Top 5 cele mai mari dezastre naturale din secolul XXI

Secolul XXI a fost marcat de dezastre naturale devastatoare, amplificate de schimbările climatice și de vulnerabilitățile umane. În rubrica Top 5 de pe blogul Lecții de Geografie, explorăm cele mai mortale evenimente din perioada 2001-2025, bazate pe numărul de victime (conform datelor Wikipedia, EM-DAT și rapoarte ONU). Aceste tragedii nu doar că au provocat pierderi imense de vieți omenești, ci au și evidențiat importanța pregătirii și rezilienței – teme pe care le discutăm în detaliu pe platforma soră red-digitala.ro. Hai să vedem clasamentul și lecțiile învățate!

1. Tsunami-ul din Oceanul Indian (26 decembrie 2004)

Cel mai mortal dezastru al secolului: un cutremur de magnitudine 9.1-9.3 în largul Sumatrei (Indonezia) a declanșat un tsunami care a lovit 14 țări, de la Indonezia și Sri Lanka până la Thailanda și Somalia. Valuri de până la 30 de metri au distrus comunități întregi.

Victime: aproximativ 227.898 (peste 167.000 doar în Indonezia).

Lecție: Lipsa unui sistem de alertă timpurie în Oceanul Indian a amplificat tragedia. După 2004, s-a creat un sistem global de warning pentru tsunami.

Animație de Tsunami din Indonezia din 2004 Sursa: NOAA (SUA), animație Vasily V. Titov

2. Cutremurul din Haiti (12 ianuarie 2010)

Un seism de magnitudine 7.0 a lovit lângă Port-au-Prince, capitala uneia dintre cele mai sărace țări din lume. Clădiri prost construite s-au prăbușit masiv, iar infrastructura precară a împiedicat salvările rapide.

Harta intensității pentru cutremurul din Haiti 2010 (USAID – Haiti earthquake, domeniu public)

Victime: între 100.000 și 316.000 (estimarea oficială variază, dar adesea citată ca ~160.000-220.000).

Lecție: Vulnerabilitatea socială și economică multiplică impactul dezastrelor – reconstrucția a durat ani, iar cholera post-dezastru a adăugat mii de victime.

Dezastrul din Haiti (UN Photo / Logan Abassi (Flickr), CC BY 2.0)

3. Ciclonul Nargis (2-3 mai 2008, Myanmar)

Un ciclon tropical puternic a lovit Delta Irrawaddy, provocând inundații masive. Regimul militar a întârziat ajutorul internațional, agravând situația.

Victime: aproximativ 138.000.

Lecție: Accesul la ajutor umanitar și transparența guvernamentală salvează vieți.

Furtuna ciclonică extrem de severă Nargis (sursa: Ramisses (Wikipedia), pe baza datelor NASA și Joint Typhoon Warning Center – domeniu public

4. Cutremurul din Sichuan (12 mai 2008, China)

Magnitudine 7.9, cu epicentrul în provincia Sichuan – mii de școli s-au prăbușit din cauza construcțiilor slabe. Victime: ~87.000-90.000. Lecție: Standardele de construcție seismică sunt cruciale, mai ales pentru clădiri publice.

Urmările dezastrului din Sichuan (Gençosmanlı (Wikimedia Commons), CC BY-SA 3.0)

5. Cutremurul Turcia-Siria (6 februarie 2023)

Dublu seism (7.8 și 7.5) în sud-estul Turciei și nordul Siriei – clădiri vechi și războiul din Siria au amplificat daunele. Victime: peste 59.000. Lecție: Pregătirea seismică și coordonarea internațională rămân vitale.

Cutremurul care a lovit Turcia și Siria (sursa: Yuri V., CC BY-SA 4.0)

Aceste dezastre ne amintesc că prevenirea salvează vieți. Pe red-digitala.ro explorăm educația rezilientă și resurse interactive precum jocul Stop Disasters! (simulare ONU pentru prevenirea dezastrelor). Vizitați-ne pentru articole detaliate și RED-uri practice!

