sâmbătă, 23 februarie 2013

🌍 Țările vecine României

O recapitulare logică, vizuală și simplă pentru Bacalaureat

🇺🇦 Ucraina

Relief: Carpații Păduroși, Mții Crimeii (Iaila), Pod. Podolic, Colinele Donețului, C. Mării Negre, C. Niprului.

Climă: Temperat continentală, cu accentuarea continentalismului spre est; subtropicală în Crimeea (t° medie ian. 2–4°C).

Hidrografie: Don, Nipru, Nistru, Dunărea, Bugul de Sud. Ieşire la Marea Neagră și Marea Azov.

Vegetație: Păduri de foioase, silvostepă și stepă.

Populație: 46,7 mil. locuitori (ucraineni 65%, ruși 33%).

Orașe: Kiev, Harkov, Odessa, Lvov, Krivoi Rog.

Resurse: Cărbuni (Donbass), minereuri de fier, uraniu, petrol, gaze naturale (modeste).

Industrie: Siderurgie (locul 6 mondial), construcții de mașini, chimică, petrochimică. Centre: Kiev, Donbass.

Agricultură: Cereale, floarea-soarelui (locul 2), cartof, sfeclă de zahăr, tutun.

Transporturi: Porturi: Odessa, Sevastopol.

🇲🇩 Republica Moldova

Relief: Predominant de podiș (200–300 m altitudine). Pod. Nord-Moldovenesc, Pod. Codru, Pod. Nistrului, Pod. Central Moldovenesc.

Climă: Temperat continental umed (550–580 mm/an); expusă vânturilor aride și reci din est.

Hidrografie: Prut, Nistru, Râbnița, L. Stânca-Costești.

Vegetație: Stepă.

Populație: 4 mil. locuitori (moldoveni 78,2%).

Orașe: Chișinău, Tighina, Soroca, Ungheni.

Economia: Vinuri, fructe, tutun, floarea-soarelui, plante aromatice. Industrie slab dezvoltată (vinuri, conserve, băuturi alcoolice).

🇧🇬 Bulgaria

Relief: Variat – muntos în centru și sud-vest, deluros în nord-est, câmpii în nord și sud-est. Mții Balcani, Rila (2925 m), Stara Planina, Rodopi.

Climă: Temperat continental la nord de Balcani; mediteranean la sud; 640 mm/an.

Hidrografie: Dunărea, Iskur, Marița; ape termale până la 104°C.

Vegetație: Stepa din nord trece spre pădure de amestec spre sud.

Populație: 7,8 mil. (80% bulgari, 10% turci, 5% rromi).

Orașe: Sofia, Varna, Burgas, Ruse, Plovdiv, Vidin.

Resurse: Bauxită, plumb, zinc, cărbune, terenuri arabile.

Industrie: Siderurgie, construcții de mașini, electronice, textilă, alimentară.

Agricultură: Trandafiri (locul 1 mondial la ulei de trandafir), viță de vie, tutun.

Transporturi: Porturi Burgas, Varna.

🇷🇸 Serbia

Relief: Câmpia Voievodinei (parte a C. Panonice), C. Moraviei, Alpii Dinarici, Carpații Serbiei.

Climă: Mediteraneană continentalizată; ierni reci și umede, veri fierbinți; 560–1900 mm/an.

Hidrografie: Dunărea, Tisa, Morava, Drava, Sava.

Vegetație: Păduri de foioase și conifere, pajiști naturale.

Populație: 10 mil. (sârbi 62,6%, albanezi 16,5%, maghiari 3,3%, români 1,4%).

Orașe: Belgrad, Priștina, Novi Sad.

Resurse: Fier, cupru, zinc, plumb, aur, argint, marmură, calcar, sare.

Industrie: Siderurgie, metalurgie neferoasă, construcții de mașini, chimică, petrochimică.

Agricultură: Pomicultură (mere – locul 1), cereale, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr.

🇭🇺 Ungaria

Relief: Predominant de câmpie (2/3 din teritoriu), alt. medie 150–200 m. Mții Bakony, Mții Matra (NE – ramificație a Carpaților).

