Bună, dragi cititori ai rubricii „Toponime cu poveste” de pe Lecții de Geografie! Astăzi ne oprim asupra unui oraș încărcat de istorie: Târgoviște, fosta capitală a Țării Românești, reședință a voievozilor și loc legendar asociat cu Vlad Țepeș. Cum a primit acest nume un oraș care a fost centrul politic al Munteniei timp de peste trei secole? Hai să explorăm etimologia și povestea din spatele toponimului, ideal pentru lecții de geografie istorică la gimnaziu și liceu (inclusiv pregătire BAC).
Numele „Târgoviște” provine din slava veche și înseamnă literal „locul târgului” sau „orașul bazarului”. Rădăcina este „târg” (din slavă „tǎrgŭ” – piață, comerț), la care s-a adăugat sufixul „-iște” (indicând locul sau apartenența, comun în toponime slave precum „Trgovište” în Bulgaria sau Serbia). În vechime, se scria „Târgoviște” sau „Tîrgoviște”, reflectând originea slavă sudică, influențată de contactele comerciale din Evul Mediu timpuriu. Etimologiștii români confirmă că denumirea desemna un loc de comerț important, la intersecția drumurilor dintre câmpie și dealuri, unde se schimbau produse agricole, animale și mărfuri din Transilvania.
Prima atestare documentară apare în 1396, într-un jurnal al cruciatului bavarez Johann Schiltberger, care menționează „Turcoich” (Târgoviște) ca una dintre capitalele Țării Românești, alături de Curtea de Argeș. Dar originea este mai veche: orașul s-a dezvoltat pe malul râului Ialomița, la limita dintre câmpie și dealuri, poziție ideală pentru un târg. Exista „Târg din Lăuntru” (în interiorul fortificațiilor), „Târg din afară”, „Târg de Sus” (cel mai vechi, în zona Suseni) și „Târg de Jos”. Chiar și un pârâu poartă numele „Târgoviștioara”. Aceste denumiri multiple arată că comerțul era inima orașului încă din secolele XIII-XIV.
Târgoviște a devenit capitală oficială sub Mircea cel Bătrân (sfârșitul secolului XIV), datorită poziției strategice: protejată de păduri, mlaștini și râuri, departe de granița otomană, dar aproape de drumurile comerciale spre Brașov și Sibiu. Aici s-a construit Curtea Domnească, extinsă de Vlad Țepeș (1456-1462), care a adăugat Turnul Chindiei – simbolul orașului astăzi. Vlad Țepeș a pedepsit boierii trădători în piața târgului, legendele vorbind despre „târgul cu țepe”. Orașul a înflorit ca centru economic: negustori sași, raguzani și transilvăneni aduceau postavuri, arme și lux, iar târgurile anuale atrăgeau mii de oameni.
După mutarea capitalei la București (1659), Târgoviște a rămas un centru cultural important, cu tipografii timpurii și biserici brâncovenești. Astăzi, municipiu cu peste 80.000 locuitori în județul Dâmbovița, păstrează moștenirea: Curtea Domnească (cu Turnul Chindiei înalt de 27 m), Muzeul de Istorie și ansambluri medievale.
Toponimul „Târgoviște” ilustrează perfect cum numele unui loc reflectă economia și poziția sa geografică: un „târg” la răscruce de drumuri, devenit capitală. În programa de geografie pentru BAC, apare la unitatea „România – populație și așezări” sau „Europa de Sud-Est”.
.jpg)
Care toponim românesc cu rădăcini slave vă fascinează? Așteptăm comentariile voastre!
Pe Lecții de Geografie, continuăm să deslușim poveștile din spatele numelor locurilor. Urmăriți rubrica pentru mai multe descoperiri!
Mai multe toponime cu poveste găsești aici.
