Economia Asiei

Asia este astăzi un mare centru economic mondial. Cu resursele naturale și umane de care dispune, Asia are o economie puternică concentrată într-o serie de țări.

Agricultura se remarcă prin producții foarte mari la orez (SE Asie, cald și umed - China, India, Indochina), grâu (China și India), fructe (banane, mango, portocale - China și India; nuci de cocos - Indonezia; smochine, măsline - Turcia; curmale - Iran sau Arabia Saudită.

Industria este foarte diversificată:

• energetică - China, Rusia, India, Japonia
• siderurgică - produce fontă, oțel (China, Rusia, Japonia, India)
• petrochimică - în zona de exploatare (Golful Persic) și în China, Rusia
• constructoare de mașini - China, Japonia (Toyota, Nissan, Honda, Suzuki), Coreea de Sud (Hyundai), India, Rusia
• electronică - Japonia (Sony), Coreea de Sud (Samsung), China (Lenovo, Huawei) 
• textile - China, India, Japonia
• inteligența artificială, aeronautica - China, Japonia, Coreea de Sud, Israel.

Serviciile sau dezvoltat în ultimele decenii: transporturile, comerțul și turismul. Amintim aici țări precum: Japonia, China, Coreea de Sud, Singapore, Vietnam, EAU, Israel.

Transporturile se remarcă prin viteză și lungimea căilor de comunicații: Noul Drum al Mătăsii va lega țărmul Oc. Pacific cu țărmul Oc. Atlantic prin linii de cale ferată de mare viteză. Distanța de 13.000 de km ar urma să fie străbătută în 2 săptămâni. Amintim aici și Transiberianul și Transtibetanul. 

Cu toate acestea, la nivelul continentului se pot deosebi contraste economice între diferite regiuni și țări:

• zone întinse din deșerturile calde, temperate și reci sunt lipsite de elementele unui trai decent. Amintim aici crescătorii de iaci din Tibet și crescătorii de reni din Siberia.
• există apoi state cu o creștere explozivă din punct de vedere economic, cu mari densități umane: Singapore, SE Chinei, Coreea de Sud, Japonia. Aici apar probleme legate de presiunea omului asupra mediului, poluarea ș.a.
• unele zone s-au dezvoltat pe baza zăcămintelor enorme de petrol și gaze naturale, în special în zona Golfului Persic. Aici au apărut și s-au dezvoltat orașe noi, moderne (Dubai din EAU). 
• se remarcă și o serie de zone care s-au dezvoltat pe baza activităților portuare: Tokyo, Singapore, Mumbay, Suez sau Shanghai.

Shanghai, cel mai populat oraș al Chinei cu 30 mil locuitori

Noul Drum al Mătăsii 

Transiberianul

Delta Dunării, Lunca Dunării, Platforma continentală a Mării Negre

 

Delta Dunarii

Limite
- la N- Ucraina
- la E si S – Marea Neagra
- la V –Pod. Dobrogei
Geologia – aluviuni, nisipuri, pietrisuri
Relieful
- portiunile de uscat acopera doar 13% din suprafata deltei
- uscaturile din delta se numesc grinduri
- grindurile pot fi: fluviale (formate in lungul fluviului), maritime (paralele cu litoralul) si continentale (existente inaite de formarea deltei)
- h max 12,4m in grindul Letea
Hidrografia cuprinde bratele Dunarii, balti, lacuri, canale, garle
- bratul Chilia este cel mai nordic, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii, formeaza la varsare o delta secundara
- bratul Sulina este situat in centrul deltei, este cel mai drept, mai scurt si mai navigat dintre bratele fluviului ; transporta 18% din apele Dunarii
- bratul Sf. Gheorghe – cel mai sudic, formeaza la varsare Insulele Sacalin
Resursele naturale
Stuful, pestele, solurile

Lunca Dunarii

Este o forma de relief joasa care insoteste fluviul de la D.T.Severin pana la intrarea Dunarii in Delta.
Are latimi variabile care ajung pana la 25 km intre Calarasi si Braila
Este utilizata agrigol si piscicol.
Solurile aici sunt hidromorfe (umede)
Vegetatia adaptata la umiditate (stuf, salcie, plop, rogoz)

Platforma continentala a Marii Negre

Are aspect de campie, usor inclinata, acoperita cu apele marii.
Se intinde in larg pana la 180 km departare de tarm.
Apele marii nu depasesc 200 m adâncime
Resurse : peste, hidrocarburi (petrol si gaze naturale)

Resursele Asiei

 

Bogății, energie și tehnologii ale celui mai mare continent

Asia este cel mai întins și cel mai populat continent al lumii, iar diversitatea lui se reflectă perfect și în bogățiile naturale. De la resursele subsolului până la cele energetice și tehnologice, Asia este astăzi un motor al economiei mondiale.