Climă: Intersecția influențelor oceanice, mediteraneene și continentale; t° medie 10–11°C; 630 mm/an, cu secete estivale.

Hidrografie: Dunărea, Tisa, L. Balaton (tectonic).

Vegetație: Stepă și păduri de stejar.

Populație: 10 mil. (maghiari 84,4%, ruteni, germani, români, rromi).

Orașe: Budapesta, Debrecen, Szeged, Pécs, Gyor.

Resurse: Bauxită, cărbuni, gaze naturale, fier.

Industrie: Construcții de mașini, electronice, chimică, textilă, alimentară.

Agricultură: Cereale, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, rapiță, legume, viticultură și pomicultură.

💡 Sugestii pentru recapitulare:

Realizează un tabel comparativ între țările vecine (relief, climă, resurse, populație).
Desenează o hartă simplă și notează principalele orașe.
Exersează prin quizuri interactive (ex. Kahoot, Wordwall).

Sursa: adaptare după manualele școlare și materiale educaționale
© GeoExplorator – pregătire pentru BAC

🇪🇺 Statele Uniunii Europene

Material realizat de prof. Roșu Constantin, Colegiul Național „Ștefan cel Mare” Târgu Neamț.

🇫🇷 Franța

Populație: 60,8 milioane locuitori
Relief: Alpi, Pirinei, Masivul Central Francez, Masivul Armorican, Podișul Ardeni, Bazinul Parizian
Climă: temperat-oceanică în nord și vest, mediteraneană în sud
Ape curgătoare: Rhin, Rhon, Sena, Loira, Moselle
Forma de stat: republică prezidențială
Capitala: Paris
Orașe: Marsilia, Lyon, Bordeaux, Toulouse, Nisa, Strasbourg, Nantes

💡 Curiozitate: Franța este lider mondial la producția de vinuri și un centru turistic major al Europei!

Economia este dezvoltată și diversificată:

Industrie cu nivel tehnologic ridicat
Agricultură eficientă – 4% din populația activă
Servicii – 70% din populația activă
Turism – una dintre principalele surse de venit

🇩🇪 Germania

Populație: 82,5 milioane
Relief: dispus în trepte – de la Câmpia Europei de Nord la Alpii Bavariei
Climă: temperată cu nuanțe oceanice și continentale
Ape curgătoare: Dunăre, Rhin, Elba, Oder
Capitala: Berlin
Forma de stat: republică parlamentară
Orașe: München, Hamburg, Köln, Frankfurt, Stuttgart, Bremen, Dresda

🏭 Germania are cea mai puternică economie din Europa – lider în industria constructoare de mașini și chimie.

🇬🇧 Regatul Unit

Relief: Munții Grampian, Munții Penini, Câmpia Londrei
Climă: temperat oceanică (influențată de Gulf Stream)
Ape curgătoare: Severn, Tamisa
Populație: 60 milioane locuitori
Forma de stat: monarhie constituțională
Capitala: Londra
Orașe: Birmingham, Manchester, Liverpool, Edinburgh

📊 Serviciile reprezintă cea mai mare parte a economiei Regatului Unit, urmate de industrie și agricultură.

🇮🇹 Italia

Relief: Alpi, Apenini, Câmpia Padului
Climă: mediteraneană și temperată
Ape curgătoare: Pad, Tibru, Arno
Capitala: Roma
Orașe: Milano, Napoli, Florența, Torino, Genova, Veneția
Populație: 58,8 milioane

Economia Italiei s-a dezvoltat rapid. Industria este concentrată în nord (Milano–Torino–Genova), iar agricultura produce struguri, mere, măsline și citrice.

🍷 Italia – locul I mondial la producția de struguri și vinuri.

🇪🇸 Spania

Relief: Pirinei, Cordiliera Betică, Meseta Spaniolă
Climă: mediteraneană, oceanică, aridă în centru
Capitala: Madrid
Orașe: Barcelona, Valencia, Sevilla, Zaragoza
Populație: 43,9 milioane

După aderarea la U.E., Spania a devenit o putere turistică și agricolă. Se remarcă la producția de ulei de măsline (locul I mondial) și vinuri.

