bac- țărmurile si relieful

Europa 

1. Spațiul european

suprafața - 10,17 mil kmp
populația - peste 700 mil loc

poziția geografică, limitele și țărmurile

- situată în emisfera nordică
- formează cu Asia un supercontinent, Eurasia
- limite:

• la N - Oc. Arctic, 
• la E - Mț Ural, fluviul Ural, 
• la SE - Mț Caucaz, 
• La S - Marea Mediterană și Marea Neagră
• la V - Oc. Atlantic

punctele extreme: 

• N - Capul Nord (71 08 lat N),
• S - Capul Marroqui (36 lat N)
• V - Capul Roca
• E - Mț Ural

țărmurile sunt variate și prezintă:

- mări mărginașe: Marea Barents, M. Norvegiei, M. Nordului, M. Mânecii, M. Baltică, M. Mediterană (M. Ligurică, M. Tireniană, M. Ionică, M. Adriatică, M. Egee), M. Neagră, M. Azov, M. Marmara,

- peninsule: Scandinavia, Kola, Iutlanda, Bretagne, Iberică, Italică, Balcanică, Crimeea,

- insule: Britanice, Islanda, (Azore, Madeira, Canare - în Atlantic), Baleare, Sardinia, Sicilia, Malta, Creta, Cipru,

- golfuri: Biscaya, Lion, Genova, Botnic, Finic, Riga, Odessa,

- strâmtori: Gibraltar, Bosfor, Dardanele, Kerci,

- fiorduri - în N, pe țărmurile Norvegiei

- țărmuri cu riass - în NV Spaniei, Pen. Bretagne

- țărmuri cu canale (de tip dalmatin) - la Marea Adriatică

- lagune - Marea Neagră, Marea Baltică

- limanuri - România și Ucraina - la M. Neagră

- delte - Dunărea, Volga, Rhon, Rhin, Tibru

- estuare - Sena, Tamisa, Elba.

2. Relieful

- altitudini cuprinse între 0-4.807 m (Vf. Mont Blanc, Mț. Alpi), 

- dacă luăm în calcul Marea Caspică și Mț Caucaz, atunci, altitudinile sunt cuprinse între -28 m (în apropierea M. Caspice) și 5.642 m (Vf. Elbrus, Mț Caucaz)
Principalele unități morfo-structurale sunt:

• unități de platformă precambriene: Scutul Baltic și Platforma Est-Europeană
• unități de orogen:
• caledonice: Mț Scandinaviei, Mț Scoției, Mț Grampiani
• hercinice: Masivul Central Francez, Mas. Renan, Mț Vosgi, Mț Pădurea Neagră, Mț Hartz, Mț Penini, Mț Cambrieni, Mț Rodopi, Mț Rila, Mț Pirin, Podișul Meseta, Pod. Boemiei, Pod. Ardeni,
• alpine: Mț Alpi, Pirinei, Sierra Nevada, Carpați, Balcani, Pindului, Dinarici, Caucaz
• activitate vulcanică din neogen apare individualizată în V Carpaților Orientali, în Masivul Central Francez
• vulcanismul actual este prezent în S continentului (Etna, Vezuviu, Stromboli) și în Islanda (Heckla)

hărți utile:

Alpii - aici si aici, provincii în Europa,

Tipuri de relief
1. relief glaciar montan cuaternar -

• se dezvoltă la peste 1.800 m, în Pirinei, Alpi, Caucaz
• s-a format sub acțiunea de eroziune a gheții,
• cuprinde: circuri și văi glaciare, custuri, praguri, morene

2. relief glaciar montan actual (ghețari actuali)

• apare la peste 3.000 m, în Alpi și Caucaz,
• s-a format prin acumularea și eroziunea gheții,
• cuprinde: circuri și văi glaciare, praguri, morene

3. relief de modelare policiclică

• prezent în masivele vechi, în munții sistemului alpin
• s-a format sub acțiunea agenților modelatori externi într-un interval foarte lung de timp
• cuprinde: platforme de eroziune / suprafețe de nivelare, peneplene, pediplene

4. relieful vulcanic

• se întâlnește în Islanda (Heckla),Italia (Vezuviu, Etna, Stromboli), Grecia (Santorini)
• se formează sub acțiunea erupțiilor vulcanice și sub acțiunea eroziunii subaeriene asupra rocilor vulcanice
• forme de relief: conuri și cratere vulcanice

