Lacul Prespa, Lacul celor trei țări

Situat la granița a trei state, Grecia, Albania și Macedonia, Lacul Prespa este un lac tectonic interesant din mai multe puncte de vedere.

Lacul Prespa (sursa: https://extravita.ro/)

• Cu o vechime de peste 5 milioane de ani, acest lac este printre puținele care nu dă semne de colmatare. Asta din cauza limpezimii râurilor care alimentează acest lac. 
• Apoi trebuie spus că acest lac comunică, printr-un sistem carstic, cu Lacul Ohrid, pe care îl alimentează. Așa se face că în perioadele secetoase, mai lungi, Lacul celor trei țări pierde cantități uriașe de apă prin acest sistem carstic subteran. 
• lacul Prespa reprezintă și un ecositem original, cu numeroase specii endemice (belvica), specii rare (pelicanul creț, pițigoiul de stuf)
• Suprafața 280 kmp, lungimea: 23 km, lățimea: 13 km, adâncimea: 54 m
• este lacul tectonic situat la cea mai mare altitudine, 853 m, din arealul Balcanilor
• are o insulă Sf. Ahile (Agios Ahilleos), legată de țărm prin pod lung de câteva sute de metri
• ceva mai la sud, se află Mica Prespa (Mikri Prespa), un lac care, așa cum indică și numele este mai mic dar are numeroase zone adânci, dar și zone mai puțin adânci cu trestii şi vegetaţie acvatică, lunci umede, păşuni şi zone agricole. Acesta este singurul loc din Europa, în afară de Delta Dunării, unde se întâlnesc pelicanul alb şi pelicanul dalmaţian. Aici se mai întâlnesc specii precum bâtlanul, egreta mică, egreta albă, bâtlanul purpuriu, cormoranul, cormoranul pigmeu, gâsca cenuşie, raţa feruginoasă, vulturul egiptean, vulturul cu picioare scurte şi multe alte specii. În ciuda frigului, în timpul iernii migrează aici şi multe specii de raţe sălbatice. Micul Prespa este împărțit între Grecia și Albania.
• se confruntă cu o mare problemă: poluarea
• din anul 2000 devine Parc internațional (14.500 ha).

bibliografie: https://mihainasca.wordpress.com,
Lacurile Terrei, Petre Gâstescu
sursă imagine: explorish.ro

Așezările urbane - clasa a V a

 Așezările urbane – Orașele lumii

Orașele sunt cele mai importante așezări omenești. Ele concentrează un număr mare de locuitori, clădiri înalte, rețele de transport, servicii, școli, spitale și locuri de muncă. Aici se iau decizii importante, se dezvoltă cultura și știința, iar viața este mereu dinamică.

New York. De la  Frank Winkler de la Pixabay

---

🏘️ Elemente ale unui oraș

• Vatra orașului – zona construită (intravilanul), unde se află locuințele, școlile, drumurile, magazinele.
• Zona înconjurătoare – terenuri agricole, păduri, zone industriale sau suburbii (extravilan).
• Populația – locuitorii orașului, fiecare cu ocupații și stiluri de viață diferite.

---

🕰️ Cum s-au născut orașele?

Primele orașe au apărut în Antichitate, acolo unde condițiile naturale au permis dezvoltarea agriculturii și comerțului.

• Asia: Ierihon, Ur, Uruk, Babilon, Mohenjo-Daro;
• Africa: Memphis, Cartagina;
• Europa: Cnossos, Atena, Corint, Histria, Tomis, Callatis;

În Evul Mediu, orașele s-au extins în jurul castelelor, mănăstirilor și drumurilor comerciale (ex: Veneția, Florența, Amsterdam, Târgu Neamț). Astăzi, orașele moderne au apărut odată cu revoluția industrială: Petroșani, Kiruna, Manchester, Detroit.

Petroșani (sursa: de la https://www.replicahd.ro)

---

📏 Clasificarea orașelor

1️⃣ După mărime

• Orașe mici – sub 50.000 locuitori (ex: Târgu Neamț, Câmpulung Moldovenesc);
• Orașe mijlocii – 50.000–100.000 locuitori (ex: Roman, Alba Iulia);
• Orașe mari – peste 100.000 locuitori (ex: Iași, Cluj-Napoca, Timișoara);
• Orașe foarte mari (metropole) – peste 1 milion locuitori (ex: București, Paris, Tokyo).

2️⃣ După funcție

• Industriale: Petroșani, Kiruna, Ruhr, Birmingham;
• Comerciale: Viena, Frankfurt, Zürich;
• Culturale/universitare: Oxford, Cambridge, Florența;
• Portuare: Constanța, Rotterdam, Singapore;
• Politice: București, Berlin, Washington, Canberra;
• Cu funcții complexe: Paris, Moscova, New York, Tokyo.

