Vegetatia, fauna si solurile
stepa
- este raspandita in campii
- este formata din ierburi (iarba vantului, colilia)
- fauna : rozatoare (soarecele de camp, harciogul)
- solurile : cernoziomurile (molisolurile)
silvostepa
- este raspandita in zonele de campii inalte si dealuri joase (pana la 300 m)
- cuprinde pe langa ierburi si arbusti
- fauna : rozatoare
- solul : cernoziom levigat
padurea de stejar
- urca pana la 500 m altitudine
- specii de stejar : cerul, garnita, gorunul, stejarul pufos, stejarul brumariu
- fauna : mistretul, lupul, vulpea
- solul : brun-roscat
padurea de fag
- urca pana la 1200 m altitudine (dealurile subcarpatice, muntii mai josi)
- pe langa speciile de fag, intalnim aici si ulmul, carpenul, teiul
- fauna : lupul, vulpea
- solul : brun de padure
padurea de conifere
- se dezvolta pana la altitudini de 1800 m (doar 1600 m in nordul tarii)
- cuprinde Bradul, molidul, pinul
- fauna : ursul, cerbul, rasul
- solul : brun-acid, podzolul
pajistile alpine
- apar la peste 1800 m
- vegetatia este formata din jnepeni si ienuperi
- fauna : acvila, capra neagra
- solul - podzolul
sâmbătă, 29 decembrie 2007
sinteze
Aici vei gasi analiza fiecarei unitati de relief din tara noastra.
Carpatii
Grupa de Nord
(Grupa Maramuresului si a Bucovinei)
Limite
- la nord: granita cu Ucraina
- la sud : depresiunile Dornelor si Campulung
Geneza
Grupa de Nord s-a format prin incretirea scortei, in orogeneza alpina si prin eruptii vulcanice
Geologia
- in partea de vest sunt roci vulcanice
- in partea centrala – sisturi cristaline
- in partea de est – roci sedimentare cutate (flis)
Relieful
Aspecte specifice
- Grupa de Nord cuprinde trei siruri de roci (vezi geologia)
- Altitudinea maxima este de 2.3003 m in Mt. Rodnei
- Orientarea culmilor pe directia NV-SE
- Relieful vulcanic bine dezvoltat in muntii: Oas, GutaI, Tibles
- Relieful glaciar este prezent in muntii Rodnei (cu circuri sI vai glaciare)
Diviziuni :
- muntii : Oas, Gutai, Tibles, Maramuresului, Rodnei, Obcinele Bucovinei (Mestecanis, Feredeu, Mare) ;
- depresiuni : Maramuresului (strabatuta de raurile Iza si Viseu), Dornelor (pe valea Bistritei), Campulung (pe valea Moldovei), Oasului
Pasuri si trecatori:
- Mestecanis
- Prislop (1.416 m – cel mai inalt din Orientali)
Hidrografia
- Raurile : Tisa cu Iza si Viseu, Bistrita, Moldova, Suceava, Somesul Mare
- Lacurile : Lala si Buhaescu, lacuri glaciare in Mt. Rodnei; Costiui sI Ocna Sugatag, lacuri in sare in Depresiunea Maramuresului
Resursele naturale
- minereuri complexe (cupru, plumb, zinc), aur si argint in muntii vulcanici
- roci de constructie
- lemn.
Grupa Centrala
(Grupa Moldo-Transilvana)
Limite
- la nord depresiunile Dornelor sI Campulung
- la sud Depresiunea Brasovului si Valea Oituzului
Geologia
- in partea de vest sunt roci vulcanice
- in partea centrala – sisturi cristaline
- in partea de est – roci sedimentare cutate (flis)
Relieful
Aspecte specifice
- Grupa Centrala cuprinde trei siruri de roci (vezi geologia)
- Altitudinea maxima este de 2.100 m in Mt. Calimani
- Orientarea culmilor pe directia NV-SE
- Relieful vulcanic bine dezvoltat in muntii: Calimani, Gurghiu, Harghita (cu conuri sI cratere)
- Relieful carstic bine dezvoltat (Cheile Bicazului)
- Defileul Muresului intre Toplita-Deda
Diviziuni :
- muntii : Calimani, Gurghiu, Harghita (in partea de vest, munti vulcanici), Ceahlau si Hasmasul Mare (alcatuiti din calcare si conglomerate), Stanisoarei, Bistritei (in partea de est), Persani, Baraolt, Bodoc (in sud)
- depresiuni : Giurgeului (strabatuta de raul Mures), Ciucului (pe valea Oltului), Comanesti (pe valea Trotusului)
Pasuri si trecatori:
- Bicaz
- Oituz
- Defileul Toplita – Deda (pe Mures)
- Tihuta
Hidrografia
- Raurile : Muresul, Oltul si Bicazul (cu izvoarele in Mt. Hasmasul Mare), Bistrita, Trotusul
- Lacurile : Lacu Rosu (lac de baraj natural), Lacul Sf. Ana (lac vulcanic in Masivul Ciomatu), Lacul Izvorul Muntelui (lac antropic, construit pe valea Bistritei)
Resursele naturale
- sulf in Mt. Calimani , roci de constructie, lemn, carbuni (in Depresiunea Comanesti)
Grupa Sudica
(Grupa Curburii)
Limite
- la nord – Valea Oituzului
- la sud – Subcarpatii de Curbura
- la vest – Valea Prahovei
Geologia
Grupa Sudica este alcatuita din flis (roci sedimentare cutate)
Relieful
Aspecte specifice
- aici lipsesc rocile vulcanice si sisturile cristaline
- Altitudinea maxima este de 1.954 m in Mt. Ciucas
- aici Carpatii se curbeaza, culmile montane fiind orientate pe directia NE-SV
- relief dezvoltat pe calcare sI conglomerate in Mt Ciucas
Diviziuni :
- muntii : Vrancei, Siriului, ~ntorsurii, Baiului, Barsei;
- depresiunea Brasovului – de origine tectonica, are altitudini de cca 500 m, are un relief de dealuri, este strabatuta de Olt si de afluentul sau Raul Negru.
Pasuri si trecatori:
- Oituz, Tusnad, Bratocea
Hidrografia
- Raurile : Oituz, Buzau cu afluentii Basca Mare si Basca Mica ; Teleajen, Prahova
- Lacul Siriu, antropic, construit pe valea Buzaului
Resursele naturale
- roci de constructie, carbuni (in Depresiunea Brasovului), lemn.
Grupa Bucegi
Limite
- la est -Valea Prahovei
- la vest- Valea Dambovitei
Geologia
- calcare, conglomerate, sisturi cristaline
Relieful
Aspecte specifice
- Altitudinea maxima este de 2.505 m in Mt. Bucegi, Vf. Omu
- Orientarea culmilor pe directia N-S
- Relieful carstic bine dezvoltat cu cheile sI pesterile Ialomicioarei sI Dambovicioarei;
- Relief pe conglomerate in Mt. Bucegi (Platoul Bucegi cu “Babele” sI “Sfinxul”)
- Relieful glaciar este prezent in muntii Leaota (cu circuri sI vai glaciare)
Diviziuni :
- muntii : Bucegi (alcatuiti din calcare si conglomerate), Leaota (cu sisturi cristaline), Piatra Craiului (calcare);
- Culoarul Rucar –Bran ( de origine tectonica, cu altitudini de 800-1300 m, face legatura intre Brasov si Campulung)
Pasuri si trecatori:
- Bran (in Culoarul Rucar-Bran)
Hidrografia
- Raurile : Dambovita, Ialomita, Prahova
- Lacul artificial Scropoasa, pe Ialomita
Resursele naturale
Roci de constructie, lemn, s.a.
