Dealurile și Câmpia de Vest

Dealurile de Vest și Câmpia de Vest

Lecție interactivă de geografie

Dealurile de Vest

Limite

• la Est – Munții Occidentali;
• la Vest – Câmpia de Vest.

Geologia

• pietrișuri, gresii, marne, argile;

Relieful

• s-au format prin depunere de sedimente;
• au aspect de piemont și sunt înclinate pe direcția E-V;
• pătrund în „depresiunile golf”;
• altitudini de 200-400 m;
• diviziuni: Dealurile Banatului, Crișene și Silvaniei.

Hidrografia

• Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Mureșul.

Resurse naturale

• cărbuni, ape termale, lemn, soluri fertile.

Protecția, conservarea și ocrotirea mediului

Protecția, conservarea și ocrotirea mediului

Mediul înconjurător a suferit o serie de transformări cauzate de activitatea antropică: agricultură, industrie, transporturi. În felul acesta mediul și-a modificat caracteristicile inițiale (aer, apă, aer, sol).

Faptul că mediul este un sistem structurat, face ca orice modificare a unui element al său să aibă urmări asupra mediului în ansamblu:

industria > poluarea aerului > starea de sănătate

agricultură > îngrășăminte chimice > poluarea solului

Cauzele degradării mediului

• naturale: erupțiile vulcanice elimină în atmosferă cantități uriașe de cenușă vulcanică și gaze
• antropice: economia
• naturale influențate antropic: alunecările de teren.

Problema mediului a devenit una globală și a fost abordată în cadrul unor conferințe internaționale:

- Stockholm, 1972 s-a lansat ideea unui singur Pământ 

- Rio de Janeiro, 1992 s-a lansat conceptul de dezvoltare durabilă

Conservarea și ocrotirea mediului

- se realizează în cadrul monumentelor, rezervațiilor și parcurilor naturale

- sunt protejate specii de plante și animale (rare sau amenințate cu dispariția), dar și peisaje, elemente geologice etc.

Se acordă importanță protejării reliefului, ca suport al tuturor componentelor mediului. Aici problematică este eroziunea accelerată a solului/terenului. Se impun plantări forestiere și reducerea exploatărilor intensive a terenurilor agricole.

De asemenea, pădurea prin funcțiile sale reprezintă un element natural esențial al mediului:

- funcția climatică - manifestată prin caracterul reglator asupra climatului; microclimat

- funcția antipoluantă - degajă cantități mari de oxigen

- funcție antierozională - prin rădăcinile și tulpinile arborilor

- funcție antiaridizantă - prin apa reținută în sol și în coronamentul arborilor

- funcție recreativă, estetică etc.

În fine, atenție trebuie acordată și exploatării și utilizării resurselor neregenerabile care astăzi reprezintă principala sursă de poluare. Soluția: utilizarea rațională a acestora.  

Podișul Getic și Podișul Mehedinți

 

Podișul Getic

Limite
- la nord – Subcarpații Getici,
- la sud – Câmpia Română,
- la est – valea Dâmboviței,
- la vest - Dunărea.
Geologia
- pietrișuri, gresii, marne.
Relieful
- are aspect de piemont,
- este înclinat de la nord la sud,
- are altitudini de 600-700m în nord și de 300 în sud,
- interfluviile sunt netede și largi în sud și înguste în nord,
- străbătut de văi adânci,
- diviziuni : Platformele Argeșului, Jiului, Oltului, Cândești, Cotmeana, Strehaia.
Hidrografia
- râurile : Olt, Argeș, Jiu, Olteț.
Resursele naturale : petrol, gaze naturale, cărbuni, roci de construcție.

alte hărți găsiți aici, aici iar pentru Pod. Mehedinți aici.

Podișul Mehedinți

Limite
- între Motru (E) și Dunăre (SV),
- La V, Mț Mehedinți,
- La SE, Pod Getic,
Geologia
- șisturi cristaline și calcare.
Relieful
- are structură de munte (cutată; șisturi cristaline) și aspect de podiș,
- altitudini de 500-700 m,
- relief carstic : peștera Topolnița, podul natural Ponoare,
Hidrografia
- râurile : Motru, Dunărea, Topolnița,
- lacul Porțile de Fier.
Resursele naturale:
roci de construcție, lemnul.

