duminică, 19 octombrie 2025

Eroziunea costieră – Cum modelăm plajele și stâncile României?

Salut, exploratori ai geografiei practice! Pe blogul Lecții de Geografie, rubrica „Geografie Aplicată” continuă să exploreze cum fenomenele naturale influențează viața noastră zilnică. După postarea despre inundații, unde am discutat cauzele, impactul și prevenția lor în regiuni precum Delta Dunării, azi ne concentrăm pe eroziunea costieră – un proces lent, dar puternic, care modelează litoralul românesc și ne învață lecții despre sustenabilitate. De la plajele din Mamaia la stâncile de la Târgușor, eroziunea ne arată cum marea și vântul sculptează țărmul nostru. Hai să înțelegem și să aplicăm aceste cunoștințe!

Eroziunea costieră (www.pexels.com/ro-ro/fotografie/mare-peisaj-natura-cer-6322316/)
Ce este eroziunea costieră și cum funcționează?Eroziunea costieră este procesul prin care valurile, curenții și vânturile erodează țărmul, îndepărtând sedimente (nisip, pietriș) și modelând forme precum stânci, golfuri sau plaje. În România, pe o coastă de 245 km, eroziunea afectează 60% din litoral, ducând la pierderi anuale de 1-2 m de țărm, conform studiilor Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA).
  • Cauze principale: Valuri puternice (din Marea Neagră), furtuni frecvente (5-10 pe an) și scăderea nivelului sedimentelor din Dunăre (din cauza barajelor).
  • Procese cheie:
    • Hidraulică: Valurile lovesc baza stâncilor, subminând baza lor (ex. stâncile de la Costinești).
    • Abraziune: Nisipul transportat erodează stâncile ca o „șmirghel natural” (ex. Târgușor).
    • Coraziune: Curenții îndepărtează materialele desprinse, creând plaje mai late sau îngustate.
Eroziunea în acțiune pe țărmul Mării Negre (sursa: https://litera9.com/)
Impactul în România: De la pierderi de teren la frumusețe naturalăPe litoralul nostru, eroziunea afectează 150 km de coastă, cu rate de 0,5-2 m/an, ducând la pierderi economice (ex. 10 milioane euro/an în turism, conform MAI). Zone critice:
  • Mamaia și Constanța: Pierderi de plajă de 1 m/an, combătute cu epurări de nisip.
  • Târgușor și Costinești: Stâncile se retrag cu 0,3 m/an, creând forme dramatice precum „Marea Catedră” (arc natural).
  • Beneficii: Creează plaje fine și habitate pentru păsări migratoare, dar accelerează schimbările climatice prin eliberarea de CO2 din soluri.
Studiile INHGA arată că eroziunea s-a intensificat cu 20% din cauza schimbărilor climatice, afectând 30 de localități. Totuși, formează peisaje iconice, precum Golful Agigea.
Forme create de eroziunea mării la Eforie Sud (sursa: digi24.ro)
Soluții practice: Cum protejăm țărmul nostru?
  • Măsuri naturale: Plantează dune cu vegetație (ex. Ammophila arenaria) pentru a stabiliza nisipul – eficientă cu 70% în proiecte pilot.
  • Intervenții tehnice: Construieste diguri sau epurări de nisip (ex. proiectul MAI la Mamaia, 5 milioane m³ nisip adăugat în 2023).
  • Educație și sustenabilitate: Implică comunitățile în monitorizare (ex. aplicații citizen science precum iNaturalist pentru a raporta eroziunea).
Proiecte UE precum „COASTAL” (2024) alocă 20 milioane euro pentru protecția litoralului românesc, promovând turismul ecologic.ConcluzieEroziunea costieră ne amintește că geografia nu e statică – marea modelează țărmul nostru, dar noi putem interveni. Care zonă costieră din România te fascinează? Spune-ne în comentarii sau propune un nou subiect pentru „Geografie Aplicată”! Explorează mai mult pe Lecții de Geografie!

Toponime cu poveste: Obcină

  „Obcină” este un cuvânt care respiră munte, pădure și tradiție. Îl întâlnim mai ales în nordul Moldovei — în Bucovina — dar și în alte zo...