Grupa Fagarasului
Limite
- la est Valea Dambovitei
- la vest Valea Oltului
Geologia
- sisturi cristaline
Relieful
Aspecte specifice
- Grupa Fagarasului prezinta cele mai mari altitudini din tara : 2.544 m Vf Moldoveanu si 2.535 m Vf Negoiu, ambele din Fagaras
- Relief glaciar bine dezvoltat cu circuri si vai glaciare (in Mt Fagaras sI Mt Iezer)
- Culmea principala (Mt Fagarasului) este orientata pe directia V-E si masoara 60 km lungime
- Defileul Oltului intre Turnu Rosu si Cozia
Diviziuni :
- muntii : Fagarasului, Cozia, Frunti, Ghitu, Iezer;
- depresiuni : Fagarasului (strabatuta de raul Olt), Lovistei (pe Olt)
Pasuri si trecatori:
- Turnu Rosu
- Cozia
Hidrografia
- Raurile : Olt, Arges, Dambovita
- Lacurile : Capra, Urlea, Balea, Avrig (glaciare, situate in Mt. Fagarasului), Lacul Vidraru (lac artificial, construit pe Valea Argesului)
Resursele naturale
Roci de constructie, lemn
Grupa Parangului
Limite
- la est valea Oltului
- la vest vaile Jiului si a Streiului
Geologia
- sisturi cristaline sI calcare in partea de sud
Relieful
Aspecte specifice
- Grupa Parangului este cea mai extinsa grupa din Meridionali
- Altitudinea maxima este de 2.519 m in Mt. Parangului
- Orientarea culmilor pe directia NV-SE
- Relieful carstic dezvoltat in sud (Pestera Muerii, Pestera Polovragi - in Mt. Capatanii ; cheile Oltetului)
- Relieful glaciar este prezent in muntii Parang, Sureanu
- La partea superioara, prezinta intinse suprafete netede (Parang, Sureanu, Candrel)
Diviziuni :
- muntii : Parang, Sureanu, Candrel, Lotrului, Capatanii ;
- depresiuni : Lovistei (pe Olt), Petrosani (pe Jiu)
Pasuri si trecatori:
- Turnu Rosu si Cozia (pe Olt)
- Lainici (pe Jiu)
Hidrografia
- Raurile : Olt cu afluentii Lotru, Oltet si Cibin ; Jiu, Strei,
- Lacurile : Vidra (artificial, construit pe valea Lotrului), Galcescu (glaciar)
Resursele naturale
- carbuni, lemn, roci de constructie
Grupa Retezat-Godeanu
Limite
- la est – vaile raurilor Jiu si Strei
- la vest – Culoarul Timis-Cerna
Geologia
- sisturi cristaline, calcare
Relieful
Aspecte specifice
- are o forma triunghiulara;
- Altitudinea maxima este de 2.509 m in Mt. Retezat
- Relieful glaciar este prezent in muntii Retezat sI Godeanu (cu circuri sI vai glaciare)
- Relief carstic (in Muntii Cernei sI MehedintI)
Diviziuni :
- muntii : Tarcului, Retezat, Godeanu, Cernei, MehedintI, Valcanului;
- depresiuni : Hateg (pe raul Strei), Petrosani (pe Jiu)
Pasuri si trecatori:
- Lainici
- Merisor
- Poarta de Fier a Transilvaniei (in Culoarul Bistrei)
- Poarta Orientala (in Culoarul Timis-Cerna)
Hidrografia
- Raurile : Jiu, Strei, Cerna, Motru, Bistra
- Lacurile : Zanoaga (cel mai adanc lac glaciar din tara), Bucura (cel mai intins lac glaciar din tara), Lacul Gura Apei (pe Raul Mare), Lacul Valea lui Iovan (pe Cerna)
Resursele naturale
- carbuni superiori (huila in Depresiunea Petrosani), lemn, roci de constructie, izvoare termale
Grupa Banatului
Limite
- la sud – Dunarea
- la est – Culoarul Timis-Cernei
- la nord si vest – Dealurile de Vest
Geologia
- sisturi cristaline, calcare, roci magmatice
Relieful
Aspecte specifice
- alcatuiti dintr-un mozaic petrografic
- Altitudinea maxima este de 1.446 m in Mt. Semenicului
- Relief carstic cu chei sI pesteri (Cheile Nerei, Cheile Carasului, Pestera Comarnic)
- Altitudini mici (de la 617m Mt. Dognecei, la 1446 m in Mt. Semenicului)
- Grupa Banatului este puternic fragmentata
- in sud se dezvolta defileul Dunarii (144 km, cel mai lung din Europa)
Diviziuni :
- muntii : Semenic, Dognecei, Almajului, Locvei, Aninei;
- depresiuni : Almajului, Caras-Ezeris
Pasuri si trecatori:
- Poarta Orientala (Domasnea)
Hidrografia
- Raurile sunt colectate de Dunare : Nera, Caras, Barzava
- Lacurile Secu si gozna, artificiale, construite pe valea Barzavei
Resursele naturale
- minereuri de fier, carbuni, lemn, minereuri neferoase
Muntii Poiana-Rusca
Limite
- la nord Valea Muresului
- la sud – Culoarul Bistrei
Geologia
- sisturi cristaline si marmura
Relieful
Aspecte specifice
- au aspect de masiv, fiind marginiti de zone joase (Depresiunea Hategului, Culoarul Bistrei, Valea Muresului)
- Altitudinea maxima este de 1374 m in Vf. Pades
- AlcatuitI din sisturi cristaline sI marmura
Diviziuni :
- Muntii Poiana Rusca
- Depresiunea Hategului (strabatuta de raul Strei)
Pasuri si trecatori:
- Poarta de Fier a Transilvaniei (din Culoarul Bistrei)
Hidrografia
- Raurile : Mures,cu afluentul Strei ; Bistra, Bega
Resursele naturale
- minereuri de fier (exploatate la Ghelari si Teliuc), marmura, lemn.
Muntii Apuseni
Limite
- la sud – Valea Muresului
- la nord – Valea Barcaului
Geologia
- Muntii Apuseni sunt alcatuitI dintr-o mare varietate de roci (“mozaic petrografic”): calcare, sisturi cristaline, roci vulcanice
Relieful
Aspecte specifice
- sunt foarte fragmentati
- Altitudinea maxima este de 1849 m in Mt. Bihorului
- Relieful carstic este foarte bine dezvoltat, cu chei (Cheil Turzii, Cheile Rameti), pesteri (Meziad, Scarisoara – cu un ghetar, Vantului, Vadu Crisului, Ursilor), avene, cursuri subterane ;
- in vestul Muntilor Apuseni apar « depresiunile golf » (Zarand, Beius, Vad-Borod) ;
- masivele muntoase pornesc radiar din zona centrala a Mt. Bihor;
- in nordul Apusenilor apar muntI “ascunsI”, acoperitI de strate sedimentare noi;
Diviziuni :
- muntii : Bihorului, Metaliferi, Trascaului, Vladeasa, Muntele Mare, Zarand, Muntele Mare) ;
- depresiuni : Zarandului (pe Crisul Alb), Beiusului (pe Crisul Negru), Vad-Borod (pe Crisul Repede), Zlatna, Brad, Halmagiu
Pasuri si trecatori:
- Ciucea
Hidrografia
- Raurile : Crisurile (Repede, Negru, Alb), Muresul cu afluentii sai (Ampoi si Aries), Somesul cu Somesul Mic; Crasna sI Barcau
- Lacurile : Varasoaia (lac in calcar), Lacul Fantanele, Lacul Gilau (lacuri artificiale pe Somesul Cald)
Resursele naturale
-aur si argint in Mt. Metaliferi, marmura in Mt. Codru-Moma, bauxita in Mt. Padurea Craiului, izvoare minerale (Stana de Vale), lemn.