5. relieful petrografic

• relieful carstic - se formează în rocile calcaroase sub acțiunea apei încărcate cu CO2 care dizolvă aceste roci; apare în Pod. Karst (Slovenia), Mț. Alpi, Meseta, Mț Apuseni; forme carstice: 
• la suprafață (exocarst): platouri calcaroase, lapiezuri, doline, chei
• la interior (endocarst): peșteri, avene                     
• relieful pe conglomerate - se formează din cauza modului diferit de a reacționa la eroziune a rocilor care formează conglomeratele; este prezent în Alpi, Pirinei, Carpați; forme de relief: stânci cu forme deosebite (babe, sfincși, coloane)
• relieful dezvoltat pe șisturi cristaline, granite - se formează sub acțiunea de eroziune a agenților externi; se întâlnește în Alpi, Pirinei, Carpații Meridionali; forme de relief greoaie, masive, abrupturi, coloane verticale,
• relief dezvoltat pe nisipuri - se formează sub acțiunea de eroziune și de acumulare eoliană; apare în SV Franței, în Câmpia Mării Caspice; forme: dune de nisip, depresiuni eoliene
• relief dezvoltat pe loess - se formează prin tasare și sufoziune; la suprafață apar crovuri și găvane, iar în interior: hrube, tunele de sufoziune.

6. relieful structural - se referă la influența structurii asupra proceselor morfogenetice

• relief cutat - cuprinde: culme de anticlinal, văi de sinclinal, sinclinale suspendate, văi de anticlinal
• relief în structură faliată - cuprinde: horsturi, grabene, cueste
• relief monoclinal, cu văi structurale (consecvente, subsecvente, obsecvente)

7. relief de pluviodenudare - se formează sub acțiunea apei din precipitații; forme: organisme torențiale, ogașe, ravene; apare în reg. deluroase

8. glacisuri și pedimente - se formează prin retragerea versanților datorită pluviodenudării; forme de relief: glacis, pedimente, câmpii de glacis; răspândire: europa Sudică

9. piemonturile - se formează prin eroziunea și acumularea torențială la baza unor forme de relief mai înalte; forme: platouri, cîmpii piemontane, interfluvii piemontane

10. relief fluvial - prin acțiunea de eroziune, transport, acumulare a râurilor și fluviilor; forme de relief: lunci, terase, văi, câmpii de acumulare, limane

11. relief fluvio-maritim - sub acțiunea comună a acumulării marine și fluviale; forme: delte, grinduri, limane fluvio-maritime

12. relief litoral (maritim) - prin eroziune și acumulare marină; forme: faleze, plaje, lagune, limane; răspândire: țărmurile cu fiorduri din Norvegia, cu riass din NV Franței, țărmul dalmatic din Croația

13. relief submarin - creat prin eroziune și acumulare submarină; forme: platforma continentală.

Unitățile majore de relief

Munții Scandinaviei (Alpii Scandinaviei)
- situați în Pen. Scandinaviei (Norvegia/Suedia)
- formați în orogeneza caledoniană și apoi ridicați în orogeneza alpină
- altitudini maxime depeste 2.000 m
- ghețari montani actuali
- relief glaciar
- aspect de platouri create de calota glaciară
- prezintă văi cu versanți abrupți spre ocean, formând fiorduri.

Munții Grampiani
- în N Marii Britanii
- orogeneza caledoniană
- formați din roci dure
- altitudini maxime peste 1.300 m (1.343 m Vf. Ben Nevis)

Munții Penini
- în Marea Britanie
- mț vechi cu structuri caledoniene și hercinice
- alt. max sub 900 m
- mț joși cu aspect de podiș în partea centrală

Munții Cambrieni
- în SV Marii Britanii
- mț. vechi, cu structuri caledoniene și hercinice

Munții Pirinei
- situați în NE Spaniei, la granița cu Franța
- orogeneza alpină
- altit. de peste 3.000 m
- masivi, relief glaciar (circuri, văi și creste glaciare)

Munții Sierra Nevada
- S Spaniei
- orogeneza alpină
- altitudini peste 3.000 m

Munții Alpi
- lanț montan cu o lungime de peste 1.200 km
- se întind din apropierea litoralului Mării Ligurice până în Depresiunea Panonică
- orogeneza alpină
- altitudini de peste 4.000 m (4.807 m Vf. Mont Blanc)
- alcătuiți din șisturi cristaline și pe alocuri apar calcare și dolomite
- masivitate ridicată
- ghețari montani actuali, de tip alpin
- relief glaciar bine dezvoltat
- relief carstic în partea E
- importantă regiune turistică (Chamonix, Davos, Innsbruck)

Munții Apenini
- în Peninsula Italică
- orogeneza alpină
- altitudinea maximă 2.914 m (Vf. Gran Sasso)
- alunecări de teren în N
- cu vulcani activi (Etna, Vezuviu) și stinși
- relief vulcanic (conuri și cratere)

