Limita de ariditate

Limita de ariditate reprezinta linia de contact între teritoriile cu precipitatii suficiente si teritoriile cu precipitatii insuficiente pentru mentinerea si dezvoltarea vegetatiei. La est de limita de ariditate se afla spatii cu precipitatii insuficiente pentru mentinerea si dezvoltarea vegetatiei, în partea sudica a Podisului Moldovei, în Câmpia Baraganului, Podisul Dobrogei si Delta Dunarii. Explicatia rezida în faptul ca la est de limita ariditatii, cantitatile anuale de precipitatii atmosferice coboara sub 500 mm pe o arie ce se întinde pâna în nordul Podisului Dobrogei, a Deltei Dunarii si a Câmpiei Baraganului. În continuare, spre est precipitatiile coboara sub 400 mm/an pâna la limita cu Marea Neagra. Alte teritorii cu cantitati medii anuale de precipitatii mai mici de 500 mm/an: partea estica a Podisului Moldovei si extremitatea sudica a Câmpiei Române, între Valea Desnatuiului si Valea Vedea . În Câmpia de Vest, influenta oceanica de provenienta vestica determina ierni blânde cu precipitatii mai bogate, care se transpun în cantitati medii anuale de peste 600 mm/an.

Lacurile din Meridionali

- lacuri glaciare (apa din precipitații acumulată în excavațiunile rămase în urma retragerii ghețarilor). Ex: Bâlea, Podragu, Capra, Doamnele, Gâlcescu, Șureanu, Zănoaga, Bucura
- lacuri de baraj hidroenergetic (apa stocată în amonte de barajul construit). Ex: Vidraru, Vidra, lacurile de pe valea OLtului, de pe valea Sebeșului, de pe valea Cernei.

lacurile din Câmpia Română

tipuri genetice:
- limane fluviatile (formate prin bararea gurii de vărsare a unui afluent): Snagov, căldărușani, Fundata, Oltina, Bugeac, Balta Albă, Amara, Mostiștea.Aceste lacuri se utilizează pentru agrement, piscicultură, irigații, sport, turism
- lacuri de tasare (acumulări de apă în crovuri sau în depresiuni formate prin tasarea loessului)- apar în Câmpia Bărăganului. exemple: Ianca, movila Miresii, Plopu
- iazuri (acumulări lacustre în spatele unor baraje construite pe văile din spațiile aride). aprar în Cp. Română, între Olt și Moștiștea. ex: Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Pantelimon. Utilizare: piscicultură, agrement, irigații
- lacuri între dune (acumulări de apă din precipitații pe spațiile mai joase dintre dunele de nisip). apar între Calafat și Bechet
- lacuri de luncă (apa din precipitații acumulată în depresiuni variabile ca dimensiuni). sunt specifice în Lunca Dunării și în luncile marilor râuri.

grindurile și lacurile din Delta Dunării

Grindurile maritime:
- Letea, Sărăturile, Caraorman
Grindurile continentale:
- Stipoc, Chilia

Lacurile:
Puiu, Roșu, Luminița, Iacob, Dranov, Gorgova, Merhei

subiecte olimpiada de geografie

http://stefanprocopiu.vaslui.rdsnet.ro/siteuri/geografie/arhiva.html

olimpici - Rezervatii naturale

pentru olimpici - solurile

solurile
1. solurile zonale
a. solurile din zona de campie
- cu vegetatie de stepa si silvostepa
- solurile fac parte din clasa MOLISOLURILOR
- tipuri de soluri: cernoziomul, cernoziomul levigat, solul balan dobrogean.

b. solurile din campiile inalte si dealurile joase
- aici vegetatia specifica este padurea de stejari
- solurile fac parte din clasa ARGILUVISOLURI
- tipuri de soluri: brune si brun-roscate

c. solurile din dealurile inalte si muntii josi
- vegetatia cuprinde padurea de fag
- clasa de soluri CAMBISOLURI
- tipuri de soluri: brune si brune-acide

d. solurile din munti
- vegetatia cuprinde padurea de conifere
- clasa de soluri SPODOSOLURI
- tipuri de soluri: podzolul

e. solurile din zona alpina
- vegetatia specifica: pajistile alpine
- soluri alpine

2. solurile azonale
- solurile nisipoase - apar in Campia Carei, Campia Olteniei, Campia Baraganului
- solurile din lunci - se dezvolta in luncile marilor rauri (Siret, OLt, Mures s.a.)

3. solurile intrazonale
- saraturile - contin cantitati mari de saruri
- apar in zonele stepice un de apa freatica se intalneste la mica adancime si unde circulatia apei se face de jos in sus, scotand la suprafata sarurile din roci,
- se intalnesc in Baragan, Campia Crisurilor

- lăcoviștile - sunt soluri îmbibate în exces cu apă
- apar în Delta și Lunca Dunării

- rendzinele - sunt soluri subțiri, formate pe roci calcaroase/gipsuri