Serviciile - clasa a X-a

Transporturile

Transporturile asigură deplasarea mărfurilor și a persoanelor, interconectarea localităților și dezvoltarea legăturilor economice și sociale cu alte țări.

Transporturile au cunoscut o creștere din a doua jumătate a secolului al XX-lea odată cu explozia demografică și economică pe care omenirea le-a înregistrat.

Caracteristicile sistemului de transporturi sunt:

• rețelele aeriene și maritime sunt tot mai dense
• diversificarea mijloacelor de transport
• viteză tot mai mare de deplasare (1000 km/h la avioanele cu reacție tip Boeing, 2000-2700 km/h la avioanele supersonice)
• aparișia trenurilor de mare viteză (250-300 km/h)
• camioanele ating 120 km/h pe autostrăzi
• creșterea capacității de transport (300.000-500.000 tdw la navele maritime și 500 locuri în aviaone).

Transporturile feroviare 

Prezintă importanță în transportul de persoane și de marfă pe distanțe medii și mari. Capacitatea, viteza și siguranța au făcut din transporturile feroviare printre cele mai importante mijloace de transport.

Apărute în sec. al XIX-lea, transporturile feroviare s-au dezvoltat în Europa și America de Nord apoi s-au răspândit și în celelalte continente. Cea mai extinsă rețea este prezentă în SUA.

Se remarcă magistralele transcontinentale:

• New York - Los Angeles,
• Boston - Chicago - Seattle,
• Jacksonville - New Orleans - Phoenix - Los Angeles
• Transandinul: Buenos Aires - Valparaiso
• Transaustralianul: Petrh - Melbourne - Sydney
• Lagos - Mombasa
• Transsiberianul: Moskova - Vladivostok (9.300 km) (alte informații aici, aici, aici și aici)
• transtibetanul: Qinghai - Tibet

Transporturile rutiere

Transporturile rutiere le completează pe cele feroviare putând ajunge în locuri mai greu accesibile.

Magistralele rutiere:

• Panamericana (27.000 km) - străbate america de la N-S, pe latura pacifică,
• Transamazonianul (5.500 km)
• Transsaharianul (3.200 km)

Cea mai mare rețea rutieră este în Europa și în America de nord. La polul opus se află regiunile deșertice (Sahara, Kalahari, Gobi, Arabia), cele nord canadiene, podișurile înalte (Pamir, Tibet) sau zonele acoperite cu păduri tropicale.

Importanță prezintă autostrăzile. Apărute în America de N și Europa Vestică, astăzi sunt prezente în tot mai multe țări (Japonia, Coreea de Sud, Arabia Saudită, EAU, Australia etc).

Cele mai mari parcuri auto sunt în SUA, Canada, Germania, Italia, Marea Britanie, Franța, Spania, Japonia ș.a.

Transporturile maritime

Prezintă importanță pentru transportul de mărfuri pe distanțe mari și foarte mari. Prezintă câteva avantaje: pot transporta cantități foarte mari de mărfuri și sunt cele mai ieftine mijloace de transport.

Transporturile maritime au permis dezvoltarea unor centre industriale în zona porturilor (primesc materiile prime de la distanțe mari).

Se deosebes 3 spații economice mari care sunt interconectate prin transporturile navale: America de Nord, Asia-Pacific și Europa Occidentală. 

Porturile

După structura traficului de mărfuri se deosebesc:

• petroliere - Ras Tannurah (Arabia Saudită), Mena al Ahmadi (Kuweit), Houston (SUA)
• miniere -  Narvik (Norvegia, min. de fier), Cardiff (Marea Britanie, cărbune), Gdansk (Polonia)
• pentru lemn - Arhanghelsk (Rusia)
• cerealiere - La Plata (Argentina)
• cafea - Santos (Brazilia)
• pentru pescuit - Reykjavik (Islanda)
• complexe: Rotterdam (cel mai mare port din lume, Olanda), Hamburg, Londra, Le Havre (Franța), Genova (Italia), Constanța (cel mai mare port la Marea Neagră), New York, Los Angeles, Rio de Janeiro, Tokyo, Shanghai, Hong Kong, Singapore, Melbourne, Cape Town, Port Suez ș.a. 