Subcarpatii Moldovei
Limite
- la nord – valea Moldovei
- la sud – valea Trotusului
- la est – valea Siretului
- la vest – Carpatii Orientali
Geologia
- roci sedimentare cutate (gresii, marne)
Relieful
Aspecte specifice
- s-au format odata cu Carpatii prin incretirea scoartei
- atitudinea maxima este de 911 m in Culmea Plesului
- fac trecerea de la CarpatI la Podisul Moldovei
- alcatuitI dintr-un singur sir de dealuri sI de depresiuni
Diviziuni :
- Depresiunea Neamtului, strabatuta de raul Neamt (Ozana), inchisa de Culmea Plesului (911 m) ;
- Depresiunea Cracau-Bistrita, strabatuta de raurile Cracau si Bistrita ; este inchisa la exterior de Dealul Bistritei ;
- Depresiunea Tazlau-Casin, traversata de raurile Tazlau si Casin, afluenti ai Trotusului
Hidrografia
- Raurile: Moldova cu afluentii Neamt si Topolita; Bistrita cu afluentul Cracau; Trotus cu afluentii Tazlau sI Casin.
Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, carbuni, lemn, sare
Subcarpatii de Curbura
Limite
- la nord – Valea Trotusului
- la est – Campia Romana
- la sud – Campia Romana
- la vest –Valea Dambovitei
Geologia
- roci sedimentare cutate (flis): gresii, marne, argile
Relieful
Aspecte specifice
- Subcarpatii de Curbura fac trecerea de la Carpati direct la Campia Romana
- Altitudinea maxima este de 996 m, in Magura Odobesti
- Reprezinta cel mai complex sector al Subcarpatiilor, find alcatuit din doua siruri de dealuri si depresiuni ;
- Sunt fragmentati
- Aici apar fenomene naturale deosebite : « vulcanii noroiosi » (de la Berca si Arbanasi) si « focurile vii » de la Andreiasu
- in aceasta regiune se produc frecvente cutremure
Diviziuni :
- Depresiuni : Vrancei, Pucioasa, Campina, Valenii de Munte, Policiori;
- dealuri: Ciolanu, Istrita, Mare, Mg. Odobesti
Hidrografia
- raurile: Putna, Milcov, Buzau, Teleajen
Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, carbuni, lemn, sare
Subcarpatii Getici
Limite
- la est – Valea Dambovitei
- la vest – Valea Motrului
- la nord – Carpatii Meridionali
- la sud – Podisul Getic
Geologia
- roci sedimentare cutate: gresii, marne, argile
Relieful
- Subcarpatii de Curbura fac trecerea de la Carpatii Meridionali la Podisul Getic
- Altitudinea maxima este de 1218 m, in Magura Chiciora si 1018 m in Magura Matau
- Oltul ii imparte in doua sectoare : unul la est de Olt cu depresiuni mici (Campulung) si unul la vest de Olt, cu depresiuni mari (Depresiunea Subcarpatica Olteana, Depresiunea Tg. Jiu)
- Sunt fragmentati, fiind strabatutI de numeroase rauri
Diviziuni :
- Depresiuni : Campulung, Tismana, Horezu;
- dealuri: Bran, Mg. Slatioarei, Mg. Chiciora
Hidrografia
- raurile : Jiu cu Motru si gilort ; Oltul cu afluentii Oltet si Topolog ; Arges
Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, carbuni, lemn, sare
Podisul Transilvaniei
Limite
Se afla in centrul tarii, intre :
- Carpatii Orientali la nord si est
- Carpatii Meridionali la sud
- Apusenii la vest
- Dealurile de Vest la NV
Geologia
- gresii, marne, conglomerate, argile, nisipuri, pietrisuri
Relieful
Aspecte specifice
- S-a format prin scufundarea acestei regiuni si umplerea treptata cu sedimente a caror grosime depaseste 5000 m
- Este situat in interiorul arcului carpatic, de unde sI denumirea de “depresiune” in raport cu Carpatii ;
- Este o depresiune de origine tectonica ;
- Relieful cuprinde dealuri cu altitudini de 500-700 m (exista si cateva varfuri, in Zona marginala, care depasesc 1000 m);
- In centru prezinta dealuri domoale, netede ce ii dau aspect de podis
- Stratele sunt cutate cu samburi de sare pe margini (cute diapire) si boltite in centru (domuri gazeifere)
- Podisul Transilvaniei este inclinat pe directia est-vest
Diviziuni :
- Zona marginala - se dezvolta pe marginile podisului
- Este formata din dealuri si depresiuni
- Stratele sunt cutate
- Prezinta cute diapire cu samburi de sare
- Depresiuni : Fagarasului (pe Olt), Sibiului (pe Cibin), Culoarul Alba Iulia – Turda
- Resurse de sare
- Podisul Somesan – ocupa partea de nord-vest a Podisului Transilvaniei
- Are altitudini de 500-600 m
- Interfluviile sunt netede
- Este slab inclinat
- Strabatut de Somes
- Resurse de carbuni ;
- Campia Transilvaniei – cuprinsa intre Somese sI Mures
- Are altitudini de 450-500 m
- Este utilizata agricol, motiv pentru care se numeste « campie »
- Vaile sunt largi
- Specifice sunt domurile
- Resurse : gazul metan, solurile
- Podisul Tarnavelor – ocupa partea central-sudica a Podisului Transilvaniei
- Este cea mai inalta si mai extinsa diviziune
- Altitudini de 600-700 m
- Este inclinat pe directia est-vest
- Este strabatut de cele doua Tarnave (Mare si Mica)
- Aper aici domurile
- Subdiviziuni : Podisul Hartibaci si Podisul Secaselor
Hidrografia
- Raurile : Somesul cu afluentii sai (Somesul Mic sI Somesul Mare), Muresul cu afluentii: Tarnava Mica sI Tarnava Mare, Oltul cu afluentii: Hartibaci sI Cibin.
- Lacuri in sare : Ocna Mures, Ocna Dej, Ocna Sibiului.
Resursele naturale
- gaz metan, carbuni, solul, lemnul.
Podisul Moldovei
Limite
- la nord – granita cu Ucraina
- la est – granita cu Republica Moldova
- la sud – Campia Romana
- la vest – Subcarpatii Moldovei si Grupa de Nord
Geologia
- gresii, marne, argile, calcare
Relieful
Aspecte specifice
- este cel mai intins podis din tara noastra (se continua in Republica Moldova)
- are altitudini de 300-500 m ;
- este inclinat pe directia nord-sud;
- prezinta interfluvii netede;
- stratele sunt orizontale sau usor inclinate;
- rocile influenteaza relieful: altitudinele cele mai mari apar pe rocile dure (500-600 m pe gresii, conglomerate) iar altitudinile mai joase (200-300m) apar pe roci moi (argile)
- se produc alunecari de teren datorita substratului argilos
- Specifice sunt cuestele (forme de relief asimetrice, cu un versant abrupt si unul lin)
Diviziuni :
- Podisul Sucevei – ocupa partea nord-vestica a Podisului Moldovei
- este cea mai inalta sI mai racoroasa diviziune a podisului
- are altitudini de peste 600 m ;
- este strabatut de Siret si de Suceava
- subdiviziuni : Depresiunea Radauti, Podisul Dragomirnei, Podisul Falticenilor
- zona agricola (cartoful, sfecla de zahar, pomi fructiferi)
- Campia Jijiei (Campia Moldovei) – ocupa partea de nord-est a podisului
- Are altitudini de mici, sub 250 m ;
- Vaile sunt largi ;
- prezinta numeroase iazuri ;
- strabatuta de Jijia si de Bahlui ;
- importanta zona agricola, de unde si denumirea de « campie »
- Podisul Barladului – cuprins intre Siret sI Prut
- are altitudini de 300-500 m
- este cea mai intinsa diviziune a Podisului Moldovei
- este inclinat pe directia nord-sud
- aici se produc alunecari de teren
- subdiviziuni: Colinele Tutovei, Depresiunea Elanului, Podisul Central Moldovenesc, Dealurile Falciului, Podisul Covurlui
Hidrografia
- raurile : Siret cu afluentul Barlad, Prut cu afluentii sai : Jijia, Bahlui, Elan
- lacurile : artificiale – iazurile din Campia Jijiei, Lacul de acumulare Stanca-Costesti de pe Prut
Resursele naturale
Gaze naturale, roci de constructie (nisip cuartos, gips, calcare), solul.
