Hidrografia Europei și a României - aspecte generale

 Europa

Caracteristici ale hidrografiei

- hidrografia Europei este variată: mări, oceane, fluvii, lacuri, ghețari;

- hidrografia este influențată de relief (dispunerea rețelei hidrografice), climă (debitul fluviilor).

Oceanele și mările din jurul Europei constituie hidrografia apelor exterioare care înconjoară continentul nostru. Masa apelor oceanice / a mărilor influențează clima din jur și indirect scurgerea de suprafață.  

Fluviile și râurile sunt tributare oceanelor și mărilor de pe cuprinsul continentului.

a. spre Marea Caspică - se scurg Volga (cel mai lung fluviu european) și Ural;

b. spre Marea Neagră: Dunărea (al II-lea fluviu ca lungime), Nistru, Nipru;

c. spre Marea Mediterană: Elba, Rhon, Pad;

d. spre Oc. Atlantic: Garonne, Loara, Sena, Rhin, Elba;

e. Spre Marea Baltică: Vistula, Dvina de Vest;

f. spre Oc. Arctic: Dvina de Nord, Peciora.

Lacurile - după modul de formare se deosebesc:

• lacuri glaciare situate în N continentului (Ladoga și Onega) și în munții înalți (Alpi: Como, Garda, Maggiore);
• lacuri vulcanice (Sf. Ana, Vulcano);
• lacuri artificiale (Porțile de Fier);
• lagune și limanuri.

Ghețarii sunt prezenți în N și în munții înalți (peste 3000 m, Alpi, Pirinei, Scandinaviei); banchiza este prezentă în Oc. Înghețat.

România, caracteristici hidrografice

- rețeaua hidrografică este unitară (aproape toate râurile sunt colectate de Dunăre și se varsă în Marea Neagră);

- rețeaua hidrografică este variată: râuri, lacuri, fluviul Dunărea, Marea Neagră și apele subterane. 

Râurile sunt organizate pe bazine hidrografice.

Lacurile acoperă 1,1 % din suprafața țării. Se disting:

- lacuri glaciare: Lala și Bucura;

- lagune (Razim, Sinoe);

- artificiale (L. Izvorul Muntelui sau Stânca - Costești).

Apele subterane sunt prezente în zonele de câmpie. În Cp. de Vest au o componentă termală.

Dunărea

- 2860 km;

- izvorăște din Mț Pădurea Neagră și se varsă în M. Neagră;

- străbate continentul de la V la E, traversând 10 țări și 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapeste și Belgrad);

- formează 3 sectoare:

• sectorul superior (de la izvoare până la Viena); debitul aici este de 450 mc/s;
• sectorul mijlociu (Viena - Baziaș); debitul 2350 mc/s;
• sectorul inferior (Baziaș - Marea Neagră), debitul 6480 mc/s.

În România se disting mai multe sectoare:

• Baziaș - Porțile de Fier - aici Dunărea formează cel mai lung defile din Europa (144 km);
• Porțile de Fier - Călărași - un sector cu pantă mică de scurgere;
• Călărași - Brăila - cel mai lat sector (20 km);
• Brăila -Marea Neagră - Dunărea maritimă.

Marea Neagră

- mare de tip continental;

- comunică cu Oceanul Planetar prin strâmtorile Bosfor și Dardanele;

- relieful este alcătuit din:

1. platforma continentală (de la 0 - 200 m adâncime);
2. abruptul continental (200 - 2000 m);
3. bazinul M. Negre (la peste 2000 m).

- salinitatea crește cu adâncimea (17-21‰);

- mareea este mică;

- apele sunt stratificate;

- curenții marini sunt de suprafață (provocați de vânt) și de transfer (schimb de ape cu Mediterana);

- litoralul românesc 244 km.

Carpații Orientali

 Carpații Orientali

caracteristici generale:

- limite: încep de la granița cu Ucraina în N și țin până la Valea Prahovei în S;

- sunt alcătuiți din 3 șiruri de roci: vulcanice (V), șisturi cristaline (C) și fliș (E și S);

- h max: 2303 m (Mț. Rodnei);

- sunt fragmentați, „castel de ape” și umanizați;

- tipuri de relief: vulcanic, glaciar și carstic (Cheile Bicazului);

- diviziuni:

1. Grupa de Nord

2. Grupa Centrală

3. Grupa Sudică

Carpații - caracteristici

- încep din Bazinul Vienei și țin până la Valea Timokului;

- străbat mai multe țări: Slovacia, Polonia, Ucraina, România, Serbia;

- sunt munți tineri;

- altitudinea maximă: 2.655 m (Mț. Tatra) și 2.544 m (Mț. Făgăraș);

- s-au format prin încrețirea scoarței în orogeneza alpină;

- sunt alcătuiți dintr-o varietate de roci;

- sunt fragmentați (au multe depresiuni);

- sunt „castel de ape” (de aici izvorăsc multe râuri);

- sunt umanizați (populați);

Diviziuni:

1. Carpații Orientali

2. Carpații Meridionali

3. Carpații Occidentali.

Unitățile majore de relief

 Unitățile majore de relief sunt suprafețe întinse care au caracteristici omogene ale reliefului (mod de formare, geologie, altitudini, tip de relief).

În România se deosebesc următoarele unități majore de relief, fiecare cu o serie de subunități:

• Carpații (Orientali, Meridionali, Occidentali);
• Subcarpații (Moldovei, de Curbură, Getici);
• Depresiunea Colinară a Transilvaniei;
• Podișul Moldovei;
• Podișul Getic;
• Podișul Dobrogei;
• Podișul Mehedinți;
• Dealurile de Vest;
• Câmpia Română;
• Câmpia de Vest;
• Delta Dunării.

