Populația Americii

America numără peste 1 miliard de locuitori.
Densitatea medie este de 25 loc/kmp.
Zone cu densități mari: litoralul atlantic al SUA, zona Marilor Lacuri, sudul litoralului pacific al SUA, litoralul Golfului Mexic, zona Sao Paolo - Rio de Janeiro.
Zone cu densități mici: cele polare nordice, zonele montane, pădurea amazoniană, Patagonia.
Grupele rasiale: băștinașii - amerindienii; albii - urmașii colonoștilor europenei; negrii- urmașii sclavilor africani.

Țărmurile Europei BAC

Pentru cei care doresc să învețe/ să se verifice la tema Țărmurile Europei, pot folosi această hartă. Am marcat pe ea semnul „?” pentru acele elemente pe care trebuie să le cunoașteți.

Tipuri de țărmuri

țărmurile cu fiorduri - sunt specifice în N Europei (litoralul norvegian al Scandinaviei, nordul Scoției, nordul Irlandei și în Islanda).  Fiordurile acestea sunt foste văi glaciare inundate de apa oceanului.

așa arată un fiord

țărmurile cu riass - apar pe litoralul NV al Spaniei. Sunt de fapt golfuri înguste și ramificate invadate de apa oceanului.

țărmul dalmatin / dalmatic - este specific pe litoralul Mării Adriatice, în Croația. Se caracterizează prin insule și insulițe alungite paralele cu țărmul

țărmul cu estuare - sunt specifice pe țărmurile cu maree; estuarul este de fapt gura de vărsare a unui fluviu largă cu aspect de pâlnie. ex: estuarul Garonne (Franța)

țărmul cu lagune - în Marea Neagră și Marea Baltică. Lagunele sunt foste golfuri închise cu un cordon de nisip (Razim, Sinoe în țara noastră)

țărmul cu limanuri - tot la Marea Neagră sunt întâlnite (România, Ucraina). Limanurile maritime sunt lacuri formate prin bararea gurii de vărsare a unui râu în mare. ex. limanul Nistrului sau al Niprului.
țărmuri cu delte - sunt întâlnite pe litoralul mărilor cu maree foarte mică. ex la Marea Neagră - Delta Dunării, la Marea Caspică - Delta Volgăi, cea mai mare din Europa.

test Atmosferă clasa a IX-a

După trei săptămâni la Atmosferă urmează un test scurt pe 2 rânduri:
1. Caracterizați atmosfera precizând: compoziția și structura
2. Caracterizați primul înveliș al atmosferei de lângă scoarța terestră
3. Factorii genetici ai climei: Radiația solară
4. Climatul ecuatorial.

1. Caracterizați atmosfera precizând: culoarea și compoziția

2. Caracterizați învelișul exterior al atmosferei

3. Factorii genetici ai climei: vânturile

4. Climatul subecuatorial.

  

Relieful Europei BAC

extras din ebookul Pregătire pentru BAC-Geografie

Relieful Europei

- altitudini cuprinse între 0-4.807 m (Vf. Mont Blanc, Mț. Alpi), 

- dacă luăm în calcul Marea Caspică și Mț Caucaz, atunci, altitudinile sunt cuprinse între -28 m (în apropierea M. Caspice) și 5.642 m (Vf. Elbrus, Mț Caucaz)
Principalele unități de relief sunt:

-unități de platformă precambriene (relief foarte vechi): Scutul Baltic și Platforma Est-Europeană

-unități de orogen: caledoniene: Mț. Scandinaviei, Mț Grampiani, hercinice: Masivul Central Francez, Masivul Renan, Mț Vosgi, Mț. Pădurea Neagră, Mț Hartz, Mț Penini, Mț Cambrieni, Mț. Rodopi, Podișul Meseta, Pod. Boemiei, Pod. Ardeni; alpine:Mț. Alpi, Pirinei, Sierra Nevada, Carpați, Balcani, Pindului, Dinarici, Caucaz

-activitatea vulcanică din neogen apare individualizată în V Carpaților Orientali, în Masivul Central Francez

-vulcanismul actual este prezent în S continentului (Etna, Vezuviu, Stromboli) și în Islanda (Heckla)