🇵🇹 Portugalia

Relief: Munții Serra da Estrela, Câmpia Portugaliei
Climă: temperat-oceanică
Ape: Tejo, Douro, Guadiana
Capitala: Lisabona
Orașe: Porto, Setubal, Braga

🌳 Portugalia – cel mai mare producător și exportator de plută din lume!

🇬🇷 Grecia

Relief: Muntele Olimp, Munții Pindului
Climă: mediteraneană
Capitala: Atena
Orașe: Salonic, Pireu, Patras
Forma de stat: republică parlamentară

Grecia se bazează pe turism, comerț și navigație – locul I în Europa la flota comercială! Vestigiile antice și clima atrag milioane de turiști anual.

🇦🇹 Austria

Relief: muntos (Alpi), Câmpia Vienei
Climă: temperat-continentală
Ape: Dunăre, Drava, Inn
Capitala: Viena
Orașe: Graz, Linz, Salzburg, Innsbruck

Austria are o economie solidă bazată pe turism, servicii financiare și industrie performantă (electronică, sticlă, textile). Viena și Salzburg sunt centre culturale de renume.

🧭 Recapitulare interactivă

Încearcă să răspunzi mental, apoi apasă butonul pentru verificare:

Care sunt principalele state fondatoare ale Uniunii Europene?
Ce țară este lider european la producția de automobile?
Unde se produce cea mai multă plută?
Ce țară are cea mai mare flotă comercială?

📘 Concluzie

Țările Uniunii Europene se remarcă printr-o mare diversitate geografică, culturală și economică. Ele reprezintă un model de cooperare și dezvoltare comună, cu valori bazate pe pace, solidaritate și progres.

💬 Comentează: Ce țară din Uniunea Europeană ți-ar plăcea să vizitezi și de ce?

Orașele României

🏙️ Orașele României

Material realizat de prof. Roșu Constantin, Colegiul Național „Ștefan cel Mare” Târgu Neamț

🏛️ Primele orașe de pe teritoriul României

Cele mai vechi centre urbane de pe actualul teritoriu al României au fost coloniile grecești de la Marea Neagră: Tomis (Constanța), Callatis (Mangalia) și Histria.

💡 Știai că... Tomis este orașul în care poetul Ovidiu a fost exilat de împăratul Augustus?

O altă etapă de dezvoltare urbană o reprezintă orașele romane: Drobeta, Dierna, Napoca, Potaisa, Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Ruinele romane de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa (https://cimec.ro/)

🏰 Orașele medievale

În Evul Mediu, apar orașe cu funcții comerciale și administrative importante: Brașov, Bistrița, Suceava, Târgoviște, Craiova, Iași, București, Timișoara, Oradea. Acestea devin centre economice și politice ale Țărilor Române.

🏰 Curiozitate: Orașul Suceava a fost una dintre capitalele istorice ale Moldovei!

🏗️ Orașele moderne

După Revoluția Industrială, unele orașe s-au dezvoltat rapid, iar altele au apărut ca centre industriale noi: Hunedoara (metalurgie), Reșița (construcții de mașini).

Reșița – un oraș modern dezvoltat industrial (primariaresita.ro)

📊 Sistemul actual de orașe

Sistemul urban din România este ierarhizat în funcție de mărimea demografică și rolul în teritoriu:

București – capitala României, metropolă de nivel european (~2 milioane locuitori);
Orașe mari (200.000–350.000 loc.): Iași, Brașov, Constanța, Timișoara, Cluj-Napoca, Craiova, Galați, Oradea, Ploiești, Brăila;
Orașe medii (100.000–200.000 loc.): Suceava, Piatra Neamț, Sibiu, Arad, Bacău, Târgu Mureș;
Orașe mici (sub 100.000 loc.): Târgoviște, Vaslui, Tulcea, Deva, Bistrița, Slobozia, Călărași – centre de echilibru județean;

🔍 Observă: Majoritatea orașelor din România sunt mici, dar au un rol important în menținerea echilibrului regional.

📍 Localizarea marilor orașe

Principalele orașe ale României (https://www.profudegeogra.eu/)

📘 Recapitulare rapidă

Care au fost cele mai vechi orașe din România?
Ce orașe s-au dezvoltat în Evul Mediu?
Care este funcția Bucureștiului în sistemul urban?
Ce caracterizează orașele mici?