Transporturile fluviale și lacustre

Axe de transport fluvial: pe Rhin (Duisburg, cel mai mare port fluvial din lume), pe Dunăre, pe Volga, Oder-Elba, Mississippi, Sf. Laurențiu, La Plata, Amazon, Nil, Changjiang, Huang He, Mekong, Gange.

Lacuri pe care se practică un transport maritim intens sunt: Marile Lacuri Americane (porturi: Duluth, Chicago, Detroit, Toronto).

Transporturile aeriene

Acestea sunt cele mai rapide, mai sigure și mai scumpe mijloace de transport.Cele mai mari aeroporturi din lume sunt aici.

Comerțul

Comerțul reprezintă schimbul de produse prin vânzare - cumpărare. Se poate vorbi despre un comerț interior, desfășurat în interirul unui stat și despre un comerț exterior (internațional).

Principalii actori ai comerțului internațional de mărfuri, 2017 (miliarde EUR): UE, China, SUA.

Sursa: Eurostat (ext_lt_introle) și (ext_lt_intercc)

   

În domeniul exportului de materii prime minerale și agricole se remarcă:

• Golful Persic, Africa de N, Golful Mexic (petrol),
• America de S, Africa la S de Sahara, Australia (minereuri feroase și neferoase),
• America de N, Europa Occidentală (cereale),
• America Latină, Africa la S de Sahara, Asia de SE (plante tropicale),
• America Latină, Australia, Noua Zeelandă, Europa V (animale și produse animaliere)
• SUA, Canada, UE, Australia (grâu),
• Brazilia, India, Australia (zahăr),
• Europa V, SUA, Asia de SE, China (electronice)
• UE, SUA, Japonia (automobile)
• SUA, Canada, Australia (aluminiu).

Turismul

Turismul a devenit astăzi o activitate economică foarte importantă în PIB-ul țărilor. (în țări precum Bahamas sau Barbados, turismul reprezintă principala sursă de venituri, iar în Franța sau Spania, veniturile aduse de turism îl situează printre domeniile de economice de frunte).

Resurse turistice și forme de turism

• resurse naturale: potențialul reliefului (carstic, vulcanic, colinar, deltaic); potențialul hidrografic (fluvii, râuri, cascade, izvoare minerale sau termale); potențialul vegetației și faunei (păduri, parcuri și rezervații naturale), potențialul climei.
• resurse antropice: monumente istorice, arhitectonice și de artă, muzee, colecții etc.
  

Forme de turism:

• balnear-maritim - litoralul Mării Mediterane (Palma de Mallorca, Cannes, Nisa, San Remo; insulele grecești și stațiunile turcești: Antalya); litoralul Mării Negre (Mamaia, Neptun Saturn, Eforie, Ialta, Soci, Albena); litoralul Mării Caraibilor (Miami, Tampa, Malibu)
• montan - Alpii (Chamonix, Vale d Aosta, Davos, Saint Morritz, Innsbruck), Carpați (Sinaia, Poiana Brașov)
• de cură balneară - cu izvoare minerale - Evian, Karlovy Vary, Băile Herculane, Băile Felix (Europa), Palm Springs, Colorado Springs (America)
• cultural-istoric - „orașe muzeu” (Roma, Veneția, Toledo, Florența, Paris), castele (Franța - Valea Loirei)
• comercial-expozițional - Frankfurt (Târgul de Carte)
• sportiv - legate de mari competiții (olimpiade sau jocuri mondiale: Atlanta, Beijing, Sydney, Sapporo).

Marile zone turistice ale Terrei

1. Litoralul mediteranean și al Atlanticului de E (Franța, Spania, Italia, Grecia, Turcia, Tunisia, Maroc)
2. Europa Central-Nordică - Alpii și Carpații
3. America de Nord - SUA, Canada, Mexic
4. America Centrală și de Sud
5. China și Indochina
6. India și țările din jurul Golfului Persic
   

Regiunile industriale clasa a X-a

Regiunile industriale

Industria a reușit să polarizeze, în timp, celelate activități socio-economice dintr-un teritoriu ducând la structurarea lor. Treptat s-a manifestat tendința de concentrare teritorială a industriei apărând astfel regiunile industriale.