Podisul Dobrogei
Limite
- la nord si vest, Dunarea
- la est, Marea Neagra
- la sud, Bulgaria
Geologia
- sisturi verzi in Pod. Casimcei
- granit in Mt. Macinului
- calcare, marne, loess
Relieful
Cuprinde doua diviziuni:
a) Masivul Dobrogei de Nord
- cu altitudini maxime de 467 m Vf. Greci
- cu un relief ruiniform
- inclinat pe directia V-E
- subdiviziuni : Mt. Macinului, Dealurile Tulcei, Pod. Babadagului, Pod. Casimcei, Depresiunea Nalbant (strabatuta de raurile Taita si Telita)
b) Podisul Dobrogei de Sud
- cu altitudini ce nu depasesc 200 m
- inclinare E-V
- relief litoral cu faleza si plaja
- subdiviziuni : Pod. Negru Voda, Pod. Dorobantului, Pod. Oltinei
- acoperit cu loess
Hidrografia
- raurile : Taita, Telita, Slava, Casimcea
- lacurile : Babadag, Tasaul, Techirghiol
Resursele naturale
- roci de constructie (granit, calcare), solurile, minereuri de fier, minereuri de cupru.
Podisul Getic
Limite
- la nord – Subcarpatii Getici
- la sud – Campia Romana
- la est – valea Dambovitei
- la vest - Dunarea
Geologia
- pietrisuri, gresii, marne
Relieful
- are aspect de piemont
- este inclinat de la nord la sud
- are altitudini de 600-700m in nord si de 300 in sud
- interfluviile sunt netede in sud si inguste in nord
- intersectat de vai adanci
- diviziuni : Platformele Argesului, Jiului, Oltului, Candesti, Cotmeana, Strehaia
Hidrografia
- raurile : Olt, Arges, Jiu, Oltet
Resursele naturale : petrol, gaze naturale, carbuni, roci de constructie
Podisul Mehedinti
Limite
- Intre Motru (E) si Dunare (SV)
- La V, Mt Mehedinti
- La SE, Pod Getic
Geologia
- sisturi cristaline si calcare
Relieful
- are structura de munte (sisturi cristaline) si aspect de podis
- altitudini de 500-700 m
- relief carstic : pestera Topolnita, podul natural Ponoare
Hidrografia
- raurile : Motru, Dunarea, Topolnita
- lacul Portile de Fier
Resursele naturale
Roci de constructie, lemnul
Dealurile de Vest
Limite
- la E Occidentalii
- la V – Campia de V
Geologia
- pietrisuri, gresii, marne, argile
Relieful
- au aspect de piemont
- sunt inclinate pe directia E-V
- patrund in « depresiunile golf »
- au altitudini de 200-400 m
- diviziuni : Dealurile Banatului, Dealurile Crisene, Dealurile Silvaniei
Hidrografia
- raurile : Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Muresul
Resursele naturale
- carbuni, ape termale, lemnul, solurile
Campia Romana
Limite
- la N- Pod. Getic, Subcarpatii de Curbura, Pod. Moldovei
- la V, S, E - Dunarea
Geologia
- nisipuri, pietrisuri, loess
Relieful
- are altitudinea maxima de 300 m
- este cea mai intinsa unitate de campie din tara noastra
- se dezvolta pe directia V-E
- are o dubla inclinare : N-S si V-E
- tipuri de campii: inalte (sau piemontane: Pitesti, Ploiesti), joase (sau de subsidenta : Siretului Inferior 5m, Cp. Titu), netede (sau tabulare : Baraganului), cu dune (in lungul Jiului, Ialomitei, Calmatuiului)
- specifice sunt crovurile
- diviziuni :
a. Sectorul de Vest
- intre Dunare si Olt
- strabatut de Jiu
- specifice dunele
- oras mare – Craiova
b. Sectorul Central
- intre Olt-Dunare-Arges
- cuprinde campiile Pitestilor, Burnazului
c. Sectorul Estic
- intre Arges – Dunare – Siret
- specifice sunt dunele
- apar crovuri in loess
- loessul are grosimi de 20-30 m
- campia Baraganului cea mai intinsa
- campia Siretului Inferior cea mai joasa (5m)
Hidrografia
- raurile : Jiu, Olt, Arges, Ialomita, Buzau
- lacurile : in crovuri (Ianca, Plopu), limanuri (Mostistea, Amara)
Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, solurile
Campia de Vest
Limite
- la E – Dealurile de Vest si Occidentalii
- la V – granita cu Serbia si Ungaria
Geologia
- nisipuri, pietrisuri, argile
Relieful
- este inclinata de la E la V
- patrunde in depresiunile « golf »
- intra in contact cu Occidentalii
- altitudini de 90-100m
- h max 143 m, Cp Vingai
- tipuri de campii: inalte, ferite de inundatii (peste 100 m alt.) si joase (sub 100m, supuse inundatiilor)
- diviziuni : Cp. Somesului, Cp. Crisurilor, Cp. Timisului (joase) si Cp. Vingai, Aradului, Carei (inalte)
Hidrografia
- raurile : Somesul, Crisurile, Muresul, Timisul
Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, ape termale, solurile
Delta Dunarii
Limite
- la N- Ucraina
- la E si S – Marea Neagra
- la V –Pod. Dobrogei
Geologia – aluviuni, nisipuri, pietrisuri
Relieful
- portiunile de uscat acopera doar 13% din suprafata deltei
- uscaturile din delta se numesc grinduri
- grindurile pot fi: fluviale (formate in lungul fluviului), maritime (paralele cu litoralul) si continentale (existente inaite de formarea deltei)
- h max 12,4m in grindul Letea
Hidrografia cuprinde bratele Dunarii, balti, lacuri, canale, garle
- bratul Chilia este cel mai nordic, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii, formeaza la varsare o delta secundara
- bratul Sulina este situat in centrul deltei, este cel mai drept, mai scurt si mai navigat dintre bratele fluviului ; transporta 18% din apele Dunarii
- bratul Sf. Gheorghe – cel mai sudic, formeaza la varsare Insulele Sacalin
Resursele naturale
Stuful, pestele, solurile
Lunca Dunarii
Este o forma de relief joasa care insoteste fluviul de la D.T.Severin pana la intrarea dunarii in Delta.
Are latimi variabile care ajung pana la 25 km intre Calarasi si Braila
Este utilizata agrigol si piscicol.
Solurile aici sunt hidromorfe (umede)
Vegetatia adaptata la umiditate (stuf, salcie, plop, rogoz)
Platforma continentala a Marii Negre
Are aspect de campie, usor inclinata, acoperita cu apele marii.
Se intinde in larg pana la 180 km departare de tarm.
Apele marii nu depasesc 200 m.