Tipuri de relief

1.relief glaciar montan cuaternar

-se dezvoltă la peste 1.800 m, în Pirinei, Alpi, Caucaz

-s-a format sub acțiunea de eroziune a gheții,

-cuprinde: circuri și văi glaciare, custuri, praguri, morene

2.relief glaciar montan actual (ghețari actuali)

-apare la peste 3.000 m, în Alpi și Caucaz,

-s-a format prin acumularea și eroziunea gheții,

-cuprinde: circuri și văi glaciare, praguri, morene

3.relieful vulcanic

-se întâlnește în Islanda (Heckla),Italia (Vezuviu, Etna, Stromboli), Grecia (Santorini)

-se formează sub acțiunea erupțiilor vulcanice și sub acțiunea eroziunii subaeriene asupra rocilor vulcanice

-forme de relief: conuri și cratere vulcanice

4.relieful petrografic:

-relieful carstic - se formează în rocile calcaroase sub acțiunea apei încărcate cu CO2 care dizolvă aceste roci; apare în Pod. Karst (Slovenia), Mț. Alpi, Meseta, Mț Apuseni; forme carstice

-relieful pe conglomerate - se formează din cauza modului diferit de a reacționa la eroziune a rocilor care formează conglomeratele; este prezent în Alpi, Pirinei, Carpați; forme de relief: stânci cu forme deosebite (babe, sfincși, coloane)

-relieful dezvoltat pe șisturi cristaline, granite - se formează sub acțiunea de eroziune a agenților externi; se întâlnește în Alpi, Pirinei, Carpații Meridionali; forme de relief greoaie, masive, abrupturi, coloane verticale,

-relief dezvoltat pe nisipuri - se formează sub acțiunea de eroziune și de acumulare eoliană; apare în SV Franței, în Câmpia Mării Caspice; forme: dune de nisip, depresiuni eoliene

-relief dezvoltat pe loess - se formează prin tasare și sufoziune; la suprafață apar crovuri și găvane, iar în interior: hrube, tunele de sufoziune.

5.relief fluvial - prin acțiunea de eroziune, transport, acumulare a râurilor și fluviilor; forme de relief: lunci, terase, văi, câmpii de acumulare, limane
6.relief fluvio-maritim - sub acțiunea comună a acumulării marine și fluviale; forme: delte, grinduri, limane fluvio-maritime
7.relief litoral (maritim) - prin eroziune și acumulare marină; forme: faleze, plaje, lagune, limane; răspândire: țărmurile cu fiorduri din Norvegia, cu riass din NV Franței, țărmul dalmatic din Croația
8.relief submarin - creat prin eroziune și acumulare submarină; forme: platforma continentală.

Unitățile majore de relief

Munții Scandinaviei (Alpii Scandinaviei)
- situați în Pen. Scandinaviei (Norvegia/Suedia)
- formați în orogeneza caledoniană și apoi ridicați în orogeneza alpină
- altitudini maxime de peste 2.000 m
- ghețari montani actuali
- relief glaciar
- aspect de platouri create de calota glaciară
- prezintă văi cu versanți abrupți spre ocean, formând fiorduri.

Munții Penini
- în Marea Britanie
- mț vechi cu structuri caledoniene și hercinice
- alt. max sub 900 m
- mț joși cu aspect de podiș în partea centrală

Munții Pirinei
- situați în NE Spaniei, la granița cu Franța
- orogeneza alpină
- altit. de peste 3.000 m
- masivi, relief glaciar (circuri, văi și creste glaciare)

Munții Sierra Nevada
- S Spaniei
- orogeneza alpină
- altitudini peste 3.000 m
- aci se găsesc ce mai sudici ghețari din Europa (pentru că depășesc 3000 de m)

Munții Alpi
- lanț montan cu o lungime de peste 1.200 km
- orogeneza alpină
- altitudini de peste 4.000 m (4.807 m Vf. Mont Blanc)
- alcătuiți din șisturi cristaline și pe alocuri apar calcare și dolomite
- masivitate ridicată
- ghețari montani actuali, de tip alpin
- relief glaciar bine dezvoltat
- relief carstic în partea E
- importantă regiune turistică (Chamonix, Davos, Innsbruck)

