Bistrița
De câte ori auzim numele Bistrița, ne gândim automat la un râu sau la orașul din nordul României. Totuși, surpriza este că în țara noastră există mai multe râuri care poartă același nume. Cum se explică acest lucru?
Originea numelui
Numele Bistrița provine din limba slavă veche, de la cuvântul bystrica, care înseamnă „apă repede”, „râu iute” sau „apă limpede”. Este un termen folosit de slavi pentru a desemna cursurile de apă repezi, de munte.
Context geografic
În România există cel puțin 8 râuri Bistrița, dintre care cele mai cunoscute sunt:
-
Bistrița Aurie, care izvorăște din Munții Rodnei și curge prin Maramureș și Bucovina.
-
Bistrița Moldovei, afluent al Siretului, care trece prin județele Suceava și Neamț.
-
Bistrița Ardeleană, care străbate orașul Bistrița, capitala județului cu același nume.
Toate aceste râuri au în comun faptul că izvorăsc din zone montane și au sectoare repezi, pline de cascade sau praguri de roci.
_(5).jpg)
Legături culturale și istorice
Denumirea a rămas atât de puternic asociată locurilor prin care trec aceste râuri, încât ea a dat numele unor orașe, județe și chiar mănăstiri:
-
Orașul Bistrița, atestat din secolul al XIII-lea, unul dintre cele mai vechi orașe transilvănene.
-
Județul Bistrița-Năsăud, care păstrează tradiția acestui nume.
-
Mănăstirea Bistrița din județul Neamț, un important centru cultural medieval românesc.
Curiozitate
Fenomenul nu este specific doar României: și în alte țări slave (Slovacia, Serbia, Croația) există râuri numite Bystrica sau Bistrica.
Concluzie
Toponimul Bistrița ne arată cât de des numele locurilor pornesc de la elemente naturale simple, precum apa sau viteza curgerii unui râu. În același timp, el exemplifică felul în care oamenii dau sensuri culturale și identitare acestor denumiri, transformându-le în repere istorice și geografice.