Resurse : peste, hidrocarburi (petrol si gaze naturale)
Carpatii
Grupa de Nord
(Grupa Maramuresului si a Bucovinei)
Limite
- la nord: granita cu Ucraina
- la sud : depresiunile Dornelor si Campulung
Geneza
Grupa de Nord s-a format prin incretirea scortei, in orogeneza alpina si prin eruptii vulcanice
Geologia
- in partea de vest sunt roci vulcanice
- in partea centrala – sisturi cristaline
- in partea de est – roci sedimentare cutate (flis)
Relieful
Aspecte specifice
- Grupa de Nord cuprinde trei siruri de roci (vezi geologia)
- Altitudinea maxima este de 2.3003 m in Mt. Rodnei
- Orientarea culmilor pe directia NV-SE
- Relieful vulcanic bine dezvoltat in muntii: Oas, GutaI, Tibles
- Relieful glaciar este prezent in muntii Rodnei (cu circuri sI vai glaciare)
Diviziuni :
- muntii : Oas, Gutai, Tibles, Maramuresului, Rodnei, Obcinele Bucovinei (Mestecanis, Feredeu, Mare) ;
- depresiuni : Maramuresului (strabatuta de raurile Iza si Viseu), Dornelor (pe valea Bistritei), Campulung (pe valea Moldovei), Oasului
Pasuri si trecatori:
- Mestecanis
- Prislop (1.416 m – cel mai inalt din Orientali)
Hidrografia
- Raurile : Tisa cu Iza si Viseu, Bistrita, Moldova, Suceava, Somesul Mare
- Lacurile : Lala si Buhaescu, lacuri glaciare in Mt. Rodnei; Costiui sI Ocna Sugatag, lacuri in sare in Depresiunea Maramuresului
Resursele naturale
- minereuri complexe (cupru, plumb, zinc), aur si argint in muntii vulcanici
- roci de constructie
- lemn.
Grupa Centrala
(Grupa Moldo-Transilvana)
Limite
- la nord depresiunile Dornelor sI Campulung
- la sud Depresiunea Brasovului si Valea Oituzului
Geologia
- in partea de vest sunt roci vulcanice
- in partea centrala – sisturi cristaline
- in partea de est – roci sedimentare cutate (flis)
Relieful
Aspecte specifice
- Grupa Centrala cuprinde trei siruri de roci (vezi geologia)
- Altitudinea maxima este de 2.100 m in Mt. Calimani
- Orientarea culmilor pe directia NV-SE
- Relieful vulcanic bine dezvoltat in muntii: Calimani, Gurghiu, Harghita (cu conuri sI cratere)
- Relieful carstic bine dezvoltat (Cheile Bicazului)
- Defileul Muresului intre Toplita-Deda
Diviziuni :
- muntii : Calimani, Gurghiu, Harghita (in partea de vest, munti vulcanici), Ceahlau si Hasmasul Mare (alcatuiti din calcare si conglomerate), Stanisoarei, Bistritei (in partea de est), Persani, Baraolt, Bodoc (in sud)
- depresiuni : Giurgeului (strabatuta de raul Mures), Ciucului (pe valea Oltului), Comanesti (pe valea Trotusului)
Pasuri si trecatori:
- Bicaz
- Oituz
- Defileul Toplita – Deda (pe Mures)
- Tihuta
Hidrografia
- Raurile : Muresul, Oltul si Bicazul (cu izvoarele in Mt. Hasmasul Mare), Bistrita, Trotusul
- Lacurile : Lacu Rosu (lac de baraj natural), Lacul Sf. Ana (lac vulcanic in Masivul Ciomatu), Lacul Izvorul Muntelui (lac antropic, construit pe valea Bistritei)
Resursele naturale
- sulf in Mt. Calimani , roci de constructie, lemn, carbuni (in Depresiunea Comanesti)
Grupa Sudica
(Grupa Curburii)
Limite
- la nord – Valea Oituzului
- la sud – Subcarpatii de Curbura
- la vest – Valea Prahovei
Geologia
Grupa Sudica este alcatuita din flis (roci sedimentare cutate)
Relieful
Aspecte specifice
- aici lipsesc rocile vulcanice si sisturile cristaline
- Altitudinea maxima este de 1.954 m in Mt. Ciucas
- aici Carpatii se curbeaza, culmile montane fiind orientate pe directia NE-SV
- relief dezvoltat pe calcare sI conglomerate in Mt Ciucas
Diviziuni :
- muntii : Vrancei, Siriului, ~ntorsurii, Baiului, Barsei;
- depresiunea Brasovului – de origine tectonica, are altitudini de cca 500 m, are un relief de dealuri, este strabatuta de Olt si de afluentul sau Raul Negru.
Pasuri si trecatori:
- Oituz, Tusnad, Bratocea
Hidrografia
- Raurile : Oituz, Buzau cu afluentii Basca Mare si Basca Mica ; Teleajen, Prahova
- Lacul Siriu, antropic, construit pe valea Buzaului
Resursele naturale
- roci de constructie, carbuni (in Depresiunea Brasovului), lemn.
Grupa Bucegi
Limite
- la est -Valea Prahovei
- la vest- Valea Dambovitei
Geologia
- calcare, conglomerate, sisturi cristaline
Relieful
Aspecte specifice
- Altitudinea maxima este de 2.505 m in Mt. Bucegi, Vf. Omu
- Orientarea culmilor pe directia N-S
- Relieful carstic bine dezvoltat cu cheile sI pesterile Ialomicioarei sI Dambovicioarei;
- Relief pe conglomerate in Mt. Bucegi (Platoul Bucegi cu “Babele” sI “Sfinxul”)
- Relieful glaciar este prezent in muntii Leaota (cu circuri sI vai glaciare)
Diviziuni :
- muntii : Bucegi (alcatuiti din calcare si conglomerate), Leaota (cu sisturi cristaline), Piatra Craiului (calcare);
- Culoarul Rucar –Bran ( de origine tectonica, cu altitudini de 800-1300 m, face legatura intre Brasov si Campulung)
Pasuri si trecatori:
- Bran (in Culoarul Rucar-Bran)
Hidrografia
- Raurile : Dambovita, Ialomita, Prahova
- Lacul artificial Scropoasa, pe Ialomita
Resursele naturale
Roci de constructie, lemn, s.a.