3️⃣ După așezarea geografică

•  Orașe litorale – Constanța, Barcelona, Napoli;
•  Orașe de câmpie – București, Paris, Budapesta;
•  Orașe montane – Brașov, Innsbruck, Grenoble.

---

🌐 Orașele viitorului

Orașele moderne sunt tot mai „verzi” și inteligente. Ele folosesc energie curată, transport electric, spații verzi și tehnologii digitale pentru a proteja mediul și a îmbunătăți viața oamenilor.

---

💡 Știai că...?

• Cel mai vechi oraș locuit continuu din lume este Ierihon (circa 9.000 ani vechime)!
• Tokyo este cel mai populat oraș din lume – peste 37 milioane locuitori.
• București este capitala României din anul 1862.

---

🧠 Mini-quiz interactiv

1. Ce elemente alcătuiesc un oraș?
2. Care sunt principalele funcții ale orașelor?
3. Ce orașe moderne au apărut în epoca industrială?

💬 Activitate propusă: Alege un oraș din România, realizează o mini-fișă digitală (în Genially, Canva sau Wordwall) cu localizarea, funcțiile și o imagine. Trimite creația colegilor sau profesorului pentru o expoziție virtuală a orașelor lumii!

---

👩‍🏫 Realizat de prof. Constantin Roșu | Lecții de Geografie
Surse: Britannica Kids, Wikipedia, BBC Earth Lab

clasa a V a - Biosfera orizontului local

🌿 Biosfera orizontului local: Depresiunea Neamțului

Depresiunea Neamțului este una dintre cele mai frumoase zone ale Subcarpaților Moldovei, aflată între Munții Stânișoarei (la vest) și Culmea Pleșului (la est). Relieful său este format din dealuri și mici depresiuni, cu altitudini cuprinse între 320 și 600 m.

Depresiunea Neamțului (sursa: https://www.primariatarguneamt.ro)

---

🌦️ Clima

Clima este temperat-continentală, cu veri calde și ierni reci. Temperatura medie anuală este de 7–8°C, iar cantitatea medie de precipitații ajunge la 600–700 mm/an.

💡 Știai că... În zilele foarte reci de iarnă, temperatura din Depresiunea Neamțului poate scădea sub -20°C, în timp ce vara se pot atinge 30°C?

---

🌳 Vegetația

Vegetația este variată, în funcție de altitudine:

• Etajul stejarului (până la 500 m): păduri de stejar, carpen, tei, ulm și frasin.
• Etajul fagului (peste 500 m): fag, mesteacăn, paltin de munte, carpen, ulm de munte, tei, molid și brad.
• Păduri de amestec – la poalele munților, unde se întâlnesc fagul și coniferele.
• Luncile râurilor Ozana și Topolița – vegetație de luncă, adaptată la umiditate, cu sălcii și plopi.

🌲 Păduri de amestec la contactul dintre depresiune și munți (sursa: https://samsara11.wordpress.com/)

---

🐻 Fauna

Animalele din Depresiunea Neamțului sunt adaptate diferitelor etaje de vegetație:

• În pădurile de stejar: mistreț, vulpe, arici, iepure.
• În pădurile de fag: ciocănitoare, gaiță, huhurez, cerb, urs brun, jder, râs, veveriță, pisică sălbatică.

🐾 Curiozitate: În pădurile din jurul Târgu Neamțului trăiește unul dintre cele mai mari populații de cerbi din Carpații Orientali!

---

🌱 Solurile

• Brune și brun-roșcate de pădure – în zonele cu stejar.
• Brun-acide și brune de pădure – în zonele cu fag și conifere.

Aceste soluri sunt fertile și favorizează dezvoltarea pădurilor și a livezilor de pe dealurile Neamțului.

---

🧭 Recapitulare interactivă

Completează mental răspunsurile și apoi apasă butonul pentru verificare:

1. Între ce unități geografice este situată Depresiunea Neamțului?
2. Care sunt principalele etaje de vegetație?
3. Ce animale trăiesc în pădurile de fag?
4. Ce tipuri de soluri predomină?

---

📘 Concluzie

Depresiunea Neamțului este un spațiu natural echilibrat, unde omul trăiește în armonie cu natura. Pădurile, animalele și solurile de aici formează o biosferă complexă – o adevărată lecție vie despre legătura dintre relief, climă, vegetație și faună.

💬 Scrie în comentarii: Ce locuri din Depresiunea Neamțului ai vizitat și ce te-a impresionat cel mai mult?

Clasa a V a Biosfera

🌱 Biosfera – Viața pe Pământ

Biosfera reprezintă învelișul de plante și animale care înconjoară planeta. Ea a apărut și s-a dezvoltat datorită unor condiții speciale:

• Distanța optimă față de Soare;
• Prezența și compoziția atmosferei (O2, O3, CO2);
• Prezența apei pe planetă.