Regiunile industriale sunt spații în care activitățile industriale sunt dominante. Această concentrare a industriei este determinată de o serie de factori:

• existența unor materii prime în apropiere,
• prezența unei forțe de muncă,
• infrastructură de transport,
• politici de investiții,
• tradiția unor activități industriale din arealul respectiv.

Pe glob se disting mai multe tipuri de regiuni industriale:

1. Regiuni industriale bazate pe tradiția meșteșugărească (textile, pielărie-încălțăminte, prelucrarea metalului sau a lemnului etc). Așa au apărut primele regiuni industriale în Flandra, Lyon, Catalonia (textile), Boemia centrală și Saxonia (sticlărie, porțelan), Elveția centrală (ceasornicărie). Apoi au s-au dezvoltat aici și alte ramuri industriale care dau azi un caracter complex acestor regiuni: ind. energetică, prelucrarea metalelor, construcții de mașini, ind. chimică (Lille, Barcelona, Praga, Dresda etc).

2. Regiuni industriale formate pe baza resurselor energetice și de minereuri - localizate în proximitatea acestor resurse. 

- regiuni carbonifere: West Middland în Anglia, Ruhr în Germania, Silezia Superioară în Polonia, Donbas în Ucraina sau Petroșani în țara noastră.

- regiuni petrolifere: Golful Mexic (SUA, Mexic, Venezuela), Golful Persic, Marea Caspică (Rusia, Kazahstan, Azerbaidjan), Marea Nordului (Marea Britanie, Norvegia, Olanda),

- regiuni metalurgice - Lorena (Franța), Ural (Rusia), Baia Mare în România, Copper belt în Zambia.

3. Regiuni industriale de tip urban și portuar cu câteva subtipuri:

- regiuni urbane - capitalele (Moscova, Paris, Londra, Budapesta etc) sau „metropole economice” (Milano-Torino, Sao Paulo - Belo Horizonte),

- regiuni portuare -  Tamisa, Sena inferioară, Golful Tokyo, Shanghai, Hong Kong, New York, Rhin - Marea Nordului (Rotterdam - Amsterdam), Singapore.

4. Regiuni industriale mixte  - se suprapun peste conurbații și megalopolisuri: Ruhr - Rhin, Randstadt Holland, Marile Lacuri din America de Nord etc.

Temă
Caracterizați o regiune industrială la alegere precizând următoarele elemente: localizare, vârsta, factorii genetici ai apariției acestei regiuni industriale, profilul în timp (evoluția ramurilor industriale) și câteva caracteristici.

   

Vibrația Pământului a scăzut!

Vibrația Pământului a scăzut.

Industria energiei electrice clasa a X-a

🔌 Industria energiei electrice: curentul care mișcă lumea

Industria energiei electrice a apărut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, odată cu valorificarea energiei apelor. Prima centrală electrică a fost o hidrocentrală, inaugurată pe râul Fox din Appleton, Wisconsin, SUA, la 30 septembrie 1882.

Astăzi, sursele s-au diversificat (termocentrale, atomocentrale, solare, eoliene, etc.). Iată tipurile principale care asigură producția mondială de 26.614.800 GWh (în 2018):

1. Termoenergia (cea mai mare pondere) ♨️

Termocentralele (TC) produc aproximativ 60-65% din energia totală la nivel global.

Detalii cheie:

• Termocentralele utilizează cărbuni, petrol și gaze naturale.
• Sunt preponderente în zone bogate în combustibili fosili: Golful Persic, Golful Mexic, Rusia, Germania, Polonia.
• Cea mai mare centrală pe cărbune din lume este Taichung (China), cu 5.500 MWe.

2. Hidroenergia (forța apei) 💧

Capacitatea hidroenergetică a râurilor de pe Glob este de aproximativ 6 milioane MW.

Repartiția geografică:

• Cel mai mare potențial îl au râurile din Asia (+40%).
• Urmează râurile din America și Africa (câte 20% fiecare).
• Fluvii renumite: Congo, Nil, Dunărea, Changjiang (unde se află barajul Three Gorges Dam, China).
• Țări cu pondere mare a hidroenergiei: Norvegia, Canada, Brazilia.

3. Atomoenergia (energia nucleară) ☢️

Apare și se dezvoltă de la mijlocul secolului al XX-lea, utilizând elemente radioactive (uraniu, plutoniu, thoriu).