Grupa Fagarasului
Limite
- la est Valea Dambovitei
- la vest Valea Oltului
Geologia
- sisturi cristaline
Relieful
Aspecte specifice
- Grupa Fagarasului prezinta cele mai mari altitudini din tara : 2.544 m Vf Moldoveanu si 2.535 m Vf Negoiu, ambele din Fagaras
- Relief glaciar bine dezvoltat cu circuri si vai glaciare (in Mt Fagaras sI Mt Iezer)
- Culmea principala (Mt Fagarasului) este orientata pe directia V-E si masoara 60 km lungime
- Defileul Oltului intre Turnu Rosu si Cozia
Diviziuni :
- muntii : Fagarasului, Cozia, Frunti, Ghitu, Iezer;
- depresiuni : Fagarasului (strabatuta de raul Olt), Lovistei (pe Olt)
Pasuri si trecatori:
- Turnu Rosu
- Cozia
Hidrografia
- Raurile : Olt, Arges, Dambovita
- Lacurile : Capra, Urlea, Balea, Avrig (glaciare, situate in Mt. Fagarasului), Lacul Vidraru (lac artificial, construit pe Valea Argesului)
Resursele naturale
Roci de constructie, lemn
Grupa Parangului
Limite
- la est valea Oltului
- la vest vaile Jiului si a Streiului
Geologia
- sisturi cristaline sI calcare in partea de sud
Relieful
Aspecte specifice
- Grupa Parangului este cea mai extinsa grupa din Meridionali
- Altitudinea maxima este de 2.519 m in Mt. Parangului
- Orientarea culmilor pe directia NV-SE
- Relieful carstic dezvoltat in sud (Pestera Muerii, Pestera Polovragi - in Mt. Capatanii ; cheile Oltetului)
- Relieful glaciar este prezent in muntii Parang, Sureanu
- La partea superioara, prezinta intinse suprafete netede (Parang, Sureanu, Candrel)
Diviziuni :
- muntii : Parang, Sureanu, Candrel, Lotrului, Capatanii ;
- depresiuni : Lovistei (pe Olt), Petrosani (pe Jiu)
Pasuri si trecatori:
- Turnu Rosu si Cozia (pe Olt)
- Lainici (pe Jiu)
Hidrografia
- Raurile : Olt cu afluentii Lotru, Oltet si Cibin ; Jiu, Strei,
- Lacurile : Vidra (artificial, construit pe valea Lotrului), Galcescu (glaciar)
Resursele naturale
- carbuni, lemn, roci de constructie
Grupa Retezat-Godeanu
Limite
- la est – vaile raurilor Jiu si Strei
- la vest – Culoarul Timis-Cerna
Geologia
- sisturi cristaline, calcare
Relieful
Aspecte specifice
- are o forma triunghiulara;
- Altitudinea maxima este de 2.509 m in Mt. Retezat
- Relieful glaciar este prezent in muntii Retezat sI Godeanu (cu circuri sI vai glaciare)
- Relief carstic (in Muntii Cernei sI MehedintI)
Diviziuni :
- muntii : Tarcului, Retezat, Godeanu, Cernei, MehedintI, Valcanului;
- depresiuni : Hateg (pe raul Strei), Petrosani (pe Jiu)
Pasuri si trecatori:
- Lainici
- Merisor
- Poarta de Fier a Transilvaniei (in Culoarul Bistrei)
- Poarta Orientala (in Culoarul Timis-Cerna)
Hidrografia
- Raurile : Jiu, Strei, Cerna, Motru, Bistra
- Lacurile : Zanoaga (cel mai adanc lac glaciar din tara), Bucura (cel mai intins lac glaciar din tara), Lacul Gura Apei (pe Raul Mare), Lacul Valea lui Iovan (pe Cerna)
Resursele naturale
- carbuni superiori (huila in Depresiunea Petrosani), lemn, roci de constructie, izvoare termale
Grupa Banatului
Limite
- la sud – Dunarea
- la est – Culoarul Timis-Cernei
- la nord si vest – Dealurile de Vest
Geologia
- sisturi cristaline, calcare, roci magmatice
Relieful
Aspecte specifice
- alcatuiti dintr-un mozaic petrografic
- Altitudinea maxima este de 1.446 m in Mt. Semenicului
- Relief carstic cu chei sI pesteri (Cheile Nerei, Cheile Carasului, Pestera Comarnic)
- Altitudini mici (de la 617m Mt. Dognecei, la 1446 m in Mt. Semenicului)
- Grupa Banatului este puternic fragmentata
- in sud se dezvolta defileul Dunarii (144 km, cel mai lung din Europa)
Diviziuni :
- muntii : Semenic, Dognecei, Almajului, Locvei, Aninei;
- depresiuni : Almajului, Caras-Ezeris
Pasuri si trecatori:
- Poarta Orientala (Domasnea)
Hidrografia
- Raurile sunt colectate de Dunare : Nera, Caras, Barzava
- Lacurile Secu si gozna, artificiale, construite pe valea Barzavei
Resursele naturale
- minereuri de fier, carbuni, lemn, minereuri neferoase
Muntii Poiana-Rusca
Limite
- la nord Valea Muresului
- la sud – Culoarul Bistrei
Geologia
- sisturi cristaline si marmura
Relieful
Aspecte specifice
- au aspect de masiv, fiind marginiti de zone joase (Depresiunea Hategului, Culoarul Bistrei, Valea Muresului)
- Altitudinea maxima este de 1374 m in Vf. Pades
- AlcatuitI din sisturi cristaline sI marmura
Diviziuni :
- Muntii Poiana Rusca
- Depresiunea Hategului (strabatuta de raul Strei)
Pasuri si trecatori:
- Poarta de Fier a Transilvaniei (din Culoarul Bistrei)
Hidrografia
- Raurile : Mures,cu afluentul Strei ; Bistra, Bega
Resursele naturale
- minereuri de fier (exploatate la Ghelari si Teliuc), marmura, lemn.
Muntii Apuseni
Limite
- la sud – Valea Muresului
- la nord – Valea Barcaului
Geologia
- Muntii Apuseni sunt alcatuitI dintr-o mare varietate de roci (“mozaic petrografic”): calcare, sisturi cristaline, roci vulcanice
Relieful
Aspecte specifice
- sunt foarte fragmentati
- Altitudinea maxima este de 1849 m in Mt. Bihorului
- Relieful carstic este foarte bine dezvoltat, cu chei (Cheil Turzii, Cheile Rameti), pesteri (Meziad, Scarisoara – cu un ghetar, Vantului, Vadu Crisului, Ursilor), avene, cursuri subterane ;
- in vestul Muntilor Apuseni apar « depresiunile golf » (Zarand, Beius, Vad-Borod) ;
- masivele muntoase pornesc radiar din zona centrala a Mt. Bihor;
- in nordul Apusenilor apar muntI “ascunsI”, acoperitI de strate sedimentare noi;
Diviziuni :
- muntii : Bihorului, Metaliferi, Trascaului, Vladeasa, Muntele Mare, Zarand, Muntele Mare) ;
- depresiuni : Zarandului (pe Crisul Alb), Beiusului (pe Crisul Negru), Vad-Borod (pe Crisul Repede), Zlatna, Brad, Halmagiu
Pasuri si trecatori:
- Ciucea
Hidrografia
- Raurile : Crisurile (Repede, Negru, Alb), Muresul cu afluentii sai (Ampoi si Aries), Somesul cu Somesul Mic; Crasna sI Barcau
- Lacurile : Varasoaia (lac in calcar), Lacul Fantanele, Lacul Gilau (lacuri artificiale pe Somesul Cald)
Resursele naturale
-aur si argint in Mt. Metaliferi, marmura in Mt. Codru-Moma, bauxita in Mt. Padurea Craiului, izvoare minerale (Stana de Vale), lemn.
Subcarpatii Moldovei
Limite
- la nord – valea Moldovei
- la sud – valea Trotusului
- la est – valea Siretului
- la vest – Carpatii Orientali
Geologia
- roci sedimentare cutate (gresii, marne)
Relieful
Aspecte specifice
- s-au format odata cu Carpatii prin incretirea scoartei
- atitudinea maxima este de 911 m in Culmea Plesului
- fac trecerea de la CarpatI la Podisul Moldovei
- alcatuitI dintr-un singur sir de dealuri sI de depresiuni
Diviziuni :
- Depresiunea Neamtului, strabatuta de raul Neamt (Ozana), inchisa de Culmea Plesului (911 m) ;
- Depresiunea Cracau-Bistrita, strabatuta de raurile Cracau si Bistrita ; este inchisa la exterior de Dealul Bistritei ;
- Depresiunea Tazlau-Casin, traversata de raurile Tazlau si Casin, afluenti ai Trotusului
Hidrografia
- Raurile: Moldova cu afluentii Neamt si Topolita; Bistrita cu afluentul Cracau; Trotus cu afluentii Tazlau sI Casin.
Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, carbuni, lemn, sare
Subcarpatii de Curbura
Limite
- la nord – Valea Trotusului
- la est – Campia Romana
- la sud – Campia Romana
- la vest –Valea Dambovitei
Geologia
- roci sedimentare cutate (flis): gresii, marne, argile
Relieful
Aspecte specifice
- Subcarpatii de Curbura fac trecerea de la Carpati direct la Campia Romana
- Altitudinea maxima este de 996 m, in Magura Odobesti
- Reprezinta cel mai complex sector al Subcarpatiilor, find alcatuit din doua siruri de dealuri si depresiuni ;
- Sunt fragmentati
- Aici apar fenomene naturale deosebite : « vulcanii noroiosi » (de la Berca si Arbanasi) si « focurile vii » de la Andreiasu
- in aceasta regiune se produc frecvente cutremure
Diviziuni :
- Depresiuni : Vrancei, Pucioasa, Campina, Valenii de Munte, Policiori;
- dealuri: Ciolanu, Istrita, Mare, Mg. Odobesti
Hidrografia
- raurile: Putna, Milcov, Buzau, Teleajen
Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, carbuni, lemn, sare
Subcarpatii Getici
Limite
- la est – Valea Dambovitei
- la vest – Valea Motrului
- la nord – Carpatii Meridionali
- la sud – Podisul Getic
Geologia
- roci sedimentare cutate: gresii, marne, argile
Relieful
- Subcarpatii de Curbura fac trecerea de la Carpatii Meridionali la Podisul Getic
- Altitudinea maxima este de 1218 m, in Magura Chiciora si 1018 m in Magura Matau
- Oltul ii imparte in doua sectoare : unul la est de Olt cu depresiuni mici (Campulung) si unul la vest de Olt, cu depresiuni mari (Depresiunea Subcarpatica Olteana, Depresiunea Tg. Jiu)
- Sunt fragmentati, fiind strabatutI de numeroase rauri
Diviziuni :
- Depresiuni : Campulung, Tismana, Horezu;
- dealuri: Bran, Mg. Slatioarei, Mg. Chiciora
Hidrografia
- raurile : Jiu cu Motru si gilort ; Oltul cu afluentii Oltet si Topolog ; Arges
Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, carbuni, lemn, sare
Podisul Transilvaniei
Limite
Se afla in centrul tarii, intre :
- Carpatii Orientali la nord si est
- Carpatii Meridionali la sud
- Apusenii la vest
- Dealurile de Vest la NV
Geologia
- gresii, marne, conglomerate, argile, nisipuri, pietrisuri
Relieful
Aspecte specifice
- S-a format prin scufundarea acestei regiuni si umplerea treptata cu sedimente a caror grosime depaseste 5000 m
- Este situat in interiorul arcului carpatic, de unde sI denumirea de “depresiune” in raport cu Carpatii ;
- Este o depresiune de origine tectonica ;
- Relieful cuprinde dealuri cu altitudini de 500-700 m (exista si cateva varfuri, in Zona marginala, care depasesc 1000 m);
- In centru prezinta dealuri domoale, netede ce ii dau aspect de podis
- Stratele sunt cutate cu samburi de sare pe margini (cute diapire) si boltite in centru (domuri gazeifere)
- Podisul Transilvaniei este inclinat pe directia est-vest
Diviziuni :
- Zona marginala - se dezvolta pe marginile podisului
- Este formata din dealuri si depresiuni
- Stratele sunt cutate
- Prezinta cute diapire cu samburi de sare
- Depresiuni : Fagarasului (pe Olt), Sibiului (pe Cibin), Culoarul Alba Iulia – Turda
- Resurse de sare
- Podisul Somesan – ocupa partea de nord-vest a Podisului Transilvaniei
- Are altitudini de 500-600 m
- Interfluviile sunt netede
- Este slab inclinat
- Strabatut de Somes
- Resurse de carbuni ;
- Campia Transilvaniei – cuprinsa intre Somese sI Mures
- Are altitudini de 450-500 m
- Este utilizata agricol, motiv pentru care se numeste « campie »
- Vaile sunt largi
- Specifice sunt domurile
- Resurse : gazul metan, solurile
- Podisul Tarnavelor – ocupa partea central-sudica a Podisului Transilvaniei
- Este cea mai inalta si mai extinsa diviziune
- Altitudini de 600-700 m
- Este inclinat pe directia est-vest
- Este strabatut de cele doua Tarnave (Mare si Mica)
- Aper aici domurile
- Subdiviziuni : Podisul Hartibaci si Podisul Secaselor
Hidrografia
- Raurile : Somesul cu afluentii sai (Somesul Mic sI Somesul Mare), Muresul cu afluentii: Tarnava Mica sI Tarnava Mare, Oltul cu afluentii: Hartibaci sI Cibin.
- Lacuri in sare : Ocna Mures, Ocna Dej, Ocna Sibiului.
Resursele naturale
- gaz metan, carbuni, solul, lemnul.
Podisul Moldovei
Limite
- la nord – granita cu Ucraina
- la est – granita cu Republica Moldova
- la sud – Campia Romana
- la vest – Subcarpatii Moldovei si Grupa de Nord
Geologia
- gresii, marne, argile, calcare
Relieful
Aspecte specifice
- este cel mai intins podis din tara noastra (se continua in Republica Moldova)
- are altitudini de 300-500 m ;
- este inclinat pe directia nord-sud;
- prezinta interfluvii netede;
- stratele sunt orizontale sau usor inclinate;
- rocile influenteaza relieful: altitudinele cele mai mari apar pe rocile dure (500-600 m pe gresii, conglomerate) iar altitudinile mai joase (200-300m) apar pe roci moi (argile)
- se produc alunecari de teren datorita substratului argilos
- Specifice sunt cuestele (forme de relief asimetrice, cu un versant abrupt si unul lin)
Diviziuni :
- Podisul Sucevei – ocupa partea nord-vestica a Podisului Moldovei
- este cea mai inalta sI mai racoroasa diviziune a podisului
- are altitudini de peste 600 m ;
- este strabatut de Siret si de Suceava
- subdiviziuni : Depresiunea Radauti, Podisul Dragomirnei, Podisul Falticenilor
- zona agricola (cartoful, sfecla de zahar, pomi fructiferi)
- Campia Jijiei (Campia Moldovei) – ocupa partea de nord-est a podisului
- Are altitudini de mici, sub 250 m ;
- Vaile sunt largi ;
- prezinta numeroase iazuri ;
- strabatuta de Jijia si de Bahlui ;
- importanta zona agricola, de unde si denumirea de « campie »
- Podisul Barladului – cuprins intre Siret sI Prut
- are altitudini de 300-500 m
- este cea mai intinsa diviziune a Podisului Moldovei
- este inclinat pe directia nord-sud
- aici se produc alunecari de teren
- subdiviziuni: Colinele Tutovei, Depresiunea Elanului, Podisul Central Moldovenesc, Dealurile Falciului, Podisul Covurlui
Hidrografia
- raurile : Siret cu afluentul Barlad, Prut cu afluentii sai : Jijia, Bahlui, Elan
- lacurile : artificiale – iazurile din Campia Jijiei, Lacul de acumulare Stanca-Costesti de pe Prut
Resursele naturale
Gaze naturale, roci de constructie (nisip cuartos, gips, calcare), solul.
Podisul Dobrogei
Limite
- la nord si vest, Dunarea
- la est, Marea Neagra
- la sud, Bulgaria
Geologia
- sisturi verzi in Pod. Casimcei
- granit in Mt. Macinului
- calcare, marne, loess
Relieful
Cuprinde doua diviziuni:
a) Masivul Dobrogei de Nord
- cu altitudini maxime de 467 m Vf. Greci
- cu un relief ruiniform
- inclinat pe directia V-E
- subdiviziuni : Mt. Macinului, Dealurile Tulcei, Pod. Babadagului, Pod. Casimcei, Depresiunea Nalbant (strabatuta de raurile Taita si Telita)
b) Podisul Dobrogei de Sud
- cu altitudini ce nu depasesc 200 m
- inclinare E-V
- relief litoral cu faleza si plaja
- subdiviziuni : Pod. Negru Voda, Pod. Dorobantului, Pod. Oltinei
- acoperit cu loess
Hidrografia
- raurile : Taita, Telita, Slava, Casimcea
- lacurile : Babadag, Tasaul, Techirghiol
Resursele naturale
- roci de constructie (granit, calcare), solurile, minereuri de fier, minereuri de cupru.