Podișul Dobrogei

 Podișul Dobrogei

Limite
- la nord și vest, Dunărea,
- la est, Marea Neagră,
- la sud, Bulgaria.
Geologia
- șisturi verzi în Pod. Casimcei,
- granit în Mț. Măcinului,
- calcare, marne, loess.
Relieful
Cuprinde două diviziuni:
a) Masivul Dobrogei de Nord
- cu altitudinea maximă de 467 m Vf. Greci,
- cu un relief ruiniform,
- înclinat pe direcția V-E ,
- subdiviziuni : Mt. Măcinului, Dealurile Tulcei, Pod. Babadagului, Pod. Casimcei, Depresiunea Nalbant (strabatută de râurile Taița și Telița).
b) Podisul Dobrogei de Sud
- cu altitudini ce nu depășesc 200 m,
- înclinare E-V,
- relief litoral cu faleză și plajă,
- subdiviziuni : Pod. Negru Vodă, Pod. Dorobanțului, Pod. Oltinei,
- acoperit cu loess.
Hidrografia
- râurile : Taița, Telița, Slava, Casimcea,
- lacurile : Babadag, Tașaul, Techirghiol.
Resursele naturale
- roci de construcție (granit, calcare), solurile, minereuri de fier, minereuri de cupru.

Domeniile activităților economice

Domeniile activităților economice pe Terra

Agricultura este sectorul economic care se ocupă cu cultura plantelor și creșterea animalelor (zootehnia). Aceasta depinde de climă, sol, relief și resursele de apă.

Zone agricole importante

• Marea Câmpie Chineză
• Câmpia Indo-Gangetică
• Câmpia Europei de Est
• Câmpia Română
• Câmpia Golfului Mexic

Știai că? Câmpiile Asiei de Sud și Sud-Est hrănesc peste 2 miliarde de oameni!

Industria transformă materiile prime în produse utile și este motorul dezvoltării tehnologice.

Ramuri industriale

• Siderurgică
• Industria lemnului
• Industria chimică
• Electronică
• Construcții de mașini

• Industry 1.0 – mecanizare, motorul cu aburi (sec. XVIII–XIX)
• Industry 2.0 – electricitate, telegraf, telefon (sf. sec. XIX)
• Industry 3.0 – computere, energie nucleară (sec. XX)
• Industry 4.0 – internet, robotică, IA (sec. XXI)

Interactív: Folosește flip-cardurile pentru a testa ce îți amintești din fiecare revoluție industrială!

Serviciile includ: transporturile, comerțul, turismul și comunicațiile. Ele reprezintă peste 60% din economia țărilor dezvoltate.

Exemple de servicii

• Transport aerian și feroviar
• Turism
• Servicii bancare
• Comerț internațional

Sectorul cuaternar cuprinde activități foarte specializate, bazate pe tehnologie:

• Cercetare științifică
• Robotizare
• Inteligență artificială
• Analiza big data

Știai? Industria 4.0 se bazează pe sectorul cuaternar – rețele inteligente, algoritmi, senzori și automatizare.

Harta politică a Asiei și marile aglomerări urbane

 

🌏 Lecție interactivă: Harta politică a Asiei și marile aglomerări urbane

Clasa a VII-a – Geografie

---

🔹 1. Descoperă diversitatea Asiei

🧭 Explorare:

caută:

• cea mai mare țară ca suprafață;

• cea mai mică țară insulară;

• o țară continentală fără ieșire la mare.

---

🔹 2. Regiunile politice ale Asiei

Asia are 47 de state independente, grupate în mai multe regiuni:

Regiune	Exemple de țări	Caracteristici
🕌 Orientul Apropiat	Turcia, Siria, Israel, Iordania	Ținuturi cu istorie și religii milenare
🛢️ Orientul Mijlociu	Arabia Saudită, Irak, Iran	Țări petroliere, climat arid
🏮 Orientul Îndepărtat	China, Japonia, Coreea de Sud	Tehnologie, orașe gigant, culturi asiatice tradiționale
⛰️ Asia Centrală	Kazahstan, Uzbekistan	Țări continentale, stepe întinse
🌿 Asia de Sud	India, Bangladesh	Densitate mare, climă musonică
🌴 Asia de Sud-Est	Thailanda, Vietnam, Indonezia	Țări insulare și peninsulare, turism
❄️ Asia de Nord	Rusia (partea asiatică)	Cea mai întinsă țară din lume
🏔️ Transcaucazia	Georgia, Armenia, Azerbaidjan	Zonă de legătură între Asia și Europa

---

🔹 3. Țări mari, țări mici

🏆 Cele mai întinse țări:

• Rusia – 17 mil. km² (13 mil. km² în Asia)

• China – 9,6 mil. km²

• India – 3,3 mil. km²

👥 Cele mai populate țări:

• India – 1,45 miliarde locuitori

• China – 1,43 miliarde locuitori

• Indonezia – 260 milioane locuitori

---

🔹 4. Poziția geografică și tipul țărilor

Tip de țară	Exemple
Continentală	Mongolia
Insulară	Japonia, Filipine
Peninsulară	India, Turcia, Thailanda

💡 Știați că...
Filipine are peste 7.000 de insule, iar Japonia peste 6.800?