🌆 Concluzie

Orașele României reflectă evoluția istorică, economică și socială a țării. De la coloniile grecești și centrele medievale, până la metropolele moderne, spațiul urban românesc continuă să fie un motor al dezvoltării regionale.

💬 Scrie în comentarii: Care este orașul tău preferat din România și de ce?

Orașele Europei

🏙️ Sistemul de orașe al Europei: evoluție și ierarhie

Sistemul urban european, definit prin localizare, ierarhie și mărime, a evoluat de la centre antice (Roma) și medievale (Constantinopol) la metropolele moderne. Nivelul de urbanizare al Europei este înalt, populația urbană atingând 77 %.

Aglomerațiile cele mai mari sunt Moscova (12,2 mil. loc.), Paris (11,3 mil. loc.) și Londra (11,2 mil. loc.).

I. Concentrarea urbană (megalopolisuri)

Aglomerările de mari dimensiuni se conturează în câteva areale cheie:

Midland (Megalopolisul englez):

Include Marea Londra, Birmingham, Manchester, Liverpool și concentrează circa 33 mil. loc.

Ruhr-Rhin (Megalopolisul german):

Dezvoltat în jurul conurbației Ruhr-Rhin, cu peste 25 mil. loc. Include orașe precum Frankfurt am Main, Köln și Essen.

Randstad-Holland (Megalopolisul olandez):

Ocupă jumătatea vestică a Olandei (cca. 10 mil. loc.) și include capitalele Amsterdam și Haga, alături de Rotterdam.

II. Evoluția istorică a orașelor europene

Etapele principale de dezvoltare urbană:

Antichitate: Orașe-cetate mediteraneene (ex: Atena, Roma, Byzantion) și la Marea Neagră (Tomis). Orașe romane: Londinium (Londra), Lutetia (Paris).
Evul Mediu: Dezvoltarea orașelor hanseatice (Hamburg, Bremen), centrelor mediteraneene (Genova, Veneția, Constantinopol) și a marilor capitale din Europa Centrală (Paris, Londra, Praga).
Epoca Modernă (Revoluția Industrială): Apar orașe noi bazate pe producție și comerț (ex: Manchester, Liverpool, Odessa, Reșița).
Post-Război: Crearea de noi centre industriale (ex: Nowa Huta în Polonia, Victoria în România).

III. Clasificarea după funcția urbană (exemple)

Orașele sunt definite de rolul economic și social dominant:

Funcție comercială: Genova, Leipzig, Anvers, Odessa.
Funcție industrială: Manchester, Birmingham, Essen, Torino.
Funcție culturală/turistică: Viena, Florența , Sankt Petersburg, Oxford, Cambridge.
Funcție financiară: Londra, Paris, Zürich, Frankfurt.
Funcție portuară: Rotterdam, Hamburg, Liverpool, Constanța.

Populația Europei

POPULAŢIA ŞI CARACTERISTICILE EI GEODEMOGRAFICE

EUROPA
a. Evoluţia numerică a populaţiei Europei cuprinde două perioade distincte:
- creşterea lentă din sec. III până în 1759: Europa avea 40mil locuitori în sec. III, 80 mil. locuitori în anul 1500 şi 140 mil. locuitori în anul 1759. Creşterea lentă a fost cauzată de epidemii, invaziile popoarelor migratoare, războaie, lipsa resurselor alimentare.
- creşterea evidentă a populaţiei în condiţiile exploziei demografice declanşată de revoluţia industrială din Anglia, Franţa, Germania, Ţările de Jos: între anii 1800 şi 1900 populaţia Europei a crescut de la 203 mil. de locuitori la 408 mil. de locuitori, pentru ca în 2004 să înregistreze 706 mil. de locuitori (cu includerea populaţiei Federaţiei Ruse, dar fără includerea părţii europene a Turciei).