Munții Apenini
- în Peninsula Italică
- orogeneza alpină
- altitudinea maximă 2.914 m (Vf. Gran Sasso)
- alunecări de teren în N
- cu vulcani activi (Etna, Vezuviu) și stinși
- relief vulcanic (conuri și cratere)

Munții (Alpii) Dinarici
- în NV Pen. Balcanice (Croația, Bosnia-Herțegovina)
- orogeneza alpină
- altitudini maxime peste 2.500 m
- alcătuiți din șisturi cristaline, calcare, fliș,
- relief carstic
- pe litoralul Adriatic au format un țărm de tip dalmatin

Munții Carpați
- se dezvoltă din Bazinul Vienei până la Valea Timokului (Slovacia, Polonia, Ucraina, România, Serbia)
- orogeneza alpină
- altitudinea max. 2.655 m (Vf. Gerlakovka - Mț Tatra)
- alcătuiți din șisturi cristaline, calcare, fliș
- fragmentați (depresiuni, culoare de vale)
- relief glaciar, relief carstic, relief vulcanic

Munții Balcani (Stara Planina)
- situați în Pen. Balcanică (Bulgaria), în prelungirea arcului Carpatic
- orogeneza alpină
- altitudini peste 2.300 m
- alcătuiți din șisturi, calcare, fliș

Munții Rodopi
- în S Bulgariei
- orogeneza hercinică, înălțați ulterior în orogeneza alpină
- altitudinea maximă peste 2.000 m

Munții Caucaz
- SE Europei
- orogeneza alpină
- 5.642 m Vf. Elbrus
- roci: granite, roci vulcanice, calcare, conglomerate
- relief glaciar pleitocen actual

Masivul Central Francez
- C Franței
- orogeneza hercinică
- 1.886 m Vf. Mt. Dore
- relief vulcanic puternic erodat în C și N
- relief carstic cu doline și chei în S și SV
- relief pe structură faliată cu grabene

Munții Pădurea Neagră
- SV Germaniei
- orogeneza hercinică
- h sub 1.500 m
- erodați

Munții Ural
- formează limita dintre Europa - Asia
- lungime peste 2.000 km
- orogeneza hercinică
- orientare N-S
- 1.894 m Vf. Narodnaia
- erodați, cu aspect de dealuri

Messeta Spaniolă
- Spania
- orogeneza hercinică
- relief alc. din podișuri (600-1.000 m), platouri pietroase și culmi (sierre)
- relief glaciar în sierre

Podișul Suediei (Norrland)
- dezoltvat pe formațiuni precambriene, aparținând celui mai vechi nucleu continental
- aspect colinar datorită acumulărilor morenaice
- modelat de calota glaciară cuaternară

Podișul Finlandei
- dezv pe formațiuni precambriene, aparținând celui mai vechi nucleu continental
- aspect colinar, datorită acumulărilor morenaice
- alt. max sub 1.500 m
- modelat de calota glaciară cuaternară

Podișul Volîno-Podolic
- în Ucraina
- format pe structuri precambriene ale Platformei Est-Europene
- altit. 350-450 m

Podișul Valdai
- în Rusia
- format pe structuri precambriene ale Platformei Est-Europene
- altit. 250 m

Podișul Ardeni
- în Belgia, Franța, Luxemburg
- format în orogeneza hercinică
- reprezintă vechi mț erodați puternic
- altit. 600-700 m

Podișul Boemiei
- în Cehia
- format în orogeneza hercinică
- altit. 340 m

Podișul Karst
- în Slovenia
- relief carstic foarte dezvoltat

Poziția geografică, limitele și țărmurile Europei - BAC

extras din ebookul Pregătire pentru BAC-Geografie

Poziția geografică, limitele și țărmurile

- situată în emisfera nordică
- formează cu Asia un supercontinent, Eurasia
- limite: la N - Oc. Arctic, la E - Mț Ural, fluviul Ural, la SE - Mț Caucaz, la S - Marea Mediterană și Marea Neagră, iar la V - Oc. Atlantic.

Țărmurile.