---

1. De ce Asia este atât de bogată în resurse?

✔ Are cele mai mari întinderi de uscat.
✔ Prezintă aproape toate formele de relief și climă.
✔ Găzduiește peste 60% din populația lumii, deci și o forță de muncă imensă.
✔ Deține unele dintre cele mai vechi civilizații – ceea ce a permis dezvoltarea timpurie a meșteșugurilor și a comerțului.

---

2. Resursele subsolice 

💠 Petrol și gaze naturale

Asia este lider mondial prin zona Golfului Persic: Arabia Saudită, Iran, Irak, Kuweit, Emiratele Arabe Unite.
Alte zone importante: Rusia, China, Indonezia.

Știai că?
Arabia Saudită se află printre primele țări din lume la rezerve de petrol!

💠 Cărbuni

• China (cel mai mare producător din lume)

• Rusia.

💠 Minereuri de fier

• China,

• Rusia,

• India.

Aceste resurse sunt baza industriei grele: metalurgie, construcții, transporturi.

---

3. Resursele de suprafață – energie, apă, păduri și soluri fertile

⚡ Energie hidro, solară, eoliană și geotermală

• Hidroenergie: Rusia și China valorifică marile fluvii (Ienisei, Amur, Yangtze).

• Energie solară: țările din Orientul Mijlociu transformă clima aridă într-un avantaj energetic.

• Energie eoliană: China, India, Rusia, Japonia.

• Energie maree-motrică: Coreea de Sud.

• Energie geotermală: Japonia – datorită activității vulcanice intense.

🌳 Păduri

• Tropicale – în Asia de Sud-Est (palisandru, abanos).

• Taiga – Rusia, cu întinse păduri de conifere.

🌾 Soluri fertile

• Delta Fluviului Mekong

• Campiile din China și SE Asiei – printre cele mai productive din lume.

---

🏭 4. Industria asiatică – de la textile la roboți și navete spațiale

În ultimii 50 de ani, Asia a devenit un gigant industrial:

🌐 Industria de vârf (High-Tech)

• Japonia – roboți industriali, automobile, electronice

• Coreea de Sud – Samsung, Hyundai

• China – tehnologie, telecomunicații, robotică, misiuni spațiale

• India – IT și software

🚀 Programe spațiale

• China: vehicul pe Lună (2019)

• Japonia, Coreea de Sud, India – programe spațiale în dezvoltare

❗ Chiar dacă nu au resurse naturale mari…

Țări precum Japonia, Singapore, Coreea de Sud au devenit puteri economice datorită:

• educației,

• tehnologiei,

• investițiilor,

• disciplinei și inovației.

 

Câmpia Română

Limite
- la N- Pod. Getic, Subcarpații de Curbură, Pod. Moldovei
- la V, S, E - Dunărea
Geologia
- nisipuri, pietrișuri, loess

Relieful
- are altitudinea maximă de 300 m (Câmpia Piteștilor)
- este cea mai întinsă unitate de câmpie din țara noastră
- se dezvolta pe direcția V-E
- are o dubla înclinare : N-S și V-E
- tipuri de câmpii: înalte (sau piemontane: Pitești, Ploiești), joase (sau de subsidență : Siretului Inferior 5m, Cp. Titu), netede (sau tabulare : Bărăganului), cu dune (în lungul Jiului, Ialomiței, Călmățuiului)
- specifice sunt crovurile
- diviziuni :
a. Sectorul de Vest
- între Dunăre și Olt
- străbătut de Jiu
- specifice sunt dunele
- oraș mare – Craiova
b. Sectorul Central
- între Olt-Dunăre-Argeș
- cuprinde câmpiile Piteștilor, Burnazului
c. Sectorul Estic
- între Argeș – Dunăre – Siret
- specifice sunt dunele
- apar crovuri în loess
- loessul are grosimi de 20-30 m
- Câmpia Bărăganului cea mai întinsă
- Câmpia Siretului Inferior cea mai joasă (5 m)

Hidrografia
- râurile: Jiu, Olt, Argeș, Ialomița, Buzău
- lacurile: în crovuri (Ianca, Plopu), limanuri (Mostiștea, Amara)

Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, solurile

Podișul Moldovei

 Podișul Moldovei

Limite
- la nord – granița cu Ucraina
- la est – granița cu Republica Moldova
- la sud – Câmpia Română
- la vest – Subcarpatii Moldovei si Grupa de Nord
Geologia
- gresii, marne, argile, calcare
Relieful
Aspecte specifice
- este inclinat pe direcția nord-sud;
- stratele sunt orizontale sau ușor înclinate;
- rocile influențează relieful: altitudinile cele mai mari apar pe rocile dure (500-600 m pe gresii, conglomerate) iar altitudinile mai joase (200-300 m) apar pe roci moi (argile)
- se produc alunecări de teren datorita substratului argilos
- Specifice sunt cuestele (forme de relief asimetrice, cu un versant abrupt și unul lin)
Diviziuni :
- Podișul Sucevei – ocupă partea nord-vestică a Podișului Moldovei
- este cea mai înaltă si mai răcoroasă diviziune a podișului
- are altitudini de peste 600 m ;
- Câmpia Jijiei (Câmpia Moldovei) – ocupa partea de nord-est a podișului
- Are altitudini de mici, sub 250 m ;
- prezinta numeroase iazuri ;
- Podișul Bârladului – cuprins intre Siret si Prut
- are altitudini de 300-500 m
- este cea mai întinsă diviziune a Podișului Moldovei
Hidrografia
- râurile: Siret cu afluentul Bârlad, Prut cu afluenții săi : Jijia, Bahlui, Elan
- lacurile : artificiale – iazurile din Câmpia Jijiei, Lacul de acumulare Stânca-Costești de pe Prut
Resursele naturale
Gaze naturale, roci de construcție (nisip cuarțos, gips, calcare), solul.

Dealurile și Câmpia de Vest

Dealurile de Vest și Câmpia de Vest

Lecție interactivă de geografie

Dealurile de Vest

Limite

• la Est – Munții Occidentali;
• la Vest – Câmpia de Vest.

Geologia

• pietrișuri, gresii, marne, argile;

Relieful

• s-au format prin depunere de sedimente;
• au aspect de piemont și sunt înclinate pe direcția E-V;
• pătrund în „depresiunile golf”;
• altitudini de 200-400 m;
• diviziuni: Dealurile Banatului, Crișene și Silvaniei.

Hidrografia

• Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Mureșul.

Resurse naturale

• cărbuni, ape termale, lemn, soluri fertile.

Protecția, conservarea și ocrotirea mediului

Protecția, conservarea și ocrotirea mediului

Mediul înconjurător a suferit o serie de transformări cauzate de activitatea antropică: agricultură, industrie, transporturi. În felul acesta mediul și-a modificat caracteristicile inițiale (aer, apă, aer, sol).

Faptul că mediul este un sistem structurat, face ca orice modificare a unui element al său să aibă urmări asupra mediului în ansamblu:

industria > poluarea aerului > starea de sănătate

agricultură > îngrășăminte chimice > poluarea solului

Cauzele degradării mediului

• naturale: erupțiile vulcanice elimină în atmosferă cantități uriașe de cenușă vulcanică și gaze
• antropice: economia
• naturale influențate antropic: alunecările de teren.

Problema mediului a devenit una globală și a fost abordată în cadrul unor conferințe internaționale:

- Stockholm, 1972 s-a lansat ideea unui singur Pământ 

- Rio de Janeiro, 1992 s-a lansat conceptul de dezvoltare durabilă

Conservarea și ocrotirea mediului

- se realizează în cadrul monumentelor, rezervațiilor și parcurilor naturale

- sunt protejate specii de plante și animale (rare sau amenințate cu dispariția), dar și peisaje, elemente geologice etc.

Se acordă importanță protejării reliefului, ca suport al tuturor componentelor mediului. Aici problematică este eroziunea accelerată a solului/terenului. Se impun plantări forestiere și reducerea exploatărilor intensive a terenurilor agricole.

De asemenea, pădurea prin funcțiile sale reprezintă un element natural esențial al mediului:

- funcția climatică - manifestată prin caracterul reglator asupra climatului; microclimat

- funcția antipoluantă - degajă cantități mari de oxigen

- funcție antierozională - prin rădăcinile și tulpinile arborilor

- funcție antiaridizantă - prin apa reținută în sol și în coronamentul arborilor

- funcție recreativă, estetică etc.

În fine, atenție trebuie acordată și exploatării și utilizării resurselor neregenerabile care astăzi reprezintă principala sursă de poluare. Soluția: utilizarea rațională a acestora.