Ce dezastru v-a impresionat cel mai mult? Care credeți că va fi următorul mare risc? Lăsați un comentariu!

Lecții digitale despre resurse naturale folosind RED-uri

În era digitală, resursele educaționale deschise (RED-uri) oferă oportunități unice pentru învățarea geografie: elevii pot explora concepte complexe despre resursele naturale într-un mod interactiv și atractiv. Lecțiile digitale permit atât vizualizarea datelor, cât și implicarea activă a elevilor prin exerciții și mini-proiecte.

---

Ce sunt RED-urile și de ce sunt utile

RED-urile (Resurse Educaționale Deschise) sunt materiale educaționale gratuite, accesibile online și adaptabile pentru diverse niveluri școlare. Exemple de RED-uri pentru geografie:

• Hărți tematice interactive: distribuția resurselor minerale, forestiere sau energetice.

• Animații și simulări: procese de formare a resurselor naturale, impactul exploatării asupra mediului.

• Quiz-uri și jocuri digitale: identificarea resurselor pe hartă sau asocieri între tip de resursă și regiune.

Beneficiile folosirii RED-urilor în lecții:

• Învățare vizuală și interactivă: elevii rețin mai ușor informațiile prin imagini și animații.

• Accesibilitate: pot fi folosite în clasă sau acasă.

• Flexibilitate: profesorul poate adapta conținutul pentru nivelul clasei sau obiectivele lecției.

---

Cum să folosești un RED pentru lecția despre resurse naturale

1. Selectarea materialului digital

• Harta interactivă a resurselor minerale din România (cărbune, sare, petrol, gaze naturale).

• Harta resurselor regenerabile (păduri, ape curgătoare, energie solară).

• Animații despre procesele de exploatare și conservare a resurselor.

2. Activități practice

• Identificare pe hartă: elevii selectează regiuni și notează resursele disponibile.

• Clasificare: resurse regenerabile vs. neregenerabile.

• Mini-quiz: ce resursă se găsește într-o anumită zonă și care este utilizarea ei economică.

3. Proiect digital integrat

Elevii pot realiza un panou digital sau prezentare interactivă despre resursele unei regiuni:

• Harta resurselor principale

• Imagini și videoclipuri relevante

• Explicații despre importanța lor economică și ecologică

---

Exemple de RED-uri utile

• Geoportalul Educațional România: hărți digitale și materiale despre resurse naturale.

• YouTube Educațional: animații despre formarea cărbunelui sau a petrolului.

• Genially / Kahoot: quiz-uri și jocuri pentru verificarea cunoștințelor.

---

Avantaje pentru elevi și profesori

• Elevii învață activ și vizual, nu doar teoretic.

• Lecțiile devin mai atractive și mai memorabile.

• Profesorii pot adapta materialul pentru clase diferite, economisind timp la pregătirea lecției.

---

Concluzie

Folosirea lecțiilor digitale și a RED-urilor transformă predarea resurselor naturale într-o experiență interactivă și captivantă. Elevii nu doar că rețin informațiile, dar înțeleg și legătura dintre resurse, economie și mediu, dezvoltând competențe digitale esențiale.

Top 5 plante și animale rare din Europa

Europa este adesea percepută ca un continent puternic antropizat, însă găzduiește încă specii rare de plante și animale, adaptate unor ecosisteme fragile: zone alpine, păduri seculare, delte sau insule izolate. Multe dintre aceste specii sunt endemice și strict protejate.

---

1. Floarea de colț (Leontopodium alpinum) – simbolul Alpilor

Floarea de colț este una dintre cele mai cunoscute și protejate plante alpine din Europa.