b. Distribuţia spaţială a populaţiei
        Populaţia este distribuită inegal în Europa, în funcţie de factorii naturali, factorii tehnologici şi economici, factorii demografici şi factorii sociali.
Densitatea medie a populaţiei este de 70 loc./km2, plasând Europa pe locul doi după Asia.
         Pe state există densităţi medii diferite: state cu densităţi medii de peste 200 loc./km2 (Germania, Belgia, Olanda, Regatul Unit); state cu densităţi între 150-200 loc/km2 (Italia, Elveţia, Danemarca), state cu densităţi cuprinse între 100-150 loc/km2 (Portugalia, Franţa, Polonia, etc.), state cu densităţi cuprinse între50-100 loc/km2 (Irlanda, Spania, Austria, România, Bulgaria, Grecia etc.) şi state cu densităţi sub 50 loc/km2 (Islanda, Norvegia, Finlanda, F. Rusă).
Cea mai mare densitate de populaţie o are Monaco (16.000 loc./km2), iar cea mai mică densitate o are Islanda (2,7 loc./km2)
       Pe zone, densităţi mai mari de 300 loc./km2 apar în Olanda, Belgia, Ruhr, centrul şi sud-estul Marii Britanii, nordul Italiei, valea Rinului; între 100-200 loc./km2 (Europa de Vest şi Europa Centrală); sub 50 loc./km2 (Europa nordică, Europa de Răsărit şi Peninsula Balcanică).

c. Mişcarea naturală a populaţiei
       Europa este spaţiul unui dramatism demografic deoarece natalitatea a coborât la 11-12‰, iar mortalitatea a urcat la 11‰, rezultând un spor natural cuprins între 0 şi 1‰.
       Pe state, în ultimii ani s-au înregistrat rate ale natalităţii între 15 şi 20‰ în Albania, Turcia, Islanda şi Irlanda; rate reduse ale natalităţii sub 10 ‰ în Austria, Germania, Ungaria, România, Rusia, şi chiar de 8-9‰ în Bulgaria, Ucraina.
Bilanţul natural al populaţiei Europei este negativ în ţări ca: Letonia (-7,1‰), Ucraina (-6,2‰), Rusia (-4,8‰), Belarus (-4,7‰), România (-2‰).

d. Speranţa de viaţă
În Europa speranţa de viaţă este de 70 de ani.
Pe state apar diferenţieri mari: în Islanda 79 de ani la bărbaţi şi 83 de ani la femei; în Elveţia 84 de ani la femei.
În statele din Europa de Est s-a înregistrat o scădere a speranţei medii de viaţă ca urmare a degradării nivelului de trai.

e. Mobilitatea teritorială a populaţiei
       După marile descoperiri geografice europenii au părăsit continentul şi au contribuit decisiv la colonizarea „lumii noi”.
       Începând cu a doua jumătate a secolului XX şi în prezent asistăm la o tendinţă inversă (locuitorii altor continente se îndreaptă spre Europa ca forţă de muncă, cele mai multe sosiri sunt din fostele colonii către Marea Britanie, Franţa, Olanda, care au şi adoptat o legislaţie favorabilă).
       După 1989 s-a înregistrat un flux de emigranţi dinspre ţările est-europene spre Europa Occidentală.
       Fenomenul “brain drain” a căpătat o extensiune mare (persoane super dotate fiind racolate spre ţările dezvoltate vest europene).

f. Structura populaţiei pe grupe de vârstă
      Pe ansamblu, Europa se caracterizează printr-o pondere mare a populaţiei în vârstă de peste 60 de ani: Italia este ţara cu cea mai îmbătrânită populaţie de pe glob (19,7 %); Germania şi Grecia (18 %), Belgia şi Suedia (17 %), etc.
Există şi ţări cu pondere mare a populaţiei tinere: Albania (27 %), Islanda, Irlanda, Cipru (20 %).

g. Structura profesională a populaţiei
      Structura populaţiei pe ramuri de activitate economică prezintă mari diferenţe: valorile medii plasează Europa între continentele cu un nivel de dezvoltare economică ridicată, cu o importantă forţă de muncă ocupată în servicii (60 %), industrie (27%) şi agricultură (17%).
Partea centrală şi de vest a Europei are o pondere de peste 70 % a populaţiei ocupate în sfera serviciilor.

h. Structura populaţiei pe medii (urban/rural)
În Europa populaţia urbană are o pondere de 73 %, iar cea rurală de 27 %.

i. Structura confesională
În Europa religia dominantă este creştinismul cu trei culte principale: catolicismul, protestantismul şi ortodoxismul. Alte culte: cultul musulman prezent în Albania.

