstic (specific - Cheile Turzii, Peștera Urșilor).
Aspect: relieful este foarte fragmentat, cu depresiuni golf pe latura vestică.

Unități de deal și podiș

Subcarpații (Moldovei, Curburii, Getici): Geneză prin încrețire; relief de dealuri și depresiuni. Subcarpații Curburii au două șiruri de dealuri și depresiuni.
Podișul Dobrogei: Geneză veche (caledoniană și hercinică); hmax 467 m (Munții Măcinului). Relief ruiniform și carstic.
Depresiunea Colinară a Transilvaniei: Geneză prin scufundare și sedimentare. Relieful este înclinat E-V; specifice sunt domurile.
Podișul Getic: Geneză prin sedimentare; relief cu caracter de piemont.

Unități de câmpie și deltă

Câmpiile (Română, de Vest): Geneză prin sedimentare (pe locul fostelor mări); geologie nisipuri, pietrișuri, loess. Relieful cuprinde câmpii înalte (ferite de inundații) și câmpii joase (inundabile).
Delta Dunării: Cea mai nouă unitate (cca 10.000 de ani). S-a format pe locul unui fost golf al Mării Negre prin acțiunea a trei factori: Dunărea cu aluviunile sale, mareea mică și curenții marini. Doar 13% reprezintă uscat (grinduri). Hmax 12,4 m (Grindul Letea).

miercuri, 6 februarie 2019

Jocuri geografice

Pentru că munca la catedră reprezintă mai mult decât predare - învățare - evaluare - fixare etc, m-am gândit să vă propun o alternativă, destul de bine primită de elevi, după etapele prezentate mai sus: jocuri geografice. Mai am câteva postări mai vechi, dedicate acestui subiect. De data asta vreau să le centralizez aici și să le tot completez în timp.

clasa a VI-a

Europa – așezarea geografică și țărmurile

Elementele și fenomenele meteo - clasa a V-a

🌦️ Elementele și fenomenele meteo

Starea vremii este influențată de elementele meteorologice — temperatura, precipitațiile și vânturile. Acestea se modifică permanent, determinând fenomenele meteo pe care le observăm zilnic.

🌡️ Temperatura aerului

Reprezintă gradul de încălzire sau de răcire a aerului.
Sursa principală de energie este Soarele 🌞, care încălzește suprafața Pământului, iar aceasta, la rândul ei, încălzește aerul de deasupra. 👉 Aerul se încălzește de jos în sus.
Temperatura variază în funcție de:
- 🌍 Mișcarea de rotație – determină variații zi/noapte;
- 🕓 Mișcarea de revoluție – determină variații sezoniere (anotimpuri);
- 🧭 Forma Pământului – temperatura scade de la ecuator spre poli;
- 💧 Natura suprafeței – uscatul se încălzește și se răcește mai repede decât apa;
- ⛰️ Relieful – temperatura scade cu aprox. 6°C la fiecare 1.000 m altitudine.

🌧️ Precipitațiile

reprezintă particule de apă (lichide sau solide) care cad din atmosferă pe sol.
Forme de precipitații:
- 🌦️ ploaie, ☃️ ninsoare, 🌨️ lapoviță, ❄️ măzăriche, 🌫️ burniță, 🌩️ grindină;
Ploaia cu durată scurtă se numește aversă 🌦️, iar cea intensă și de durată torențială ⛈️.
Repartiția globală:
- ❄️ În zona rece – mai ales sub formă solidă (ninsoare);
- 🌧️ În zona temperată – abundente pe țărmurile vestice ale continentelor;
- 🌦️ În zona caldă – bogate în lungul Ecuatorului, reduse spre Tropice (deșerturi).

🧠 Exersează: Recunoaște formele de precipitații!

💨 Vânturile

Sunt mişcări orizontale ale maselor de aer dinspre zonele cu presiune mare spre cele cu presiune joasă.
După durată, vânturile pot fi:
- 🌬️ Permanente – bat tot anul (alizee, vânturile de vest, polare);
- 🌊 Periodice – își schimbă direcția în funcție de anotimp (muson, brize);
- 🌪️ Locale – specifice unor regiuni (crivățul, foehnul).

📚 Știai că... meteorologii folosesc instrumente speciale pentru măsurarea acestor elemente? 🌡️ Termometrul → temperatura ☔ Pluviometrul → precipitațiile 🌬️ Anemometrul → viteza vântului 🧭 Girueta → direcția vântului

clasa a IX-a recapitulare după vacanța de iarnă

Salut!

După vacanța de iarnă m-am trezit cu 4 ore de recapitulare la dispoziție. Așa că m-am pregătit cu bilete pentru evaluare. Am pregătit 20 de bilete cu câte 4 întrebări. Nu trebuie să faci niciun bilet. Elevul alege un număr de la 1-20 și asta este. Fiecare cu norocul lui! Succes!

biletul nr.1
1. Spune trei idei despre galaxii (definiție, exemple, forme etc).
2. forma Pământului.
3. macroplăcile tectonice.
4. coordonatele Insulei Tasmania.

Africa

Un continent cu o suprafață de 30 mil kmp (Europa are 10 mil kmp), Africa ocupă locul 2, după Asia.
Africa este așezată simetric față de ecuator, fiind situată în zona caldă (este continentul cel mai cald).
Se învecinează la N cu Marea Mediterana, cu Canalul Suez, Marea Roșie, Strâmtoarea Bab-el-Mandeb și Golful Aden la NE, Oceanul Indian la E, Oceanul Atlantic la V.
...

Țărmurile sunt puțin crestate: o insulă mai mare (Madagascar, a IV-a din lume după mărime) și câteva mai mici (Canare, Madeira, Seychelles), o peninsulă în partea de E (Somalia sau „Cornul Africii”), golfuri (Sidra și Gabes în N și Guineei în V), Strâmtoarea Gibraltar o desparte de Europa, iar Mozambic de Madagascar, strâmtoarea Bab-el-Mandeb o separă de Asia.

Populația Africii

Cu 1,2 miliarde de locuitori (date din 2016), Africa se află pe locul 2 în lume, după Asia. Are în schimb cea mai tânără populație. Aproximativ jumătate din locuitorii continentului negru au sub 20 de ani. Asta din cauza unei natalități ridicate.
Zone cu densități mari: litoralul mediteranean, litoralul Golfului Guineea, valea Nilului, zonele miniere din Africa de Sud ș.a.
Zone cu densități mici: pădurea ecuatorială, deșerturile (Sahara, Kalahari, Namib).

Pagini77