Floarea de colț (sursa: Christel de la Pixabay)

🔹 Areal: Alpi, Carpați, Pirinei
🔹 Habitat: pajiști alpine, stâncării, la peste 1.800 m altitudine

🔹 Adaptări:

• perișori albi care reduc pierderea de apă

• rezistență la temperaturi scăzute și radiație solară intensă

• creștere lentă, adaptată solurilor sărace

🔹 Importanță geografică:
Este un exemplu clasic de plantă adaptată mediului montan, studiată la clasele gimnaziale și liceale.

⚠️ Culegerea este interzisă în majoritatea statelor europene.

---

2. Zimbrul (Bison bonasus) – cel mai mare mamifer terestru din Europa

Zimbrul european a fost la un pas de dispariție în secolul XX.

Zimbrul (sursa: Andrzej Kułak de la Pixabay)

🔹 Areal actual: Polonia, România, Germania, Slovacia
🔹 Habitat: păduri de foioase și amestec

🔹 Date concrete:

• greutate: până la 900 kg

• dispărut din natură în 1927

• reintrodus prin programe de conservare

🔹 Exemplu din România:

• Parcul Natural Vânători-Neamț

• Munții Țarcu

🔹 Rol ecologic:
Zimbrul contribuie la menținerea biodiversității pădurilor, prin modul de hrănire și deplasare.

---

3. Papucul doamnei (Cypripedium calceolus) – orhideea rară a Europei

Această plantă spectaculoasă este una dintre cele mai rare orhidee europene.

Papucul doamnei (sursa: G Johansen de la Pixabay)

🔹 Areal: Europa Centrală și de Est
🔹 Habitat: păduri umede, soluri calcaroase

🔹 Caracteristici:

• floare cu formă de „pantof”

• polenizare foarte selectivă

• sensibilă la modificările mediului

🔹 Cauze ale rarității:

• defrișări

• culegere ilegală

• schimbări climatice

👉 Este un indicator al stării de sănătate a ecosistemelor forestiere.

---

4. Linxul eurasiatic (Lynx lynx) – prădătorul discret al pădurilor

Linxul este una dintre cele mai greu de observat feline din Europa.

Linx (sursa: © Programa Ex-situ Lince Ibérico, CC BY 3.0 es)

🔹 Areal: Carpați, Alpi, Scandinavia
🔹 Habitat: păduri întinse, slab populate

🔹 Adaptări:

• vedere nocturnă excelentă

• blană deasă, adaptată climatului rece

• deplasare silențioasă

🔹 Rol ecologic:

• reglează populațiile de erbivore

• menține echilibrul ecosistemelor forestiere

🔹 Statut:
Specie strict protejată la nivel european.

---

5. Pelicanul creț (Pelecanus crispus) – pasărea rară a zonelor umede

Pelicanul creț este una dintre cele mai rare păsări acvatice din Europa.

Pelicanul creț (sursa: Andrea Bohl de la Pixabay)

🔹 Areal: Delta Dunării, Balcani, Grecia
🔹 Habitat: lacuri, delte, zone umede întinse

🔹 Date concrete:

• anvergura aripilor: până la 3 metri

• populație redusă la nivel continental

🔹 Exemplu important:
Delta Dunării găzduiește una dintre cele mai importante colonii din Europa.

🔹 Amenințări:

• distrugerea zonelor umede

• poluarea apei

• deranjul antropic

---

Concluzie – de ce sunt importante speciile rare în geografie

Plantele și animalele rare sunt:

• indicatori ai calității mediului

• exemple excelente de adaptare la condiții extreme

• elemente-cheie în studiul biodiversității europene

Protejarea lor înseamnă protejarea ecosistemelor din care fac parte.

Top 5 orașe olimpice

 

Top 5 orașe olimpice și impactul lor economic – exemple concrete și moștenire durabilă

Jocurile Olimpice nu înseamnă doar sport, ci și investiții de miliarde, transformări urbane și decizii care pot influența un oraș timp de decenii. Unele orașe au câștigat enorm, altele au plătit un preț greu. Mai jos sunt cinci exemple relevante, cu date concrete și moștenire vizibilă.