ROMÂNIA

a. Evoluţia numărului de locuitori
In secolul XX populaţia României s-a dublat numeric, de la 12,7 mil. locuitori în 1912 la 23,1 mil. locuitori în 1989.
În prezent populaţia României este de 21,7 mil. de locuitori.

b. Mişcarea naturală a populaţiei

După 1989 s-a produs o scădere a natalităţii de la 16 ‰ la10 ‰ în 2004 ca urmare a reducerii ratei fertilităţii.
În aceeaşi perioadă mortalitatea a crescut de la 10,6 ‰ la 12,7 ‰ (în 1996) şi 11,9 ‰ (în 2004), pe fondul ponderii ridicate a populaţiei de vârsta a treia şi a scăderii nivelului de trai.
Bilanţul natural (sporul natural) a scăzut de la 5,3 ‰ în 1989 la -2,7 ‰ în 2002 şi -1,9 ‰ în 2004, -1,9 în 2006.

c. Mobilitatea teritorială a populaţiei
Exodul rural-urban din perioada 1960-1989 a favorizat migraţiile definitive de la sate spre capitală şi oraşele mari (Bucureşti, Constanţa, Braşov, Timişoara, Iaşi, Cluj).
După 1989 centrele de atracţie au rămas marile oraşe şi municipiul Bucureşti, dar în limite mai reduse.
S-a înregistrat o migraţie dinspre oraşele mici şi mijlocii spre mediul rural.
După 1989 s-a înregistrat o creştere a migraţiilor definitive spre ţările bogate din Europa de Vest şi spre America de Nord.
O componentă importantă o reprezintă şi migraţiile pentru muncă spre Italia, Spania, Germania, Marea Britanie.

d. Densitatea populaţiei
În anul 2004 valoarea medie a densităţii populaţiei României a fost de 90,9 loc/km2, iar în 2006 de 89,2 loc/km2.
Densitatea medie a populaţiei pe judeţe evidenţiază următoarele categorii: între 30-40 loc/km2 (judeţele Tulcea şi Caraş Severin), valorile cele mai mari înregistrându-se în oraşele mari (Bucureşti, 8093 loc/km2 în 2004).

e. Structura pe grupe de vârstă
Între 1970 şi 2005 s-a înregistrat un declin al populaţiei tinere (scăderea ponderii populaţiei tinere de la 26 % în 1970 la 16 % în 2005) şi o creştere a ponderii populaţiei de vârsta a treia de la 7 % în1970 la 14 % în 2005.

f. Structura profesională a populaţiei
În prezent tendinţa de redresare a economiei României s-a resimţit şi în structura profesională a populaţiei: ponderea populaţiei în sectorul servicii este de 38 %, în agricultură de 32 % şi în industrie 25 %.
Aproximativ 5,1 % din populaţia de peste 65 de ani este ocupată în muncă.

g. Structura etnică

Din totalul populaţiei României, în anul 2002 ponderea populaţiei pe naţionalităţi era următoarea: 89,5 % români, 6,6 % maghiari, 2,5 % rromi, 0,3 % germani şi 1,1 % alte naţionalităţi.

h. Structura pe medii (rural/urban)
În prezent populaţia urbană a României are o pondere de 55 %, iar cea rurală de 45 % din populaţia totală a României.

i. Alte aspecte
Asemănător altor state europene, România se află în faza finală a tranziţiei demografice.
Cea mai numeroasă generaţie din istoria României a fost cea născută în perioada 1967-1968, când s-au născut 550.000 de persoane.