Este de ajuns să privești cu atenție harta și vei observa:

- mări mărginașe: Marea Barents, M. Norvegiei, M. Nordului, M. Mânecii, M. Baltică, M. Mediterană (M. Ligurică, M. Tireniană, M. Ionică, M. Adriatică, M. Egee), M. Neagră, M. Azov, M. Marmara,

- peninsule: Scandinavia, Kola, Iutlanda, Bretagne, Iberică, Italică, Balcanică, Crimeea,

- insule: Britanice, Islanda, (Azore, Madeira, Canare - în Atlantic), Baleare, Sardinia, Sicilia, Malta, Creta, Cipru,

- golfuri: Biscaya, Lion, Genova, Botnic, Finic, Riga, Odessa,

- strâmtori: Gibraltar, Bosfor, Dardanele, Kerci,

- fiorduri - în N, pe țărmurile Norvegiei

- țărmuri cu riass - în NV Spaniei, Pen. Bretagne

- țărmuri cu canale (de tip dalmatin) - la Marea Adriatică

- lagune - Marea Neagră, Marea Baltică

- limanuri - România și Ucraina - la M. Neagră

- delte - Dunărea, Volga, Rhon, Rhin, Tibru

- estuare - Sena, Tamisa, Elba.

Vegetația, fauna și solurile României - BAC

Vegetația, fauna și solurile

extras din ebookul Pregătire pentru BAC-Geografie

stepa

- este răspândită în câmpii
- este formată din ierburi (iarba vântului, colilia)
- fauna : rozătoare (șoarecele de câmp, hârciogul)
- solurile : cernoziomurile (molisolurile)

silvostepa

- este răspândită în zonele de câmpii înalte și dealuri joase
- cuprinde pe lângă ierburi și arbuști
- fauna : rozătoare
- solul : cernoziom levigat

pădurea de stejar

- urcă până la 500 m altitudine
- specii de stejar : cerul, gorunul, stejarul pufos, stejarul brumăriu
- fauna : mistrețul, lupul, vulpea
- solul : brun-roșcat

pădurea de fag

- urcă până la 1200 m altitudine (dealurile subcarpatice, munții mai joși)
- pe lângă speciile de fag, întâlnim aici și ulmul, carpenul, teiul
- fauna : lupul, vulpea
- solul : brun de pădure

pădurea de conifere

- se dezvoltă până la altitudini de 1800 m (doar 1600 m în nordul țării pentru că este mai frig aici; acum știm de ce)
- cuprinde bradul, molidul, pinul
- fauna : ursul, cerbul, râsul
- solul : brun-acid, podzolul

pajiștile alpine

- apar la peste 1800 m
- vegetația este formată din jnepeni și ienuperi
- fauna : acvila, capra neagră
- solul - podzolul

Apele României - BAC

Apele

extras din ebookul Pregătire pentru BAC- Geografie

Câteva caracteristici ale rețelei hidrografice din țara noastră:

Rețeaua hidro este bogată: cu Dunărea, râurile și lacurile

Rețeaua hidro este radiară: toate râurile pornesc din zona carpatică și se scurg în toate direcțiile (ca spițele unei roți de bicicletă).

Rețeaua hidro este unitară: toate râurile se varsă în Dunărea și apoi ajung în Marea Neagră. Și aici sunt câteva excepții: râurile dobrogene. Acestea sunt mai rebele și se varsă direct în Marea Neagră.

Acestea sunt cele mai importante caracteristici. Urmează să învățăm ceva despre fiecare componentă amintită mai sus:

Dunărea

Izvorăște din Munții Pădurea Neagră (Germania) și se varsă printr-o deltă în Marea Neagră (ai observat și ai reținut „Neagră”)

Formează cel mai lung defileu din europa (144 km)

Este al doilea fluviu ca lungime din Europa cu 2860 km (doar Volga este mai mare)

Străbate 10 țări și 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad) din acest motiv

Este cel mai important fluviu european

Râurile pot fi studiate pe zone: NV și V, SV, S, E și SE. Așa vom face și noi aici. Ai harta în față, da? Ok.

Grupa de NV și V

Atenție! Când aveți de prezentat râurile dintr-o regiune trebuie să începeți cu râul colector. Apoi amintim afluenții. Clar?