---

1. Barcelona – modelul de aur al transformării urbane (1992)

Barcelona este considerată cel mai reușit oraș olimpic din istorie.

Barselona (sursa: Michal Jarmoluk de la Pixabay)

🔹 Investiții totale: ~9,4 miliarde USD
🔹 Ce s-a construit:

• Port Olímpic și plajele Barceloneta (zone industriale transformate)

• Satul Olimpic → cartier rezidențial

• Centura rutieră a orașului (Rondas)

🔹 Impact economic concret:

• turismul s-a dublat în 10 ani după JO

• peste 20.000 locuri de muncă create

• Barcelona a intrat în topul destinațiilor urbane europene

🔹 Sustenabilitate:
Majoritatea infrastructurii este folosită zilnic și integrată în oraș.

👉 Barcelona = JO ca motor de dezvoltare urbană reală

---

2. Londra – regenerare urbană inteligentă (2012)

Londra a gândit JO ca proiect economic, nu doar sportiv.

Londra - oraș olimpic (sursa: Ivelin Donchev de la Pixabay)

🔹 Investiții totale: ~14,6 miliarde USD
🔹 Ce s-a construit:

• Parcul Olimpic Queen Elizabeth

• Stadionul Olimpic (reconvertit pentru West Ham)

• Rețele de transport extinse în estul Londrei

🔹 Impact economic:

• zona Stratford a devenit una dintre cele mai dinamice din oraș

• creștere masivă a investițiilor private

• mii de locuri de muncă permanente

🔹 Sustenabilitate:

• 90% din facilități sunt reutilizate

• cartiere noi, locuințe, spații verzi

👉 Londra = JO ca strategie de regenerare socială și economică

---

3. Beijing – imagine globală și infrastructură monumentală (2008)

Beijing a folosit JO pentru a demonstra forța economică a Chinei.

Beijing (sursa: walter688 de la Pixabay) 

🔹 Investiții totale: peste 40 miliarde USD
🔹 Edificii emblematice:

• Stadionul Național („Cuibul de pasăre”)

• Centrul Acvatic („Cubul de apă”)

• extinderea masivă a metroului

🔹 Impact economic:

• creștere rapidă a infrastructurii urbane

• consolidarea statutului Chinei pe scena mondială

• beneficii mai ales politice și simbolice

🔹 Sustenabilitate:

• unele edificii sunt subutilizate

• altele au fost reconvertite pentru evenimente și turism

👉 Beijing = JO ca instrument geopolitic și economic

---

4. Tokyo – tehnologie, dar randament economic redus (2020)

Tokyo a organizat JO într-un context fără precedent.

Tokyo (Thomas Ulrich de la Pixabay)

🔹 Investiții totale: ~15,4 miliarde USD
🔹 Ce s-a construit:

• Stadionul Național

• infrastructură sportivă ultra-modernă

• tehnologii verzi și inteligente

🔹 Impact economic:

• lipsa turiștilor a redus drastic beneficiile

• pierderi economice semnificative

• accent pe imagine și inovație

🔹 Sustenabilitate:

• infrastructura este modernă și utilizabilă

• beneficii pe termen lung în tehnologie urbană

👉 Tokyo = JO ca investiție strategică, nu profit imediat

---

5. Atena – lecția dură a supraîndatorării (2004)

Atena rămâne exemplul clasic de eșec economic olimpic.

Atena (Reissaamme de la Pixabay)

🔹 Investiții totale: ~11 miliarde USD
🔹 Ce s-a construit:

• stadioane moderne

• infrastructură sportivă amplă

• modernizarea aeroportului

🔹 Impact economic:

• costuri uriașe

• infrastructură abandonată

• contribuție la criza financiară ulterioară

🔹 Sustenabilitate:

• multe facilități sunt nefolosite sau degradate

👉 Atena = avertisment pentru orașele viitoare

---

Concluzie – de ce contează orașele olimpice în geografie

Jocurile Olimpice pot fi:

• motor de dezvoltare (Barcelona, Londra)

• instrument geopolitic (Beijing)

• risc economic major (Atena)

Pentru geografie, ele oferă studii de caz excelente despre:

• dezvoltare urbană

• economie regională

• sustenabilitate.