Resursele României

Resursele României

Petrolul - se extrage din următoarele areale:

Subcarpaţi: Moldovei (Depresiunea Tazlău-Caşin), de Curbură (Depresiunea Berca-Sărata Monteoru, Urlaţi-Câmpina-Moreni), Getici (între Olt şi Jiu);
Câmpia Română: Călmăţui, Brăilei, Ploieşti-Târgovişte, Piteştiului, Găvanu-Burdea, Boianului, Romanaţilor;
Podişul Getic: Hulubeşti, Bogaţi, Moşoaia, Zătreni, Brăteşti;
Câmpia de Vest: S-E Aradului, N-E Timişoarei, Vingăi, Nădlac, Jimbolia;
Platforma continentală a Mării Negre.

Gaze naturale – se găsesc în pământ sub două forme: gaz de sondă şi gaz metan.

Gazul metan – se extrage din structuri geologice numite domuri, în Depresiunea Colinară a Transilvaniei (Câmpia Transilvaniei şi Podişul Târnavelor);
Gazele asociate - localizate în structurile ce conţin petrol din: Subcarpaţii de Curbură, Podişul Getic, Câmpia Brăilei, Câmpia Ploieşti-Târgovişte, Câmpia Ialomiţei).
Centre de extracţie a gazelor naturale: Mediaş, Copşa Mică, Luduş, Glodeni, Slănic Moldova, Dărmăneşti, Băicoi, Urlaţi, Plopeni, Videle, ş.a.

Cărbunii – folosiţi la fabricarea coxului (la obţinerea fontei, combustibililor, în centrale termoelectrice). Sunt împărţiţi în două categorii:

Cărbuni superiori: huilă: bazinul Petroşani, Munţii Banatului (Anina şi Cozla); antracit – Schela.
Cărbuni inferiori: lignit: Podişul Getic (bazinul Motru-Rovinari, Platforma Olteţ), Munţii Banatului (Anina), Subcarpaţii de Curbură, Munţii Baraolt (din Carpaţii Orientali), Depresiunea Vad-Borod (Munţii Apuseni); cărbune brun – depresiunile: Comăneşti (din C. Orientali), Brad (Munţii Apuseni), Almaş (Pod. Transilvaniei); turbă – în Depresiunea Dornelor.

Uraniul – în Carpaţii Occidentali şi Carpaţii Orientali (Crucea).

Minereuri de fier Harghita - Lueta, Băişoara-Cluj, Munţii Poiana Ruscă

Minereuri auro-argentifere (aur şi argint): în Munţii Metaliferi (Săcărâmb, Bucium, Baia de Arieş, Roşia Montană, ş.a.), Munţii Gutâi (Cavnic).

Minereuri complexe (Cu, Pb, Zn, Al): Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei şi în Munţii Apuseni.

Aluminiul – se extrage din bauxită, care este exploatată din Munţii Pădurea Craiului

Transporturile Europa și România

Sisteme de Transport - Clasa a XII-a

Explorează tipurile de transport și principalele caracteristici ale Europei și României.

Transporturile în Europa

Rețeaua feroviară: 360.000 km, 45% electrificată; trenul TGV: 350 km/h; Orient Expres.
Rețeaua rutieră: 6,6 mil. km, autostrăzi dense în vest, extindere în est.
Parcul auto: 230 milioane autoturisme, 40 mil. vehicule comerciale.
Transport maritim: porturi mari – Rotterdam, Hamburg, Constanța, etc.
Transport fluvial: Rin, Dunăre, Volga, Tamisa; porturi fluviale importante.
Transport aerian: 10,3% din traficul mondial; aeroporturi majore – Heathrow, Frankfurt, Charles de Gaulle.
Transporturi speciale: conducte, linii electrice, telecomunicații.

Transporturile în România

Transport feroviar și rutier dominant.
Nod principal: București – 9 magistrale feroviare și 10 rutiere.
Coridoare paneuropene: IV, VII, IX.
Transport fluvial: Dunăre, Bega, Prut.
Transport maritim: Constanța, Mangalia, Năvodari, Sulina.
Transport aerian: Aeroporturi principale – Henri Coandă, Aurel Vlaicu, Mihail Kogălniceanu, Timișoara, Cluj-Napoca, Arad.

Quiz Interactiv

1. Care este lungimea rețelei feroviare din Europa?

2. Care este cel mai mare port din România?

Pagini77