Munții (Alpii) Dinarici 
- în NV Pen. Balcanice (Croația, Bosnia-Herțegovina)
- orogeneza alpină
- altitudini maxime peste 2.500 m
- alcătuiți din șisturi cristaline, calcare, fliș,
- relief carstic
- pe litoralul Adriatic au format un țărm de tip dalmatin

Munții Carpați
- se dezvoltă din Bazinul Vienei până la Valea Timokului (Slovacia, Polonia, Ucraina, România, Serbia)
- orogeneza alpină
- altitudinea max. 2.655 m (Vf. Gerlakovka - Mț Tatra)
- alcătuiți din șisturi cristaline, calcare, fliș
- fragmentați (depresiuni, culoare de vale)
- relief glaciar, relief carstic, relief vulcanic

Munții Balcani (Stara Planina)
- situați în Pen. Balcanică (Bulgaria), în prelungirea arcului Carpatic
- orogeneza alpină
- altitudini peste 2.300 m
- alcătuiți din șisturi, calcare, fliș

Munții Rodopi
- în S Bulgariei
- orogeneza hercinică, înălțați ulterior în orogeneza alpină
- altitudinea maximă peste 2.000 m

Munții Rila
- SV Bulgariei
-  orogeneza hercinică, înălțați ulterior în orogeneza alpină
- cei mai înalți mț din Pen. Balcanică: peste 2.900 m

Munții Pindului
- Pen. Balcanică (Grecia)
- în prelungirea Alpilor Dinarici
- orogeneza alpină
- altitudinea max. 2.917 (Mt. Olimp)
- alcătuiți din calcare, roci cristaline, fliș
- relief ruiniform
- relief carstic

Munții Caucaz
- SE Europei
- orogeneza alpină
- 5.642 m Vf. Elbrus
- roci: granite, roci vulcanice, calcare, conglomerate
- relief glaciar pleitocen actual

Masivul Central Francez 
- C Franței
- orogeneza hercinică
- 1.886 m Vf. Mt. Dore
- relief vulcanic puternic erodat în C și N
- relief carstic cu doline și chei în S și SV
- relief pe structură faliată cu grabene

Munții Jura
- Franța, Elveția, Germania
- orogeneza hercinică
- peste 2.000 m
- relief de tip jurasian
- alcătuiți din calcare
- relief carstic

Munții Vosgi
- V Franței
- orogeneza hercinică
- h sub 1.500 m
- erodați

Munții Pădurea Neagră
- SV Germaniei
- orogeneza hercinică
- h sub 1.500 m
- erodați

Masivul Șistos Renan
- V Germaniei
- orogeneza hercinică
- h 600-800 m
- relief vulcanic

Munții Pădurea Thuringiei
- Germania
- orogeneza hercinică
- h sub 1.000 m

Munții Hartz
- Germania
- orogeneza hercinică
- h sub 1.200 m
- erodați, cu aspect de platou

Munții Ural
- formează limita dintre Europa - Asia
- lungime peste 2.000 km
- orogeneza hercinică
- orientare N-S
- 1.894 m Vf. Narodnaia
- erodați, cu aspect de dealuri

Messeta Spaniolă
- Spania
- orogeneza hercinică
- relief alc. din podișuri (600-1.000 m), platouri pietroase și culmi (sierre)
- relief glaciar în sierre

Podișul Suediei (Norrland)
- dezoltvat pe formațiuni precambriene, aparținând celui mai vechi nucleu continental
- aspect colinar datorită acumulărilor morenaice
- modelat de calota glaciară cuaternară

Podișul Finlandei
- dezv pe formațiuni precambriene, aparținând celui mai vechi nucleu continental
- aspect colinar, datorită acumulărilor morenaice
- alt. max sub 1.500 m
- modelat de calota glaciară cuaternară

Podișul Volîno-Podolic
- în Ucraina
- format pe structuri precambriene ale Platformei Est-Europene
- altit. 350-450 m
 

Podișul Valdai
- în Rusia
- format pe structuri precambriene ale Platformei Est-Europene
- altit. 250 m

Podișul Ardeni
- în Belgia, Franța, Luxemburg
- format în orogeneza hercinică
- reprezintă vechi mț erodați puternic
- altit. 600-700 m

Podișul Boemiei
- în Cehia
- format în orogeneza hercinică
- altit. 340 m

Podișul Karst
- în Slovenia
- relief carstic foarte dezvoltat

detalii despre geografia Europei găsiți aici