
Când spui „Timișoara”, îți vine în minte un oraș cu piețe înflorite, clădiri baroce și un spirit rebel care a aprins scânteia Revoluției din 1989. Dar în spatele acestui nume bănățean se ascunde o poveste de peste 800 de ani, care leagă apele repezi ale Timișului, cetăți medievale și influențe multiculturale. Bine ai venit în rubrica „Toponime cu poveste”, unde explorăm Timișoara – „Orașul de pe Timiș”.
Timișoara se află în câmpia Banatului, la 45°45' N latitudine și 21°13' E longitudine, pe malurile râului Timiș, la o altitudine medie de 90 m. Cu o populație de circa 320.000 de locuitori (INS 2023), este al treilea oraș ca mărime din România, un nod feroviar și rutier important, la 70 km de granița cu Serbia. Clima este continentală moderată, cu veri calde (25-30°C) și ierni blânde (-5/+2°C), influențată de râul Timiș și de dealurile din jur.
- „Temesi” = râul Timiș (din slavonă Timišь – „repede”, „turbat”)
- „vár” = cetate, fortăreață
Cetatea Timișoarei (https://www.wikiwand.com/)
Ce face Timișoara specială? În primul rând, Cetatea Timișoarei, construită între 1723 și 1765 sub habsburgi, este una dintre cele mai bine păstrate din Europa de Est. Zidurile sale în formă de stea (sistem Vauban) au rezistat asediilor otomane și au fost martore la Revoluția din 1989, când orașul a fost declarat primul oraș liber de comunism pe 20 decembrie.În al doilea rând, Timișoara este un mozaic multicultural. A fost capitala Banatului (1718-1778), locuită de români, maghiari, șvabi, sârbi și evrei. Piața Victoriei (fostă Opera) este inima orașului, cu Catedrala Ortodoxă (1936-1946) și Teatrul Național, simboluri ale diversității.Curiozități:
- Timișoara a fost primul oraș european cu iluminat public electric (1884), cu 731 de lămpi – un record mondial la acea vreme.
- Râul Timiș, care dă numele orașului, este un afluent al Dunării, lung de 241 km, născut în Munții Semenic.
- În 1919, Timișoara a fost capitala temporară a Banatului, înainte de unirea cu România.