---

🔹 5. Forme de guvernare

• Republici: Turcia, India, Indonezia

• Monarhii: Japonia, Brunei, Arabia Saudită

---

🔹 6. Marile aglomerări urbane ale Asiei

Asia găzduiește cele mai mari orașe ale lumii.
Populația totală a continentului: peste 4,6 miliarde de locuitori!

🏙️ Zone dens populate:

• Câmpia Indo-Gangetică (India, Pakistan)

• Marea Câmpie Chineză

• Peninsula Indochina

• Arhipelagul Japonez și Indonezian

🌆 Cele mai mari aglomerări urbane:

Oraş	Estimare populaţie
Tokyo (zona metropolitană)	~ 37 116 000-38 140 000 locuitori (în 2023-2024)
Jakarta (zona metropolitană)	~ 32 257 654 locuitori în 2024
Beijing (mun. Beijing)	~ 21 832 000 locuitori la sfârşitul lui 2024
Kolkata / Calcutta (zona metropolitană)	~ 15 845 000 locuitori în 2025
Manila (Metro Manila)	~ 14 001 751 locuitori în regiunea NCR, iulie 2024
Shanghai (municipalitate)	~ 24 870 000 locuitori în 2023 oraş propriu, ~ 29 868 000 în zona metropolitană în 2024

---

🔹 7. Gândire critică și aplicație

💭 Răspunde:

1. De ce cele mai mari orașe ale Asiei se află aproape de litoral sau în câmpii?

2. Ce probleme apar în megapolisuri precum Tokyo sau Jakarta?

3. Cum pot orașele asiatice să devină mai „verzi”?

🧩 Provocare finală (quiz rapid):

• Asia are _______ state independente.

• Cea mai întinsă țară este __________.

• Cea mai populată țară este __________.

• Tokyo se află în țara __________.

---

✅ Concluzie

Asia este un continent al contrastelor: vechi și nou, bogăție și sărăcie, tehnologie și tradiție. Harta sa politică reflectă o lume în continuă transformare, iar marile orașe asiatice sunt adevărate motoare ale civilizației moderne.

Despăduririle, deșertificarea și poluarea

Despăduririle, deșertificarea și poluarea duc la degradarea mediului.

Despăduririle

Dacă o perioadă lungă de timp defrișarea a fost un proces echilibrat, astăzi despăduririle au depășit puterea de regenerare a pădurilor. Lemnul este valorificat industrial: hârtie, mobilă, celuloză.

Suprafața inițială cu pădure (62 mil. kmp) s-a diminuat în ultimele două secole cu 1/3. Această distrugere a pădurii a condus la apariția unor fenomene negative:

- diminuarea biomasei

- distrugerea unui mediu complex

- reducerea cantității de oxigen cedat atmosferei

- reducerea diversității lumii vii

-eroziunea solului.

Cele mai mari suprafețe forestiere sunt ocupate cu taiga (12 mil kmp), pădurea ecuatorială (8 mil kmp), pădurile de foioase din zona temperată (6 mil kmp).

Deșertificarea

Deșertificarea este un proces de extindere a deșerturilor în arealele limitrofe. Cele mai mari suprafețe deșertice sunt în Africa (Sahara, Kalahari), Asia (Peninsula Arabia, Asia Centrală), Australia, America.

Poluarea

a. Poluarea aerului - presupune modificarea caracteristicilor aerului prin introducerea în atmosferă de către om a unor substanțe nocive  asupra lumii vii. Surse de poluare: industria energetică, siderurgică, chimică, transporturile. Efectele poluării sunt accentuate în așezările situate în depresiuni (calm atmosferic, ca în Los Angeles, Ciudad de Mexico, Tokyo).

b. poluarea apelor continentale (fluvii, râuri, lacuri) - surse: industria, agricultura, accidentele tehnologice

c. poluarea oceanelor - se petrece direct (deversări de substanțe poluante, chimice) sau indirect (prin aportul apelor poluate care se varsă în oceane). Cele mai poluate mări/oceane/țărmuri: Marea Mediterană, Marea Neagră, Marea Nordului, Golful Mexic, Marea Japoniei, litoralul pacific al Americii.