Situația actuală:

• La începutul mileniului III erau în funcțiune 450 atomocentrale (AC) în peste 30 de țări.
• După accidentele de la Cernobîl și Fukushima-Daiichi, utilizarea lor s-a temperat.
• Germania, de exemplu, intenționează să își închidă toate AC până în 2022.

☀️ Viziunea viitorului (surse regenerabile) 💨

4. Centralele geotermale

Acestea utilizează căldura din interiorul scoarței terestre.

Sunt valorificate în țări situate în: Cercul de Foc al Pacificului (SUA, Japonia, Filipine) sau Dorsala Medio-Atlantică (Islanda).

Există trei tipuri de centrale geotermale: uscat, flash și binar, folosite în funcție de starea fluidului (vapori sau lichid) și temperatura acestuia.

5. Centralele mareemotrice

Valorifică energia mareelor. Se pot amplasa unde mareele ating minim 5 metri înălțime.

Exemple de locații: Franța (la Rance – prima CM de pe Glob), Marea Britanie, Rusia, Canada.

6. Centralele solare (CS) 🌞

Radiația solară este cea mai importantă sursă inepuizabilă, având un potențial imens. Deși nu poluează, capacitatea lor este în prezent mică din cauza restricțiilor tehnice.

Energia solară poate fi folosită pentru:

• Generarea de electricitate prin celule solare (fotovoltaice).
• Generarea de electricitate prin centrale termice solare (heliocentrale).
• Încălzirea clădirilor (direct, prin pompe de căldură sau prin panouri solare termice).

7. Centralele eoliene 🌬️

Țările cu cea mai mare capacitate instalată în ferme eoliene sunt China, Statele Unite ale Americii, Germania și Spania.

În România, la începutul anului 2012, ponderea energiei eoliene era de 3% din consumul intern, jumătate dintre turbine fiind amplasate în Dobrogea.

• Emisia zero de substanțe poluante și gaze cu efect de seră (nu se ard combustibili).
• Nu produc deșeuri.
• Costuri reduse pe unitate de energie produsă.

Industria clasa a X-a

🚀 O călătorie în timp: De la abur la inteligența artificială

Industria este o ramură a economiei care extrage și prelucrează materii prime, transformându-le în produse finite.

Epochile Industriale

1. Revoluția industrială (Secolul al XVIII-lea) ⚙️

Industria apare și se dezvoltă odată cu prima revoluție industrială, facilitată de invenția motorului cu abur (James Watt, 1783).

• Motorul cu abur înlocuiește utilajul rudimentar.
• Cărbunele înlocuiește lemnul ca sursă de energie.
• Producția în masă mașinistă debutează în Anglia și se extinde în Germania, Franța, SUA, Japonia ș.a.
• Centrele industriale apar în vecinătatea resurselor și în porturi (pentru importul de materii prime).

2. A doua revoluție industrială (Sfârșitul Secolului al XIX-lea) ⚡

Această etapă aduce o inovație majoră: electricitatea. Află cum a transformat lumea:

• Producerea și folosirea energiei electrice.
• Utilizarea motorului cu ardere internă (pe bază de produse petroliere).
• Utilizarea mijloacelor de transport moderne.
• Apar ramuri industriale noi: chimică, electrometalurgică, aeronautica etc.
• Localizarea centrelor industriale se mută în marile orașe (forță de muncă și piață de desfacere).
• Producția industrială atinge valori foarte mari, nemaîntâlnite.

3. A treia revoluție industrială (Sfârșitul Secolului al XX-lea) 💡

Numită și revoluția digitală, ea a schimbat modul în care comunicăm și producem.

• Progres rapid al științei și tehnologiei.
• Utilizarea energiei nucleare.
• Apariția produselor electronice (tranzistor, microprocesor).
• Dezvoltarea telecomunicațiilor și a computerelor.
• Integrarea roboților industriali în procesul de producție.

4. A patra revoluție industrială (Mileniul III) 🌐

Aceasta este revoluția din prezent! A debutat odată cu apariția internetului și se bazează pe digitalizare și interconectare.

---

❓ Viitorul este... Câte Revoluții?

Pentru a descoperi care va fi a cincea revoluție industrială, te invit să citești articolul de aici și să urmărești acel grafic cu cele mai mari companii din lume care și-au schimbat ierarhia de-a lungul ultimilor ani. Este foarte interesant!