Top 5 ecosisteme de vizitat în România

România se remarcă printr-o mare diversitate de ecosisteme naturale, multe dintre ele bine conservate și ușor de utilizat ca exemple în lecțiile de geografie. De la zone umede și păduri seculare până la pajiști alpine și relief carstic, aceste ecosisteme oferă studii de caz relevante pentru înțelegerea relației dintre relief, climă, ape și biosferă.

---

1. Delta Dunării – cel mai complex ecosistem acvatic din Europa

Delta Dunării este un ecosistem unic, aflat în patrimoniul mondial UNESCO. Este format din canale, lacuri, grinduri și stufărișuri, adăpostind o biodiversitate impresionantă.

Pelicani în deltă (sursa:  the_iop de la Pixabay)

🔹 Caracteristici principale:

• peste 300 de specii de păsări (pelicanul comun, pelicanul creț, cormoranul mare)

• vegetație specifică zonelor umede (stuf, papură, nuferi)

• peisaj aflat într-o continuă transformare, datorită depunerii aluviunilor

🔹 Elemente concrete ale ecosistemului:

• brațele Dunării: Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe

• lacuri reprezentative: Roșu, Gorgova, Fortuna

• grindurile Letea și Caraorman

🔹 Importanță geografică:
Este un exemplu clar de ecosistem deltaic, studiat la clasele gimnaziale și liceale, util pentru explicarea formării deltelor și a relației dintre ape, relief și biosferă.

---

2. Pădurile seculare din Munții Carpați

Munții Carpați găzduiesc unele dintre ultimele păduri virgine și cvasivirgine din Europa. Aceste ecosisteme forestiere sunt extrem de valoroase din punct de vedere ecologic.

Arbori seculari (sursa: Natali de la Pixabay)

🔹 Caracteristici principale:

• arbori cu vârste de peste 200 de ani

• biodiversitate ridicată (urs, lup, râs)

• intervenție umană minimă

🔹 Elemente concrete ale ecosistemului:

• pădurile seculare din Munții Făgăraș

• Pădurea Domogled – Valea Cernei

• codrii seculari din Maramureș

🔹 Importanță geografică:
Reprezintă un model de ecosistem forestier natural, utilizat pentru studierea etajării vegetației și a rolului pădurilor în protecția mediului.

---

3. Pajiștile alpine din Munții Făgăraș

La altitudini mari, în Munții Făgăraș se dezvoltă pajiști alpine adaptate condițiilor climatice aspre.

Psjiști lângă zăpadă (sursa: Kanenori de la Pixabay)

🔹 Caracteristici principale:

• plante adaptate la temperaturi scăzute și vânt puternic (floarea-de-colț, iarba alpină, smirdarul)

• soluri subțiri și perioadă scurtă de vegetație

• peisaje montane de mare frumusețe

🔹 Elemente concrete ale ecosistemului:

• Platoul Bâlea

• zona Vf. Moldoveanu

• căldări glaciare alpine

🔹 Importanță geografică:
Acest ecosistem ilustrează influența altitudinii asupra vegetației și a condițiilor climatice.

---

4. Litoralul Mării Negre

Ecosistemul litoral este unul dinamic, aflat la contactul dintre mediul terestru și cel marin.

Faleza din Constanța (sursa: Adina Voicu de la Pixabay)

🔹 Caracteristici principale:

• plaje nisipoase și faleze

• specii adaptate mediului salin

• influență puternică a activităților turistice

🔹 Elemente concrete ale ecosistemului:

• plajele Mamaia, Vadu și Eforie

• falezele Constanța și Eforie Nord

• complexul lagunar Razim–Sinoe

🔹 Importanță geografică:
Este un exemplu de ecosistem costier, utilizat pentru studiul proceselor de eroziune, acumulare și impact antropic.

