Hidrografia - fluviile Europei

Apele curgătoare  

 caracteristici:

- rețeaua hidrografică este bogată, dar neuniform repartizată

- alimentarea acestei rețele se face din precipitații (pluvială), ape subterane, ghețari (glaciară), topirea zăpezilor (nivală)

- rețeaua hidrografică are caracter exoreic (ape care se varsă direct în mare) și endoreic (lipsite de scurgere)

- rețeaua hidro este influențată de relief și climă.

Volga -  cel mai lung fluviu al Europei cu cel mai mare bazin hidrografic; izvoarăște din Podișul Valdai și se varsă printr-o deltă în Marea Caspică.

Dunărea - al 2 lea fluviu din Europa ca lungime, cu 2.860 km; izvorăște din Mț. Pădurea Neagră și se varsă printr-o deltă în Marea Neagră; cursul său este împărțit în 3 sectoare:

1. cursul superior - (sectorul alpin), cu o LG de 1.060 km, între izvoare și Bratislava; primește ca afluenți pe Gunz, Mindell, Riss, Isar, Wurm, Inn
2. cursul mijlociu - (sectorul panonic), cu o LG de 725 km, între Bratislava și Baziaș; afluenți: Drava, Sava, Morava, Tisa
3. cursul inferior - (sectorul pontic), cu o LG de 1.075 km, între Baziaș și vărsare; are 4 subsectoare

Ural - izvorăște din Mț Ural și se varsă în Marea Caspică printr-o deltă.

Principalele fluvii pe bazine maritime:

• spre Marea Baltică, se scurg: Vistula, Oder/Odra
• spre Marea Nordului, se scurg: Elba, Wesser, Rhin, Meuse, Tamisa
• spre Marea Mânecii: Sena
• spre Oceanul Atlantic: Shannon (Irlanda), Loara/Loire, Garonne, Duero/Douro, Tejo/Tajo, Guadalqivir, Guadiana
• spre Marea Mediterană: Ebru, Rhon, Tibru, Pad, Marița, 
• spre Marea Neagră: Dunărea, Nistru, Bugul de Sud, Nipru, Don (Marea Azov)

spre Marea Caspică: Volga, Ural.


hărți cu apele Europei

 

Vistula


Oder (Germania/Polonia)





Elba (Germania)



Rhin

 


Meuse


Loara
 

Garonne
 

Rhone
 
Duero
 

Tajo
 


Guadalquivir
 
Guadiana

Pad (Po)
 

Marița (Bulgaria)
 

Bugul de Sud
 

Nipru
 

Don (Rusia)
 

Volga
 

Ural
 

Sena