Europa are o hidrografie bogată și variată: fluvii, lacuri, râuri, canale. Rețeaua hidrografică este influențată de relief, climă, geologie.
Pe noi ne interesează câteva elemente care caracterizează râurile/fluviile:
- lungimea (măsurată de la izvor până la vărsare; se măsoară în km);
- debitul (cantitatea de apă pe care o transportă râul/fluviul printr-o secțiune într-un anumit timp; se măsoară în mc/s);
- sursele de alimentare, adică de unde își adună râurile apele (din precipitații, din topirea zăpezilor, din subteran);
- unitățile de relief străbătute de la izvoare până la vărsare.
Pentru toate acestea avem nevoie de hartă!
La o analiză atentă a hărții observăm că:
- în sudul continentului fluviile sunt scurte și au un debit redus vara și mare iarna (Pad, Tibru). Râurile se varsă în Marea Mediterană.
- în vestul continentului fluviile au debit mare tot anul și se varsă prin estuare în Oceanul Atlantic (Rin, Sena, Tamisa).
- în nordul Europei fluviile îngheață iarna, și se varsă prin estuare în Oceanul Arctic (Înghețat): Dvina de Nord, Peciora.
- în Europa Estică fluviile au debit mare primăvara și se varsă prin deltă în Marea Neagră (Dunărea) și în Marea Caspică (Volga).
Lacurile se împart după modul de formare în:
- lacurile glaciare, formate sub acțiunea gheții. Se întâlnesc în nordul continentului pe locul unor calote glaciare care acopereau în trecut continentul nostru (L. Ladoga și L. Onega) și în munții înalți (peste 2000 m altitudine): Como, Garda, Maggiore, Bucura și Zănoaga.
- lacurile vulcanice, formate în craterul unor vulcani stinși (L. Sf. Ana din țara noastră sau L. Albano din Italia).
- lacurile de baraj natural, formate prin bararea unui râu în urma unei alunecări de teren (L. Roșu).
- lacurile tectonice, formate în crăpăturile scoarței terestre (Marea Caspică, L. Balaton).
- lacurile antropice sau artificiale formate prin acțiunea omului: pe Dunăre (L. Porțile de Fier) sau pe Volga (L. Volgograd).
Fluviul Volga, de la izvor până la vărsare (sursa: CC BY-SA 2.5, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=1122527)
Volga (sursa: Domeniu public, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=95116)
Dunărea de la izvoare până la vărsare
(sursa: De la TomGonzales, major revision by Ulamm in April 2016 - Open Street Mapneue Reliefkarte generiert mit Hilfe von Maps for freeEinzugsgebiet aus Europäische Wasserscheiden.png zunächst von SansculotteDa sich diese als äußerst fehlerhaft herausstellte, Korrektur der Wasserscheiden durch Identifikation und Eintragen zahlreicher Zuflüsse sowohl der Donau als auch der benachbarten Stromgebiete.--Ulamm (discuție), CC BY-SA 2.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=16939996)
Ponoarele Dunării (între comunele Immendingen și Fridingen din Germania)
sursa: De la Markus Schweiß, CC BY-SA 3.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=528709
Bazinul Dunării (harta politică)
sursa: CC BY-SA 3.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=3231921
Porțile de Fier (România-Serbia)
sursa: De la Cornelius Bechtler - Self-photographed, CC BY-SA 3.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=5723102
Fluviul Rhone - de la izvoare până la vărsare
sursa: De la NordNordWest - Own work using:GTOPO-30 Elevation Data by USGS, CC BY-SA 3.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=3769531
Fluviul Rhone la Avignon
sursa: CC BY-SA 3.0, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=323854
Fluviul Tibru pe sub podul Sant Angelo din Roma
sursa: De la AngMoKio - Operă proprie, CC BY-SA 2.5, https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=1253561
Fluviul Pad în Torino
sursa: prof. Constantin Roșu (2024)