Am terminat resursele Pământului și consumăm din capitalul generațiilor viitoare

Un articol excelent pe care l-am preluat de aici: https://www.wwf.ro/resurse/comunicate_de_presa/?uNewsID=350715

Azi am terminat bugetul pe care natura ni-l oferă în fiecare an, conform datelor Global Footprint Network (GFN). Ziua în care se termină resursele generate de Pământ, Earth Overshoot Day (n.r. EOD - Ziua Suprasolicitării Pământului), marchează data când solicitările umanității depășesc capacitatea de regenerare a Pământului în acel an. În ultimii 20 de ani, această zi a ajuns să fie cu trei luni mai devreme, recordul fiind anul acesta, pe 29 iulie. Asta înseamnă că umanitatea folosește în prezent natura de 1,75 ori mai rapid decât ecosistemele planetei noastre se pot regenera, echivalentul a 1,75 planete.

Acest lucru devine din ce în ce mai vizibil: culorile care ne definesc dispar și, odată cu ele, natura pe care ne bazăm. Impactul consumului excesiv se vede: lipsa apei în anumite zone, deșertificarea, eroziunea solului, scăderea productivității solurilor, defrișările și fenomenele negative cauzate de dispariția pădurilor, dispariția speciilor, colapsul unor stocuri de pește și schimbările climatice. Consumul excesiv diminuează resursele pe care le avem, dar și capacitatea de refacere a acestora. Iar epuizarea stocurilor și acumularea de deșeuri și emisii, în special cele de dioxid de carbon, pot continua pe o durată limitată până când ecosistemele încep să se degradeze și, în final, să colapseze. De aceea este important să acționăm acum, la toate nivelurile.

Dacă reușim să mutăm Earth Overshoot Day  câte 5 zile în fiecare an, umanitatea se va putea încadra din nou în limitele resurselor unei singure planete pe an, până în 2050. GFN oferă date cu privire la impactul pe care l-ar avea schimbările din fiecare sector.

Transpotul personal contribuie cu 17% la amprenta ecologică a umanității. Dacă am reduce utilizarea mașinilor cu 50% la nivel mondial și ne-am asuma că o treime din distanța parcursă, în prezent, cu mașina este înlocuită cu transportul public, iar restul de mersul pe jos sau bicicleta, EOD s-ar muta cu 11,5 zile mai târziu.

Hrana contribuie cu 26% la amprenta umanității. O treime din hrana produsă în lume, pentru consumul uman, este risipită și înseamnă 9% din amprenta noastră. Dacă la nivel global am reduce risipa alimentară la jumătate, la nivel de retail și consumatori, EOD ar fi cu 10 zile mai târziu. Dacă am înlocui 50% din consumul de carne cu hrană vegetariană, am muta data 15 zile (din care 10 zile doar pentru că am reduce emisiile de metan de la animale).

În prezent,  emisiile de carbon sunt principalul motiv pentru care vom lăsa moștenire datorii uriașe generațiilor viitoare: amprenta de carbon reprezintă 60% din cererea omenirii asupra naturii. Dacă am reduce emisiile de carbon din amprenta noastră cu 50%, am ajunge să consumăm resursele a 1,2 planete, în loc de 1,75, iar EOD ar fi mai târziu cu 93 de zile. De asemenea, dacă ar fi folosite corespunzător, tehnologiile existente pentru clădiri, procese industriale și producerea de electricitate ar putea muta EOD cu 21 de zile, fără să se piardă din productivitate sau confort.

Împreună, putem proteja biodiversitatea din România

WWF a lansat recent campania Culori pe cale de dispariție, ce aduce în atenția publicului cinci cauze pentru care WWF acționează în România - păduri, Dunăre și Deltă, ursul brun, sturionii și zimbrii. Campania faciliteaza implicarea și acțiunea, începând cu simplul gest de a adopta culoarea preferată din natură și de a vorbi, în rețeaua socială proprie, despre cauza pe care o simbolizează această culoare sau de a face o donație pentru a susține proiectele WWF. 