---

🌍 Factorii care influențează biosfera

• Relieful – altitudinea și orientarea pantelor/culmilor;
• Clima – determină adaptările plantelor și animalelor;
• Lumina – există specii diurne și nocturne;
• Apa – specii acvatice și ecosisteme acvatice;
• Solul – suport pentru plante;
• Vântul – transportă semințe și spori;
• Omul – poate avea efecte pozitive sau negative asupra biosferei.

---

🌱 Importanța biosferei

Biosfera asigură oxigenul, hrana și habitatele pentru toate formele de viață. Protejarea ei este esențială pentru echilibrul planetei.

---

🌐 Biosfera astăzi

Omul are un rol decisiv în protejarea biosferei. Zone protejate, reîmpăduriri și reducerea poluării ajută la menținerea echilibrului vieții.

---

💡 Știai că...?

• Biosfera acoperă întreaga planetă, de la vârfurile munților până la adâncurile oceanelor.
• Plantele produc oxigen prin fotosinteză, esențial pentru viață.
• Animalele contribuie la menținerea ecosistemelor echilibrate.

---

🧠 Mini-quiz interactiv

1. Ce reprezintă biosfera?
2. Care sunt condițiile esențiale pentru apariția biosferei?
3. Ce factori influențează biosfera?

💬 Activitate propusă: Alege o plantă sau un animal din zona ta și realizează o mini-fișă digitală cu habitatul, factorii de mediu și modul în care omul poate proteja specia. Prezintă creația colegilor printr-o expoziție virtuală a biosferei!

---

👩‍🏫 Realizat de prof. Constantin Roșu | Lecții de Geografie
Surse: Britannica Kids, Wikipedia, SciShow Kids

Lacurile României cls. a VIII a

💧 Lacurile României

România are peste 3450 de lacuri, care acoperă aproximativ 1,1% din suprafața țării. Aceste lacuri s-au format în condiții naturale variate și oferă peisaje spectaculoase, resurse de apă, energie și locuri de recreere.

---

🏔️ 1. Lacurile glaciare

Formate prin acțiunea gheții, în depresiuni numite circuri glaciare.

• ⛰️ Lala și Buhăescu – Munții Rodnei
• ❄️ Capra, Urlea, Avrig, Bâlea – Munții Făgăraș
• 🏞️ Bucura – cel mai întins lac glaciar (10 ha)
• 🌊 Zănoaga – cel mai adânc lac glaciar (29 m)

Lacul Bâlea (sursa: Alex de la Pixabay)

---

🌋 2. Lacurile vulcanice

Formate în craterul unor vulcani stinși. În România există un singur lac de acest tip:

• 🌋 Lacul Sfânta Ana – în Munții Ciomatu, județul Harghita

Lacul Sf. Ana (sursa: https://www.zborpestetransilvania.ro/)

---

🌳 3. Lacurile de baraj natural

Formate prin bararea naturală a cursurilor de apă, în urma unor alunecări de teren.

• 🏞️ Lacul Roșu – s-a format în 1837, prin prăbușirea unui versant al Muntelui Ghilcoș

Lacu Roșu (By Laurap, Public Domain, via Wikimedia Commons)

---

🏖️ 4. Lagunele

Formate prin bararea cu cordoane de nisip a unor golfuri marine.

• 🌊 Lacul Razim – cel mai întins lac din România (415 km²)
• 🌊 Sinoe, Zmeica

---

🌾 5. Limanurile

Formate prin bararea cu aluviuni a gurilor de vărsare ale râurilor.

• 🏞️ Limanuri fluviatile – Amara (Ialomița), Oltina
• 🌊 Limanuri maritime – în apropierea litoralului Mării Negre

---

🎯 Activitate interactivă

• 📍 Localizează pe hartă 3 lacuri glaciare și 2 lagune.
• 🧩 Realizează un colaj digital cu imaginile celor mai frumoase lacuri din România.
• 💬 Discută: De ce unele lacuri sunt adânci, iar altele foarte întinse?

Material realizat de prof. Roșu Constantin, Colegiul Național „Ștefan cel Mare” Târgu Neamț.

Resursele Europei clasa a VI a

💎 Resursele Europei

Resursele naturale sunt mijloacele de existență oferite omului de mediul înconjurător. Europa dispune de o mare varietate de resurse, folosite pentru dezvoltarea economică și viața de zi cu zi.

---

🌍 Tipuri de resurse naturale

1️⃣ Resurse epuizabile – se consumă în timp și nu se regenerează ușor.

