Caracterizarea marilor orase

BUCURESTI
Este situat in Campia Romana, pe vaile Dambovitei si Colentinei.
Atestat documentar in anul 1459.
Este cel mai mare oras al tarii, cu peste 2 mil. loc, fiind cel mai important centru industrial, cultural, politic si turistic al Romaniei.
Dispune de 2 aeroporturi (Henri Coanda si Baneasa), metrou, doua gari, 8 magistrale feroviare si 2 autostrazi (Bucuresti-Pitesti si Bucuresti -Constanta).
Bucurestiul adaposteste Academia Romana, numeroase universitati (Universitatea Bucuresti, Universitatea Politehnica, Academia de Studii Economice), numeroase teatre, Opera Romana etc

IASI
Cel mai mare oras al Moldovei (peste 300.000 locuitori), este situat in Campia Jijiei (a Moldovei), pe valea raului Bahlui.
A fost capitala Moldovei timp de 300 de ani, pana la Unirea Principatelor.
Azi, Iasul este al doilea centru universitar al tarii si un mare centru industrial (ind. chimica - antibiotice, alimentara -ulei, metalurgie, ind. textila etc)

CONSTANTA
Cel mai vechi oras (pe locul anticului Tomis) si cel mai mare din Podisul Dobrogei (peste 300.000 loc), Constanta este si cel mai important port la Marea Neagra. Mare centru turistic (plaje, Casinoul, Delfinariu, Muzeul de Arheologie sa), dispune de universitate (Tomis). Mare centru industrial (ind. constructoare de masini -nave, ind. alimentara -ulei, ind. chimica- celuloza si hartie, ind lemnului- mobila s.a)

CLUJ NAPOCA
Cel mai mare oras din Transilvania (peste 300.000 loc), este situat pe valea raului Somesul Mic, la poalele Dealului Felec. Este un oras care dateaza din perioada daco-romana (antichitate) cand purta numele de Napoca.
Mare centru industrial (ind. chimica, ind. constructoare de masini, mobila, portelan).
In Cluj Napoca se afla primul Institut de Speologie din lume, infiintat de Emil Racovita.

CRAIOVA
mare oras al Olteniei, Craiova este situata pe Jiu, in vestul Campiei Romane. Are o populatie de 300.000 loc si o industrie diversificata: auto (Ford), locomotive, avioane, chimice, alimentare.

TIMISOARA
este situata pe valea Bagai in Campia de Vest (Campia Timisului).
Este mai mare oras din vestul tarii, cu peste 300.000 loc. Important centru economic, cultural si turistic.

BRASOV
cel mai mare oras din Carpati, se afla in Depresiunea Brasovului. Are o populatie de peste 270.000 loc si este un mare centru industrial (camioane, avioane, tractoare), nod de comunicatie si important centru turistic.

Asezarile rurale - SATELE

Satul - este o asezare rurala, cu un numar mic de locuitori, in care populatia se ocupa, in special, cu agricultura.
Elementele unui sat: vatra (suprafata ocupata cu casele si gospodariile); mosia (terenurile agricole); populatia (locuitorii satului).
Tipologia satelor
Satele se pot clasifica dupa mai multe criterii:

• dupa marime: sate mici (sub 500 loc), sate mijlocii (cu 500-1.500 loc), sate mari (cu 1500-5.000 loc)si sate foarte mari (cu peste 5.000 loc)
• dupa functie, se deosebesc: sate agricole (cerealiere, pomicole, legumicole, viticole etc), sate industriale (de ex. sate miniere), sate mixte (agro-industriale)
• dupa structura (dupa modul de dispunere a caselor): sate risipite (in zona montana), sate rasfirate (in dealuri si podisuri), sate adunate (in campii si depresiunile intramontane), sate liniare (formate in lungul unei cai de comunicatie)

vechimea si evolutia asezarilor

Primele asezari urbane apar in Antichitate: Histria (prima localitate urbana, ca vechime, situata pe teritoriul tarii noastre), Callatis (Mangalia de astazi) si Tomis (Constanta) - intemeiate de greci, cu mai bine de 2500 de ani in urma.
In perioada stapanirii romane, apar si se dezvolta orase, majoritatea pe amplasamentul unor cetati dacice: Apulum (astazi Alba Iulia), Ampelum (Zlatna), Napoca (Cluj Napoca), Potaissa (Turda), Drobeta (DT Severin)

In Evul mediu apar capitalele Tarilor Romanesti (Baia, Siret, Suceava, Iasi, Curtea de Arges, Campulung, Bucuresti, Targoviste), orase-cetate (Brasov, Sibiu, Sighisoara, Timisoara, Arad, Oradea, Satu Mare), orase-tirguri (Tirgu Mures, Tirgu Neamt, Tirgu Jiu, Tirgu Ocna).

In perioada capitalista apar numeroase orase industriale, agricole, turistice (Anina, Resita, Hunedoara, Campina, Buhusi, Predeal, Vatra Dornei, Eforie)

Perioada contemporana se caracterizeaza printr-o crestere mare a numarului de orase pe baza urmatoarelor activitati economice: agricole (Alesd), minerit (Ticleni), industrie (Onesti), transporturi (Simeria), turism (Busteni).

Populatia Romaniei

🌍 România la harta demografică: Cine suntem și câți suntem?

📍 Populație totală: 21,7 milioane locuitori
🔢 Densitate medie: 95 loc/kmp

📈 I. Dinamica populației: De ce scădem?

Dinamica populației se referă la creșterile sau descreșterile numărului de locuitori ai unei țări.

Dinamica este influențată de trei factori esențiali: natalitatea, mortalitatea și sporul natural.

Calculul cheie este sporul natural (-1,5‰), care rezultă din diferența dintre natalitate și mortalitate. Click pentru detalii!

• Natalitatea: 10,5‰ (număr de născuți vii la 1000 loc./an)
• Mortalitatea: 12‰ (număr de decese la 1000 loc./an)
• Deoarece 10,5‰ - 12‰ = -1,5‰, sporul este negativ! Asta înseamnă că populația României scade.

---

🗺️ II. Densitatea populației: Harta contrastelor

Densitatea populației este raportul dintre numărul de locuitori și suprafață (loc/kmp). Media României este de 95 loc/kmp.

Densitatea este esențială pentru a înțelege distribuția populației. Populația nu este răspândită uniform pe hartă!

A. Zone cu densități mari (Suprapopulare) 🏘️

Exemple: Capitala și împrejurimile, Subcarpații de Curbură, Culoarul Siretului, zonele limitrofe marilor orașe.

• Resurse economice: Prezența resurselor de subsol (petrol, gaze, sare) în Subcarpați.
• Relief și agricultură: Câmpiile cu soluri fertile, ideale pentru agricultură.
• Comunicații: Proximitatea marilor artere hidrografice (Siret, Mureș, Olt) și a axelor de transport.
• Munca: Dezvoltarea industrială din jurul orașelor mari.

B. Zone cu densități mici (Rar populate) 🏔️

Exemple: Munții Carpați, Podișul Dobrogei, Delta Dunării.

• Delta Dunării: Suprafețe vaste acoperite cu apă, condiții grele de locuire.
• Munții Carpați: Relief accidentat, înălțimi mari, climă aspră și soluri mai puțin fertile.
• Podișul Dobrogei: Rețea hidrografică săracă și clima secetoasă.