duminică, 15 februarie 2026

Relieful carstic din România – Sinteză pentru olimpici (clasa a VIII-a)

 

Relieful carstic din România – Sinteză pentru olimpici 

1. Carpații Orientali

  • Generalități: Carst restrâns, fragmentat, pe calcare și dolomite mezozoice.

  • Zone importante:

    • Rarău și împrejurimi: creste și vârfuri piramidale („bâtcă”), chei (Lucinei, Tatarcei, Pojorâtei, Moldovei), Peștera Lilieci, Pietrele Doamnei.

    • Hășmaș-Bicaz: cel mai extins carst al Orientali; culmi nord-sud între Bicaz și Trotuș, cu lapiezuri, doline, polii, chei (Cheile Bicazului).

    • Sudul Rodnei și Bârgău: carst subțire și fisurat, mai puțin dezvoltat; Peștera Izvorul Tăușoarelor – lungime 5.050 m, diferență de nivel 350 m, doline și izbucuri.

  • Carst vulcanic: în Călimani, Harghita și Depresiunea Ciucurilor (vulcanocarst).


2. Munții Apuseni

  • Generalități: Carst cel mai dezvoltat din România, pe calcare mezozoice și dolomite.

  • Unități carstice: Bihor, Pădurea Craiului, Codru-Moma, Trascău-Metaliferi.

  • Forme specifice:

    • Peșteri și avene: Scărișoara (50.000 m³ gheață), Vârtop, Focul Viu, Barsa, Borțig.

    • Câmpuri mari de lapiezuri, doline, polii, văi oarbe.

    • Chei: Roșia, Galbena, Someșul Cald, Turzii, Râmeților, Geoagiu de Nord, Intregalde, Geoagiu.

  • Zone remarcabile: Munții Bihor și Pădurea Craiului – diversitate mare datorită mozaicului tectonic și petrografic.

  • Peșteri celebre: Peștera Vântului (32 km), Meziad, Cetățile Ponorului, Scărișoara.


3. Munții Banatului

  • Caracteristici: Platouri carstice complexe, chei (Caraș, Miniș, Nera).

  • Peșteri: în general mici – Comarnic, Popovăț.

  • Izbucuri și lacuri: Carașului, Bigăr (Miniș), lacul Buhui.

  • Zona Cazanele Dunării: Munții Almăjului.


4. Podișul Mehedinți

  • Generalități: Fâșie lungă de calcare mezozoice între benzi de cristalin.

  • Forme carstice: poduri naturale (Ponoare, Casa de Piatră), depresiuni litologice (Ponoare, Zăton), lacuri temporare.

  • Peșteri: Topolnița (>11 km), Epuran, Bulba, Lazu, Curecea.


5. Dobrogea

  • Dobrogea de Nord: Dealurile Tulcei și Podișul Babadag.

    • Forme: inselberguri, chei (Telița, Taița), peșteri puține (Tunel, Călugărul), izvoare carstice.

  • Dobrogea de Sud: Carst mulat de loess; doline, izvoare, avene; unele chei (Mangalia), majoritatea văi seci.

  • Dobrogea Centrală: Inselberguri (Casimcea), chei (Casimcea), doline, peșteri (La Adam), resturi de atoli.


6. Sfaturi pentru olimpici

  1. Învață carstul pe unități geografice și județe.

  2. Reține cele mai importante peșteri și chei, pentru exemple concrete.

  3. Compară carstul Apusenilor vs. Orientali vs. Dobrogea, pentru a observa diferențele de dezvoltare și forme.

Relieful carstic din România 

Zonă / Unități geografice

Caracteristici generale

Forme de relief

Exemple reprezentative

Carpații Orientali

Carst fragmentat, pe calcare și dolomite mezozoice

Creste și vârfuri piramidale („bâtcă”), chei, doline, polii, lapiezuri

Rarău: Peștera Lilieci, Pietrele Doamnei; Hășmaș-Bicaz: Cheile Bicazului; Sud Rodnei/Bârgău: Peștera Izvorul Tăușoarelor

Munții Apuseni

Cel mai dezvoltat carst din România; mozaic tectonic și petrografic complex

Peșteri și avene, câmpuri de lapiezuri, doline, polii, văi oarbe, ghețari subterani

Peștera Vântului, Meziad, Cetățile Ponorului, Scărișoara; Chei: Roșia, Galbena, Someșul Cald, Turzii

Munții Banatului

Platouri carstice, chei mai restrânse

Chei, peșteri mici, izbucuri, lacuri carstice

Chei: Caraș, Miniș, Nera; Peșteri: Comarnic, Popovăț; Izbucuri: Carașului, Bigăr; Lac: Buhui

Podișul Mehedinți

Fâșie de calcare mezozoice, carst complex

Poduri naturale, depresiuni, doline, lacuri, peșteri

Peșteri: Topolnița (>11 km), Epuran, Bulba, Lazu, Curecea; Poduri naturale: Ponoare, Casa de Piatră

Dobrogea de Nord

Carst vechi, păstrat pe porțiuni

Inselberguri, chei, doline, izvoare, peșteri puține

Chei: Telița, Taița; Peșteri: Tunel, Călugărul; Podișul Babadag

Dobrogea de Sud

Carst acoperit de loess

Doline, izvoare, avene, unele chei; majoritatea văi seci

Chei: Mangalia

Dobrogea Centrală

Carst cu relief redus, inselberguri

Inselberguri, chei, doline, peșteri, resturi de atoli

Chei: Casimcea; Peșteri: La Adam



Glosar de termeni – Relieful carstic 

  • Aven – Cavitate verticală subterană, adesea foarte adâncă, legată de rețeaua de peșteri.

  • Chei – Defilee înguste și abrupte, săpate de apă în calcare, cu pereți aproape verticali.

  • Dolină – Depresiune în formă de cuvă, formată prin dizolvarea calcarului sau dolomitelor de către apă.

  • Inselberg – Vârf izolat, de obicei stâncos, rămas după eroziunea terenului înconjurător.

  • Izbuc – Izvor carstic sub presiune, de unde apa subterană iese la suprafață.

  • Lapiez – Canale sau șanțuri subțiri săpate în calcare, vizibile la suprafața terenului, formate prin dizolvarea apei.

  • Peșteră – Cavitate naturală subterană, formată prin dizolvarea rocilor sau prin eroziune.

  • Pod natural – Formă de relief sub formă de arc sau punte, realizată din calcar sau alte roci dizolvabile.

  • Poli carstice – Depresiuni circulare sau ovale, adesea cu sol fertil, rezultate din prăbușirea tavanului unei peșteri sau prin dizolvarea calcarului.

  • Stalagmită – Formă minerală care crește de pe podeaua peșterii, formată din depuneri de calcar.

  • Stalactită – Formă minerală care atârnă de tavanul peșterii, formată din depuneri de calcar.

  • Vale oarbă – Vale care se termină brusc într-o dolină sau aven, fără a avea curs de apă vizibil la suprafață.


Relieful dezvoltat pe roci cristaline din România – Sinteză pentru olimpici

  Relieful dezvoltat pe roci cristaline din România – Sinteză pentru olimpici (clasa a VIII-a) 1. Generalități Rocile cristaline includ:...