Carpații

 Caractere generale

- sunt un lanț montan 

Clima - factorii genetici, elementele climatice și regionarea climatică

 Europa - factorii genetici

Clima Europei este influențată de următorii factori:

• radiația solară (scade din S spre N, de la 130-140 kcal/cmp/an la 80-100 kcal/cmp/an);
• prezența oceanelor Atlantic și Arctic;
• curentul Atlanticului de Nord;
• relieful prin dispunere și altitudine;
• circulația maselor de aer predominant din sector vestic.

Elementele climei

• temperatura medie anuală scade de la S la N: 
• 15° C în zona mediteraneană;
• 10-15° C în C continentului (CNT);
• 5-10° C în E CNT;
• 0-5° C în Scandinavia și N Rusiei;
• -5-0° C în N extrem al CNT.
• precipitațiile medii anuale scad de la V la E și cresc cu altitudinea:
• 1000 - 1200 mm/an în V;
• 700 - 1000 mm/an în C;
• 500 - 700 mm/an în E;
• 500 mm/an în NE și SE.

România - factorii genetici

• circulația maselor de aer, predominant din sector vestic;
• relieful - barează circulația maselor de aer și impune o etajare a elementelor climatice;
• Marea Neagră;
• radiația solară - scade de la S la N.

Elementele climei

• temperatura medie anuală scade de la S la N:
• 10-11° C în S (Lunca și Delta Dunării);
• 10° C în câmpii;
• 6-8° C în dealuri și podișuri;
• 0-6° C în munți;
• -2 - 0° C la peste 2000 m altitudine.
• precipitațiile scad de la V la E și cresc cu altitudinea:
• 600 -700 mm/an în V și 400 mm/an în Deltă și Pod. Dobrogei;
• 500 mm/an Cp. Română;
• 600 -700 mm/an dealuri și pod.;
• 1000 -1200 mm/an în munți. 

Regionarea climatică - Europa

1. climatul polar și subpolar - în N CNT; ierni lungi și aspre, vânturi polare, temperaturi scăzute tot anul;
2. climatul temperat-oceanic - în V CNT; ierni mai blânde, veri ploioase;
3. climatul temperat-continental - C și E CNT; ierni aspre, veri secetoase, fierbinți; spre SE dă nuanțe de ariditate
4. climatul mediteranean - în S; ierni blânde și umede, veri fierbinți;
5. climatul montan - pe munții înalți (peste 2000 m) - etajare climatică).

Regionarea climatică - România

1. etajul de câmpie (10-11°C și 500-600 mm/an);
2. etajul de dealuri și podișuri (7-9°C și 700-800 mm/an);
3. etajul montan (0-6° C, 1000-1200 mm/an);
4. etajul alpin (-2 - 0° C și peste 1200 mm/an).

Influențele climatice:

- baltice în N;

- continentale - E și SE;

- pontice - SE; pe o fâșie îngustă de litoral și Deltă;

- mediteraneene în SV;

- de tranziție, de la cele mediteraneene la cele continentale în S.

Relieful României

1. Modul de formare a reliefului

Cea mai veche unitate de relief este Podișul Dobrogei. Acesta s-a format in timpul orogenezelor caledoniană (Podisul Casimcei) și hercinică (Muntii Măcinului).
Carpații s-au format prin încrețirea scoarței, în timpul orogenezei alpine.

Subcarpații s-au format odată cu înălțarea Carpaților, prin încrețirea scoarței.

Dealurile si podișurile s-au format mai recent prin depunerea unor sedimente aduse de râurile carpatice.
Excepție fac Podișul Mehedinti, care s-a format prin încretirea scoarței si Podișul Transilvaniei, care s-a format prin scufundarea si umplerea treptata cu sedimente.

Câmpiile s-au format pe locul unor foste mări sau lacuri, prin depunere de sedimente.

Delta Dunării s-a format pe locul unui fost golf al Marii Negre, prin acțiunea a trei factori: Dunărea cu aluviunile sale, mareea mică si curenții marini.

2. Geologia unităților de relief

(Un aspect foarte important in invațarea si mai ales în înțelegerea reliefului României, îl reprezintă alcătuirea geologică sau geologia).

Carpații Orientali

- sunt alcătuiți din 3 șiruri de roci, orientate de la V-E: roci vulcanice, șisturi cristaline și fliș (=roci sedimentare cutate, încrețite). Excepție face Grupa Sudică; ea este alcătuită doar din fliș SGrupele de Nord si Centrala: roci vulcanice (andezit) in V ; șisturi cristaline in C ; flis (roci sedimentare cutate) in 

Carpații Meridionali

Alcătuiți din șisturi cristaline, doar la extremități apar calcare si conglomerate

Carpații Occidentali

Grupa Banatului - calcare (relief carstic), șisturi cristaline;

Poiana Rusca – șisturi cristaline si marmură;

Apusenii – varietate mare de roci (șisturi, calcare, granite) : « mozaic petrografic »

Subcarpații

Fliș : gresii, marne, conglomerate

Podișurile :

Moldovei, Transilvaniei, Getic,: roci sedimentare necutate (stratele sunt orizontale sau ușor înclinate) : gresii, marne, pietrișuri, argile;

Pod. Dobrogei : granit si bazalt in Mt. Măcinului; șisturi verzi in Pod Casimcei;

Pod. Mehedinți : șisturi cristaline, calcare;

Dealurile de Vest : roci sedimentare necutate (gresii, marne, argile);

Câmpiile:

Argile, nisipuri, pietrisuri, loess;

Delta Dunării

aliviuni : nisipuri, pietrișuri, mâluri.