• Cărbunii – Rusia, Polonia, România, Ucraina, Marea Britanie, Germania. Utilizare: termocentrale, industrie chimică.
•  Petrolul – Marea Nordului, Marea Caspică, Marea Neagră, Rusia, România, Norvegia. Utilizare: combustibil, industrie chimică.
•  Gazele naturale – Marea Nordului, Rusia, România, Olanda. Utilizare: energie, industrie, gospodării.
•  Minereurile de fier – Suedia, Rusia, Franța, Germania. Utilizare: siderurgie – oțel, sârmă, tablă.

2️⃣ Resurse inepuizabile – nu se termină, pot fi folosite continuu.

• 💧 Hidroenergia – forța apelor, folosită în hidrocentrale (Norvegia, Suedia, Elveția, România).
• 🌊 Energia mării – valurile și mareele (Franța – centrala de la Rance).

---

ACTIVITĂȚI INTERACTIVE

🔹 1. Completează quizul interactiv despre resursele Europei. 🔹 2. Identifică pe harta Europei țările menționate mai sus. 🔹 3. Creează o mini-hartă în Genially sau Canva în care să marchezi principalele resurse ale Europei.

---

💡 Știați că...

• Norvegia produce aproape toată energia electrică din surse hidro?
• Franța are una dintre cele mai mari centrale mareemotrice din lume, la Rance?
• România are zăcăminte de petrol exploatate încă din secolul al XIX-lea?

🔎 Lecția face parte din modulul „Europa – resurse, oameni și activități economice”.

Industria României

🏭 Industria României

Industria este o ramură esențială a economiei României, transformând materiile prime în produse finite. Ea s-a dezvoltat în apropierea zăcămintelor de resurse și a centrelor urbane mari.

---

⚡ 1. Industria energetică și a energiei electrice

Produce curent electric utilizând gaz metan, cărbuni, hidroenergie, produse petroliere și energie atomică.

• 🔥 Termocentrale: Mintia-Deva, Luduş-Iernut, Rogojelu, Turceni
• ☢️ Atomocentrală: Cernavodă
• 💧 Hidrocentrale: Porţile de Fier I și II (Ostrovu Mare), Lotru-Ciunget, Vidraru, Stânca-Costeşti, Stejaru, pe Olt

Alte surse:

• 🌞 Energie solară – Câmpia Română, litoral
• 🌬️ Energie eoliană – Dobrogea, estul Câmpiei Române
• 🔥 Energie geotermală – Câmpia de Vest

---

🔩 2. Industria metalurgică

a) Industria siderurgică – produce fontă, oțel, tablă, sârmă. Centre: Galaţi, Hunedoara, Reşiţa.

b) Metalurgia neferoasă – prelucrarea metalelor neferoase (Cu, Pb, Zn, Al).

• Baia Mare, Zlatna – minereuri auro-argentifere
• Oradea – alumină; Slatina – aluminiu; Tulcea – bauxită din import

---

🚗 3. Industria constructoare de maşini

Cea mai importantă ramură a metalurgiei, cu mai multe subramuri:

• ⛽ Utilaj petrolier – Ploieşti
• ⛏️ Utilaj minier – Petroşani, Baia Mare
• 🚙 Auto – Piteşti, Craiova
• ✈️ Avioane – Braşov, Bucureşti, Bacău, Craiova
• 🚆 Locomotive electrice – Craiova, Bucureşti, Reşiţa
• 🚃 Vagoane – Arad, Bucureşti
• 🚢 Nave fluviale și maritime – Galaţi, Constanţa, Mangalia, Brăila, Olteniţa

---

🧪 4. Industria chimică

Folosește materii prime variate: sare, petrol, gaze naturale, sulf, lemn, produse vegetale și animale.

• 🧴 Cauciuc sintetic – Borzeşti, Brazi
• 🚗 Anvelope – Popeşti-Leordeni, Floreşti
• 🧵 Fire şi fibre sintetice – Săvineşti, Iaşi
• 🌿 Îngrăşăminte – Târgu Mureş, Turnu Măgurele
• 💊 Produse farmaceutice și cosmetice – Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Timişoara, Braşov

---

🌲 5. Industria lemnului

Fondul forestier al României: 28% din suprafaţa țării.

• 🏗️ Cherestea, PAL, PFL – Suceava, Sighetu Marmaţiei, Târgu Jiu, Bucureşti
• 🪑 Mobilă – Iaşi, Braşov, Cluj-Napoca, Suceava, Arad, Oradea, Constanţa
• 🎻 Instrumente muzicale, articole sportive – Reghin, Bucureşti
• 🕯️ Chibrituri – Bucureşti, Timişoara, Brăila

---

🎯 Activitate interactivă

• 📍 Caută pe Google Maps orașele industriale menționate.
• 📊 Creează un grafic în Canva sau PowerPoint cu principalele ramuri industriale.
• 💬 Răspunde la întrebarea: „De ce s-au dezvoltat industriile aproape de resurse?”

Lecția face parte din modulul „Activități economice în România”.