---

5. Ecosistemele carstice din Munții Apuseni

Munții Apuseni adăpostesc unele dintre cele mai reprezentative ecosisteme carstice din România.

Peștera Scărișoara (sursa: https://viziteazaalbaiulia.ro/pestera-si-ghetarul-scarisoara-un-loc-unic-in-romania/)

🔹 Caracteristici principale:

• relief format prin dizolvarea calcarelor

• peșteri și chei spectaculoase

• biodiversitate subterană specifică

🔹 Elemente concrete ale ecosistemului:

• Peștera Scărișoara

• Peștera Urșilor

• Peștera Meziad

• Peștera Vadu Crișului

• Cheile Galbenei

🔹 Importanță geografică:
Reprezintă un exemplu de ecosistem carstic, esențial pentru explicarea proceselor de modelare a reliefului și a apelor subterane.

Sarajevo: Record de poluare. Când geografia și activitatea umană se ciocnesc

Recent, Sarajevo (capitala Bosniei și Herțegovinei) a ocupat primul loc în clasamentul global IQAir al celor mai poluate orașe din lume. Această situație nu este doar un accident industrial, ci rezultatul unei combinații nefaste între geografie, meteorologie și infrastructură urbană.

Sarajevo (sursa: Petar Ubiparip de la Pixabay)

1. Factorul geografic: „Capcana” din vale

Sarajevo este situat într-o depresiune îngustă, pe valea râului Miljacka, fiind înconjurat de munți înalți (Alpii Dinarici). Din punct de vedere geografic, acest relief depresionar funcționează ca un „castron”.

• Inversiunea termică: Acesta este fenomenul cheie. În nopțile senine de iarnă, aerul rece (mai greu) coboară de pe versanți și se acumulează în fundul văii. Deasupra lui se așază un strat de aer mai cald, care acționează ca un „capac”.

• Consecința: Poluanții emiși la nivelul solului (gaze de eșapament, fum de coș) nu se pot ridica și rămân prizonieri în oraș, creând un smog dens care poate persista zile întregi.

2. Factorul antropic: Sursele poluării

Deși geografia creează condițiile, omul furnizează „materia primă” pentru poluare:

• Încălzirea rezidențială: Aproximativ 40.000 de locuințe folosesc încă lemne și cărbuni. Din cauza sărăciei sau a infrastructurii deficitare, doar o mică parte au trecut pe gaz.

• Transportul: Peste 180.000 de vehicule circulă într-un spațiu restrâns, multe dintre ele fiind vechi și cu norme de poluare depășite.

• Urbanizarea: Construcția de clădiri înalte în ultimii ani a blocat „coridoarele de aer” naturale care ajutau la ventilarea orașului.

3. Impactul în cifre: O criză de sănătate și economie

Datele furnizate de Banca Mondială și OMS sunt alarmante:

• Mortalitate: Bosnia are a 5-a cea mai mare rată de mortalitate din cauza poluării atmosferice la nivel mondial.

• Decese premature: Aproximativ 3.300 de decese anual sunt cauzate de particulele fine PM2.5.

• Economie: Poluarea „înghite” peste 8% din PIB-ul țării prin costuri medicale și pierderea productivității.

4. Măsuri de urgență

Autoritățile au fost forțate să impună restricții severe:

• Interzicerea camioanelor de peste 3,5 tone în zona centrală.

• Stoparea lucrărilor de construcție (care ridică praf și particule).

• Interzicerea adunărilor publice în aer liber pentru a proteja populația.

---

Concluzie:

Cazul Sarajevo ne învață că planificarea urbană nu trebuie să ignore niciodată geoclimatologia locului. Un oraș construit într-o vale necesită standarde de emisii mult mai stricte decât unul situat în câmpie, deoarece natura nu permite dispersia rapidă a poluanților.