Notă pentru editori:
- Mai multe detalii despre Earth Overshoot Day la www.overshootday.org
- Calculează-ți amprenta ecologică: http://www.footprintcalculator.org/
- Soluții: https://www.overshootday.org/solutions/
- Vezi informații detaliate despre fiecare țară: http://data.footprintnetwork.org/index.html#/ 
- Harta cu soluții: https://movethedate.overshootday.or

Statele lumii - activitate în clasă

🗺️ Statele Lumii: Grupări și asocieri geografice

Ne propunem ca în acest an să învățăm statele lumii, grupându-le pe criterii geografice (relieful dominant, vecinătatea mării, regiunea) și geopolitice (asocieri economice și politice). Dă click pe fiecare grupă pentru a vedea ce țări o compun!

I. Grupări economice și politice

ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est) 🌏

Această asociație include țările din Asia de Sud-Est:

• Laos
• Vietnam
• Indonezia
• Filipine
• Brunei
• Cambodgia
• Malaysia
• Myanmar
• Singapore
• Thailanda

MERCOSUR (America de Sud) 🤝

Țările membre sunt state din sudul Americii de Sud:

• Argentina
• Brazilia
• Paraguay
• Uruguay

NAFTA (America de Nord) 🇺🇸🇲🇽🇨🇦

Tratatul de liber schimb nord-american include:

• Mexic
• Statele Unite ale Americii (SUA)
• Canada

Uniunea Europeană (UE) 🇪🇺

Notă: Marea Britanie nu mai face parte din UE.

Țările membre (fără Marea Britanie) sunt:

• Franța
• Belgia
• Olanda
• Spania
• Portugalia
• Italia
• Grecia
• Bulgaria
• România
• Ungaria
• Cehia
• Slovacia
• Austria
• Letonia
• Lituania
• Estonia
• Germania
• Croația
• Slovenia
• Polonia
• Danemarca
• Irlanda
• Finlanda
• Suedia
• Cipru
• Malta

II. Grupări geografice (relief și regiuni)

Țări andine (America de Sud) ⛰️

Țările străbătute de Munții Anzi (populație totală cca. 190 milioane locuitori):

• Ecuador
• Peru
• Bolivia
• Chile
• Argentina
• Venezuela
• Columbia

Țări alpine (Europa) 🏔️

Țările pe teritoriul cărora se extind Alpii:

• Franța
• Italia
• Elveția
• Germania
• Austria
• Lichtenstein
• Monaco
• Slovenia

Țări sahariene (Africa de Nord) 🏜️

Țările pe al căror teritoriu se află o mare parte din Deșertul Sahara:

• Maroc
• Algeria
• Tunisia
• Libia
• Egipt
• Mauritania
• Mali
• Niger
• Ciad
• Sudan
• (parțial: Senegal, Burkina Faso)

Țări mediteraneene (Bazinul Mării Mediterane) 🌊

Țările riverane Mării Mediterane (include Europa, Africa de Nord și Orientul Apropiat):

• Spania
• Franța
• Monaco
• Italia
• Malta
• Bosnia și Herțegovina
• Croația
• Albania
• Muntenegru
• Grecia
• Liban
• Siria
• Israel
• Egipt
• Algeria
• Tunisia
• Libia
• Maroc

Țările Americii Centrale 🏝️

Țările istmului care leagă America de Nord de America de Sud:

• Guatemala
• Belize
• Salvador
• Honduras
• Nicaragua
• Costa Rica
• Panama

III. Grupări regionale (Orientul Mijlociu și vecinătăți)

Țările din Golful Persic ⛽

Țările situate în jurul Golfului Persic (zona importantă pentru petrol):

• Iran
• Irak
• Kuweit
• Emiratele Arabe Unite (EAU)
• Arabia Saudită
• Bahrain
• Qatar

Statele caucaziene 🗻

Statele situate în regiunea Munților Caucaz:

• Georgia
• Armenia
• Azerbaidjan

Orientul Apropiat și Mijlociu 🕌

Aceste regiuni au definiții care variază, dar includ, în general:

**Orientul Apropiat:**

• Liban
• Israel
• Iordania
• Siria

**Orientul Mijlociu (definiție extinsă):**

• Arabia Saudită
• Emiratele Arabe Unite
• Irak
• Kuweit
• Bahrain
• Qatar
• Iran
• Armenia
• Azerbaidjan
• Egipt
• Georgia
• Turcia
• Oman
• Yemen