Aici în partea de V a țării râul colector este Tisa. La un moment dat acest râu formează chiar granița dintre Ucraina și România pe vreo 60 de km. Primește o serie de afluenți, mai importanți fiind:

Iza și Vișeu,

Someșul cu Someșul Mare și Someșul Mic,

Crișurile cu Crișul Repede, Crișul Negru și Crișul Alb,

Mureșul  cu Târnava Mare și Târnava Mică. Pentru cultura ta ar trebui să știi că Mureșul își are izvoarele în Munții Hășmașul Mare împreună cu Oltul și Bicazul.

Grupa de SV

Dunărea colectează tot: Timiș, Bega, Bârzava, Cerna

Grupa de S

Tot Dunărea strânge tot: Jiul, Oltul cu afluenții săi Râul Negru (în Depresiunea Brașovului), Olteț; Vedea, Argeșul, Ialomița, Călmățui.

Grupa de E

Aici avem 2 colectori

Siretul cu: Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Buzău, Bârlad și Prutul cu Jijia, Bahlui.

Grupa de SE

Vorbeam mai sus de niște râuri care se varsă direct în Marea Neagră. Iată-le: Casimcea, Babadag, Taița, Telița.

Marea Neagră

Câteva caracteristici:

Este o mare de tip continental, fiind mărginită de suprafețe continentale,

Are o suprafață de 413.000 kmp,

Reprezintă un rest dintr-o mare mai veche care cuprindea Marea Caspică și Lacul Aral,

Adâncimea maximă este de 2244 m, unele cărți indică 2245 m,

țărmurile sunt ușor crestate cu puține insule (Insula Sacalin), peninsule (Crimeea) și golfuri (Odessa),

curenții marini: de suprafață (formați sub acțiunea vântului), de adâncime (de compensație – asigură schimbul de ape cu Mediterana) și curenții verticali lipsesc,

acesta este un element de originalitate: lipsa curenților verticali. Cauza o reprezintă salinitatea mare în stratul adânc al mării, de cca 22-23% și valorile mai mici la suprafață, de doar 18%. În felul acesta apa este stratificată și odată cu ea și viețuitoarele sunt etajate,

viețuitoarele: alge, pești, moluște, păsări

importanța economică: pescuit, turism, comerț, transport

Lacurile

Se clasifică în 2 mari categorii: naturale și artificiale.

Lacurile naturale

lacurile glaciare- formate sub acțiunea gheții, în circuri glaciare: Lala și Buhăescu (în Mț Rodnei), Capra, Urlea, Avrig, Bâlea (Mț Făgăraș), Bucura (cel mai întins lac glaciar din țară, cu 10 ha) și Zănoaga (cel mai adânc lac glaciar din România, cu 29 m);

lacurile de baraj natural - formate prin bararea cursurilor unor râuri în urma unor alunecări de teren: Lacul Roșu;

lacurile vulcanice - formate în craterul unor vulcani stinși (Lacul Sfânta Ana)

lagunele - lacuri formate prin bararea cu un cordon de nisip a unor golfuri (Lacul Razim - cel mai întins lac din țară - 415 kmp, Sinoe, Zmeica);

limanurile - lacuri formate prin bararea cu aluviuni a gurii de vărsare a unui râu în alt râu (limanuri fluviatile) sau a gurii de vărsare a unui râu în mare (liman maritim). Exemple de limanuri fluviatile: Amara pe Ialomița, Oltina.

Lacurile artificiale sunt construite de om pe cursul unor râuri:

Porțile de Fier pe Dunăre, Izvorul Muntelui pe Bistrița, Vidraru pe Argeș, Vidra pe Lotru ș.a

Importanța economică a râurilor / lacurilor: pescuit, turism, navigație, hidroenergie, alimentarea cu apă a unor așezări, irigații.

Acum să te văd!

Colectorul din grupa de SV

Două râuri dobrogene

Un lac glaciar din Orientali

Două lacuri glaciare din Meridionali

Doi afluenți ai Mureșului

Ce lungime are defileul Dunării

Doi afluenți ai Mureșului

Trei râuri care străbat Podișul Getic

Trei râuri din Podișul Moldovei

Ce curenți lipsesc din Marea Neagră?