Relieful major al continentelor

Munții sunt forme de relief înalte, cu vârfuri ascuțite și pante abrupte, care depășesc 800–1.000 de metri altitudine.

Mod de formare: majoritatea munților se formează prin coliziunea plăcilor tectonice (ex: Himalaya s-a născut când India a lovit Asia). Alții apar din vulcani (cum e Etna) sau eroziune veche (cum sunt Munții Apalași).

Caracteristici/elemente componente:

• Vârfuri înalte (ex: Everest, 8.848 m)
• Văi adânci și depresiuni;
• culmea;
• poala muntelui (baza muntelui).

Exemple:

• În lume: Himalaya (Asia) – cel mai înalt lanț muntos.
• În România: Munții Carpați – „coloana vertebrală” a țării noastre, cu vârful Moldoveanu (2.544 m).

Munții Alpi (Vf. Mont Blanc, 4807 m) (sursa: Simon de la Pixabay)

Ghețar în Alpii Elveției (sursa: Duernsteiner de la Pixabay)

Creastă și vârf în Alpii Elveției (sursa: Christel de la Pixabay)

Munți vechi, tociți, erodați: Ural (ugraland, CC BY 2.0, via Wikimedia Commons.)

Podișurile – sunt forme de relief înalte (300–1.000 m), dar plate sau ușor ondulate.

Mod de formare: Apar din ridicarea lentă a scoarței sau eroziunea munților vechi (ex: râurile taie văi adânci, lăsând platouri înalte).

Caracteristici:

• Suprafețe plane, 
• versanți abrupți,
• râurile pot forma canioane.

Exemple:

• În lume: Podișul Tibet (Asia) – cel mai înalt, numit „Acoperișul lumii” (4.500 m).
• În România: Podișul Dobrogei – plat și vechi, cu peșteri și stânci calcaroase.

Platoul Waterberg, Namibia (Harald Süpfle, CC BY-SA 2.5, via Wikimedia Commons.)

Podișul Tibet, marginit la sud de Munții Himalaya (NASA, Domeniu Public, via Wikimedia Commons)

Podișul Central Moldovenesc (Cezar Suceveanu, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons)

Dealurile – sunt forme de relief joase (200–800 m), cu pante domoale și vârfuri rotunjite.

Mod de formare: Se formează prin eroziunea munților (apa și vântul le „șlefuiesc”) sau mișcări tectonice mici. Uneori sunt rămășițe de podișuri erodate.

Exemple:

• Dealurile Toscanei (Italia) – celebre pentru vii și peisaje verzi.
• În România: Dealurile de Vest, Subcarpații.

Dealurile Toscanei (Italia) (sursa: Светлана de la Pixabay)

Dealurile Silvaniei (sursa: https://www.outdooractive.ro/ro/ghid-de-calatorie/dealurile-silvaniei/57943246/)

Câmpiile –  sunt forme de relief joase (sub 300 m), plate și întinse.

Mod de formare: prin depunerea de aluviuni (pământ adus de râuri) sau eroziunea veche a uscatului. Sunt adesea în zone joase, lângă râuri sau mări.

Caracteristici:

• Suprafețe plane, bune pentru culturi și așezări;
• Sol foarte fertil (aluviuni);
• Râuri leneșe și lacuri.

Exemple:

• În lume: Câmpia Panonică (Europa Centrală) – mare și fertilă.
• În România: Câmpia Română (sudul țării) – cea mai întinsă, cu culturi de grâu și floarea-soarelui.

Câmpia Mongoliei de Est (sursa: Kanenori de la Pixabay)

Câmpia Europei de Est (sursa: Ottó de la Pixabay)

Câmpia Pitești (sursa: Bogdan, CC BY-SA 3.0, via Wikimedia Commons.)