Caracterizarea marilor orase

BUCURESTI
Este situat in Campia Romana, pe vaile Dambovitei si Colentinei.
Atestat documentar in anul 1459.
Este cel mai mare oras al tarii, cu peste 2 mil. loc, fiind cel mai important centru industrial, cultural, politic si turistic al Romaniei.
Dispune de 2 aeroporturi (Henri Coanda si Baneasa), metrou, doua gari, 8 magistrale feroviare si 2 autostrazi (Bucuresti-Pitesti si Bucuresti -Constanta).
Bucurestiul adaposteste Academia Romana, numeroase universitati (Universitatea Bucuresti, Universitatea Politehnica, Academia de Studii Economice), numeroase teatre, Opera Romana etc

IASI
Cel mai mare oras al Moldovei (peste 300.000 locuitori), este situat in Campia Jijiei (a Moldovei), pe valea raului Bahlui.
A fost capitala Moldovei timp de 300 de ani, pana la Unirea Principatelor.
Azi, Iasul este al doilea centru universitar al tarii si un mare centru industrial (ind. chimica - antibiotice, alimentara -ulei, metalurgie, ind. textila etc)

CONSTANTA
Cel mai vechi oras (pe locul anticului Tomis) si cel mai mare din Podisul Dobrogei (peste 300.000 loc), Constanta este si cel mai important port la Marea Neagra. Mare centru turistic (plaje, Casinoul, Delfinariu, Muzeul de Arheologie sa), dispune de universitate (Tomis). Mare centru industrial (ind. constructoare de masini -nave, ind. alimentara -ulei, ind. chimica- celuloza si hartie, ind lemnului- mobila s.a)

CLUJ NAPOCA
Cel mai mare oras din Transilvania (peste 300.000 loc), este situat pe valea raului Somesul Mic, la poalele Dealului Felec. Este un oras care dateaza din perioada daco-romana (antichitate) cand purta numele de Napoca.
Mare centru industrial (ind. chimica, ind. constructoare de masini, mobila, portelan).
In Cluj Napoca se afla primul Institut de Speologie din lume, infiintat de Emil Racovita.

CRAIOVA
mare oras al Olteniei, Craiova este situata pe Jiu, in vestul Campiei Romane. Are o populatie de 300.000 loc si o industrie diversificata: auto (Ford), locomotive, avioane, chimice, alimentare.

TIMISOARA
este situata pe valea Bagai in Campia de Vest (Campia Timisului).
Este mai mare oras din vestul tarii, cu peste 300.000 loc. Important centru economic, cultural si turistic.

BRASOV
cel mai mare oras din Carpati, se afla in Depresiunea Brasovului. Are o populatie de peste 270.000 loc si este un mare centru industrial (camioane, avioane, tractoare), nod de comunicatie si important centru turistic.

Asezarile rurale - SATELE

Satul - este o asezare rurala, cu un numar mic de locuitori, in care populatia se ocupa, in special, cu agricultura.
Elementele unui sat: vatra (suprafata ocupata cu casele si gospodariile); mosia (terenurile agricole); populatia (locuitorii satului).
Tipologia satelor
Satele se pot clasifica dupa mai multe criterii:

• dupa marime: sate mici (sub 500 loc), sate mijlocii (cu 500-1.500 loc), sate mari (cu 1500-5.000 loc)si sate foarte mari (cu peste 5.000 loc)
• dupa functie, se deosebesc: sate agricole (cerealiere, pomicole, legumicole, viticole etc), sate industriale (de ex. sate miniere), sate mixte (agro-industriale)
• dupa structura (dupa modul de dispunere a caselor): sate risipite (in zona montana), sate rasfirate (in dealuri si podisuri), sate adunate (in campii si depresiunile intramontane), sate liniare (formate in lungul unei cai de comunicatie)

vechimea si evolutia asezarilor

Primele asezari urbane apar in Antichitate: Histria (prima localitate urbana, ca vechime, situata pe teritoriul tarii noastre), Callatis (Mangalia de astazi) si Tomis (Constanta) - intemeiate de greci, cu mai bine de 2500 de ani in urma.
In perioada stapanirii romane, apar si se dezvolta orase, majoritatea pe amplasamentul unor cetati dacice: Apulum (astazi Alba Iulia), Ampelum (Zlatna), Napoca (Cluj Napoca), Potaissa (Turda), Drobeta (DT Severin)

In Evul mediu apar capitalele Tarilor Romanesti (Baia, Siret, Suceava, Iasi, Curtea de Arges, Campulung, Bucuresti, Targoviste), orase-cetate (Brasov, Sibiu, Sighisoara, Timisoara, Arad, Oradea, Satu Mare), orase-tirguri (Tirgu Mures, Tirgu Neamt, Tirgu Jiu, Tirgu Ocna).

In perioada capitalista apar numeroase orase industriale, agricole, turistice (Anina, Resita, Hunedoara, Campina, Buhusi, Predeal, Vatra Dornei, Eforie)

Perioada contemporana se caracterizeaza printr-o crestere mare a numarului de orase pe baza urmatoarelor activitati economice: agricole (Alesd), minerit (Ticleni), industrie (Onesti), transporturi (Simeria), turism (Busteni).

Populatia Romaniei

Numarul populatiei si evolutia numerica

Azi, Romania are 21,7 mil locuitori, cu o densitate medie de 95 loc/kmp.
Cresterile si descresterile populatiei unei tari poarta denumirea de dinamica populatiei.
Dinamica populatiei este influentata de: natalitate, mortalitate, sporul natural.
a. natalitatea- reprezinta numarul de nascuti vii la 1000 de locuitori, timp de 1 an. La noi in tara acest indicator are valori de 10,5‰;
b. mortalitatea - indica numarul de decese la 1000 de locuitori timp de 1 an. pentru Romania mortalitatea este de 12‰;
c. sporul natural - reprezinta diferenta dintre natalitate si mortalitate: -1,5‰.
Deoarece sporul natural este negativ, inseamna ca populatia Romaniei este in scadere.

Densitatea populatiei
- reprezinta raportul dintre nr de locuitori si suprafata (loc/kmp)
- densitatea medie este de 95 loc/kmp,
- exista diferentieri la nivel national:
a. zone cu densitati mari: zona capitalei si a imprejurimilor, Subcarpatii de Curbura, culoarul Siretului, zona litorala (la S de Constanta), zona limitrofa marilor orase;
Factorii favorizanti care au detrminat aceste densitati mari:

• existenta unor resurse solice si subsolice (petrol, gaze naturale, sare - in Subcarpati)
• relieful de campie, cu soluri fertile - optim pentru agricultura
• prezenta unor artere hidrografice mari - Culoarul siretului, Valea Muresului, Valea Oltului
• ramurile industriale din marile orase
• proximitatea unor axe de comunicatii
  

b. zone cu densitati mici: Carpatii, Pod. Dobrogei, Delta.

Cauze ale valorilor mici ale densitatii populatiei:

• in Delta -suprafete mari acoperite cu apa
• in Carpati - relief accidentat, clima aspra, soluri slab evoluate
• in Pod. Dobrogei - retea hidrografica saraca, clima secetoasa