ELEMENTE DE GEOGRAFIE UMANĂ ALE EUROPEI ŞI ROMÂNIEI
Europa
Este un continent de locuire străveche.
Succesiunea unor civilizaţii: cretană, minoică, elenistică, etruscă, celtică,
romană, bizantină, medievală, modernă şi contemporană au influenţat aspectul
actual al culturilor europene, dar şi al civilizaţiilor mondiale actuale.
Populaţia Europei este în prezent de 726 mil. loc., ceea ce reprezintă 11 % din
populaţia totală a Terrei.
Continentul Europa cuprinde un total de 46 de state din care 44 de state sunt
integral în Europa şi 2 state se extind atât în Europa cât şi în Asia
(Federaţia Rusă şi Turcia).
Există mai multe accepţiuni cu privire la numărul de locuitori ai Europei în
funcţie de raportarea la teritoriu pe care îl luăm în considerare:
- Europa (inclusiv Federaţia Rusă şi Turcia europeană) cu
736 mil. loc.;
- Europa (inclusiv Federaţia Rusă fără Turcia) cu 726 mil.
loc.;
- Europa (fără Federaţia Rusă şi Turcia europeană) cu 582
mil. loc.;
- Europa (cu partea europeană a Federaţiei Ruse, fără Turcia)
cu 686 mil. loc.;
- Europa (fără Federaţia Rusă şi cu Turcia europeană) cu
592 mil. loc.;
- Uniunea Europeană (cu 27 ţări) cu o populaţie de 492 mil.
loc.
România
Din punct de vedere al geografiei umane, România se caracterizează prin anumite
particularităţi ale populaţiei, aşezărilor şi organizării
administrativ-teritoriale:
Populaţia României este o populaţie neo-latină situată în extremitatea
estică a ariei de extensiune a acesteia.
Teritorial şi ca populaţie, România este încadrată în romanitatea orientală.
Cele mai importante momente din istoria României sunt: Unirea Munteniei cu
Moldova în 1859 sub numele de România, urmată de integrarea Dobrogei în 1878 şi
Unirea din 1918 cu formarea României Moderne.
Din punct de vedere administrativ, România este organizată în 41 de judeţe şi
Municipiul Bucureşti.
2.1. HARTA POLITICĂ A EUROPEI.
ROMÂNIA CA STAT AL EUROPEI
Europa a fost leagănul unor
vechi civilizaţii, fiind continentul care a găzduit metropole
coloniale, care şi-a împărţit lumea şi pe care s-a declanşat Revoluţia
Industrială care a dat naştere puterilor moderne, dar şi continentul pe
care a luat naştere nazismul şi comunismul.
În secolul XX, după Primul Război Mondial, numărul statelor Europei a crescut
de la 19 la 27; după Al doilea Război Mondial Europa avea 35 de state, iar în prezent
are 46 de state.
Harta politică a Europei s-a modificat sensibil în perioada 1989-1993 când,
după destrămarea Uniunii Sovietice, au apărut 15 state naţionale dintre care 7
în Europa (Rusia, Estonia, Letonia, Lituania, Belarus, Ucraina şi Moldova).
După destrămarea Iugoslaviei au apărut 6 state naţionale (Serbia, Croaţia,
Slovenia, Bosnia-Herţegovina, Macedonia, Muntenegru), iar după divizarea
paşnică a Cehoslovaciei au apărut 2 state noi (Cehia şi Slovacia).
Se poate observa că Federaţia Rusă, deşi ca întindere are o proporţie mare
a teritoriului său în Asia, cea mai mare parte a populaţiei este concentrată în
partea europeană.
Turcia este mai mult un stat asiatic, partea sa europeană, deşi mică, a
jucat un rol activ în istoria Europei (Imperiul Bizantin şi capitala acestuia
Bizanţ, apoi Constantinopol); la aceasta trebuie subliniate şi aspiraţiile
Turciei de a deveni membră a UE.
Există şi state de dimensiuni foarte mici (Andora, San Marino, Vatican,
Malta şi Liechtenstein).
Unele state europene au şi în prezent teritorii extraeuropene care
sunt dependente de acestea (cazul Franţei, Olandei, Regatului Unit şi
Danemarcei).
În ultimii ani se observă tendinţa de a include printre ţările europene şi
ţările din zona Caucazului (Azerbaidjan, Georgia, Armenia).
Cipru este un stat asiatic, dar poate fi considerat stat european
(bazându-ne pe relaţiile sale cu Grecia şi pe apartenenţa la U.E.).
Pe continentul nostru există atât state unitare (Franţa, România) cât şi
state federale (Germania, Austria, Rusia).
Ca formă de stat cele mai multe ţări europene sunt republici, având ca
şef de stat un preşedinte, dar există şi 10 monarhii (Belgia,
Danemarca, Norvegia, Olanda, Spania, Suedia, Marea Britanie, Monaco,
Liechtenstein, Luxemburg).
Capitalele statelor europene sunt, de regulă, cele mai importante oraşe ale
ţărilor respective, din punct de vedere demografic, economic şi cultural.
Există şi excepţii, ca în cazul Elveţiei, unde Berna nu este cel mai mare
oraş al acestei confederaţii, sau cazul Olandei unde Amsterdam şi Haga
îşi împart funcţia de capitală.
După mărimea suprafeţei, cel mai întins stat este Federaţia Rusă care
are suprafaţa de 17 075 400 km2, iar cel mai redus este Vatican cu
suprafaţa de 0,44 km2.
După criteriu geografic, statele europene sunt cuprinse în 5 regiuni
geografice: Europa de Vest, Europa de Nord, Europa Centrală, Europa
Meridională şi Europa de Est.
România, stat al Europei
România este stat european prin poziţie şi caracteristici. Componentele
naturale ale teritoriului românesc sunt: Munţii Carpaţi, Dunărea şi Marea
Neagră.
Prin Carpaţi şi fluviul Dunărea, România poate fi considerată ţară
central-europeană.
România are populaţia de 21,7 mil. locuitori, ocupând locul al nouălea
între statele europene.
Din punct de vedere politic, statul român este o republică parlamentară
conform Constituţiei din 1991.
România este membră NATO din anul 2004 şi membră a UE din 1 ianuarie 2007.