Podisul Getic
Limite
- la nord – Subcarpatii Getici
- la sud – Campia Romana
- la est – valea Dambovitei
- la vest - Dunarea
Geologia
- pietrisuri, gresii, marne
Relieful
- are aspect de piemont
- este inclinat de la nord la sud
- are altitudini de 600-700m in nord si de 300 in sud
- interfluviile sunt netede in sud si inguste in nord
- intersectat de vai adanci
- diviziuni : Platformele Argesului, Jiului, Oltului, Candesti, Cotmeana, Strehaia
Hidrografia
- raurile : Olt, Arges, Jiu, Oltet
Resursele naturale : petrol, gaze naturale, carbuni, roci de constructie
Podisul Mehedinti
Limite
- Intre Motru (E) si Dunare (SV)
- La V, Mt Mehedinti
- La SE, Pod Getic
Geologia
- sisturi cristaline si calcare
Relieful
- are structura de munte (sisturi cristaline) si aspect de podis
- altitudini de 500-700 m
- relief carstic : pestera Topolnita, podul natural Ponoare
Hidrografia
- raurile : Motru, Dunarea, Topolnita
- lacul Portile de Fier
Resursele naturale
Roci de constructie, lemnul
Dealurile de Vest
Limite
- la E Occidentalii
- la V – Campia de V
Geologia
- pietrisuri, gresii, marne, argile
Relieful
- au aspect de piemont
- sunt inclinate pe directia E-V
- patrund in « depresiunile golf »
- au altitudini de 200-400 m
- diviziuni : Dealurile Banatului, Dealurile Crisene, Dealurile Silvaniei
Hidrografia
- raurile : Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Muresul
Resursele naturale
- carbuni, ape termale, lemnul, solurile
Campia Romana
Limite
- la N- Pod. Getic, Subcarpatii de Curbura, Pod. Moldovei
- la V, S, E - Dunarea
Geologia
- nisipuri, pietrisuri, loess
Relieful
- are altitudinea maxima de 300 m
- este cea mai intinsa unitate de campie din tara noastra
- se dezvolta pe directia V-E
- are o dubla inclinare : N-S si V-E
- tipuri de campii: inalte (sau piemontane: Pitesti, Ploiesti), joase (sau de subsidenta : Siretului Inferior 5m, Cp. Titu), netede (sau tabulare : Baraganului), cu dune (in lungul Jiului, Ialomitei, Calmatuiului)
- specifice sunt crovurile
- diviziuni :
a. Sectorul de Vest
- intre Dunare si Olt
- strabatut de Jiu
- specifice dunele
- oras mare – Craiova
b. Sectorul Central
- intre Olt-Dunare-Arges
- cuprinde campiile Pitestilor, Burnazului
c. Sectorul Estic
- intre Arges – Dunare – Siret
- specifice sunt dunele
- apar crovuri in loess
- loessul are grosimi de 20-30 m
- campia Baraganului cea mai intinsa
- campia Siretului Inferior cea mai joasa (5m)
Hidrografia
- raurile : Jiu, Olt, Arges, Ialomita, Buzau
- lacurile : in crovuri (Ianca, Plopu), limanuri (Mostistea, Amara)
Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, solurile
Campia de Vest
Limite
- la E – Dealurile de Vest si Occidentalii
- la V – granita cu Serbia si Ungaria
Geologia
- nisipuri, pietrisuri, argile
Relieful
- este inclinata de la E la V
- patrunde in depresiunile « golf »
- intra in contact cu Occidentalii
- altitudini de 90-100m
- h max 143 m, Cp Vingai
- tipuri de campii: inalte, ferite de inundatii (peste 100 m alt.) si joase (sub 100m, supuse inundatiilor)
- diviziuni : Cp. Somesului, Cp. Crisurilor, Cp. Timisului (joase) si Cp. Vingai, Aradului, Carei (inalte)
Hidrografia
- raurile : Somesul, Crisurile, Muresul, Timisul
Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, ape termale, solurile
Delta Dunarii
Limite
- la N- Ucraina
- la E si S – Marea Neagra
- la V –Pod. Dobrogei
Geologia – aluviuni, nisipuri, pietrisuri
Relieful
- portiunile de uscat acopera doar 13% din suprafata deltei
- uscaturile din delta se numesc grinduri
- grindurile pot fi: fluviale (formate in lungul fluviului), maritime (paralele cu litoralul) si continentale (existente inaite de formarea deltei)
- h max 12,4m in grindul Letea
Hidrografia cuprinde bratele Dunarii, balti, lacuri, canale, garle
- bratul Chilia este cel mai nordic, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii, formeaza la varsare o delta secundara
- bratul Sulina este situat in centrul deltei, este cel mai drept, mai scurt si mai navigat dintre bratele fluviului ; transporta 18% din apele Dunarii
- bratul Sf. Gheorghe – cel mai sudic, formeaza la varsare Insulele Sacalin
Resursele naturale
Stuful, pestele, solurile
Lunca Dunarii
Este o forma de relief joasa care insoteste fluviul de la D.T.Severin pana la intrarea dunarii in Delta.
Are latimi variabile care ajung pana la 25 km intre Calarasi si Braila
Este utilizata agrigol si piscicol.
Solurile aici sunt hidromorfe (umede)
Vegetatia adaptata la umiditate (stuf, salcie, plop, rogoz)
Platforma continentala a Marii Negre
Are aspect de campie, usor inclinata, acoperita cu apele marii.
Se intinde in larg pana la 180 km departare de tarm.
Apele marii nu depasesc 200 m.
Resurse : peste, hidrocarburi (petrol si gaze naturale)
Dicționar Geografic
Apa geotermală▶
Apă subterană cu T > 20°C. Ex: Băile Felix, Herculane.
Apa subterană▶
Strat acvifer în adâncime, alimentat de precipitații.
Alunecări de teren▶
Desprinderi de versant. Frecvente în Subcarpați.
Amplitudine termică▶
Diferența dintre T max și T min (anuală/zilnică).
Bazin hidrografic▶
Suprafața de unde un râu adună apele.
Briza▶
Marină: ziua mare→uscat; noaptea invers.
Montană: ziua munte→vale; noaptea invers.
Câmpie▶
Relief neted, 0–300 m altitudine.
Chei▶
Văi înguste în calcar (ex: Bicaz, Turda).
Circ glaciar▶
Depresiune circulară formată de ghețar (ex: Bâlea).
Zonă industrială▶
Perimetru cu fabrici lângă oraș.
Tipuri de relief
Tipuri de Relief în România
Lecție interactivă pentru clasa a VIII-a – Cum modelează natura peisajul?
După ce am descoperit geologia, acum vedem cum acționează agenții externi (gheață, vânt, mare etc.) asupra rocilor și creează forme spectaculoase de relief. Hai să explorăm cele 5 tipuri majore din România!
Relief eolian: dunele de la Dăbuleni
Relief vulcanic: conuri în Munții Oașului
Relief carstic: Cheile Bicazului
Relief carstic: Peștera Scărișoara
Relief glaciar: vale glaciară
Relief litoral: plaja de la Tuzla
Geologia României
Geologia României
Lecție interactivă pentru clasa a VIII-a – Descoperă „scheletul” reliefului românesc!
Geologia = „cartea de identitate” a reliefului. Tipul de rocă determină forma munților, peisajele carstice, podișurile plate sau câmpiile fertile. Hai să citim împreună această carte, zonă cu zonă!
1. Carpații Orientali
▼
2. Carpații Meridionali
▼
3. Carpații Occidentali
▼
4. Subcarpații
▼
5. Podișurile
▼
6. Câmpiile
▼
7. Delta Dunării
▼
Testează-ți cunoștințele!
1. Ce rocă domină în Carpații Meridionali?
2. Care podiș are „mozaic petrografic”?
3. Ce tip de rocă formează Delta Dunării?
Curiozități geologice
- Munții Măcin – cei mai vechi (300 mil. ani), cu granit și bazalt
- Apusenii = „muzeu geologic” – peste 10 tipuri de roci!
- Loess-ul din Câmpia Română = sol fertil, dar sensibil la eroziune
- Calcarele din Banat → peste 8.000 de peșteri!
joi, 27 decembrie 2007
Formarea reliefului României
Formarea reliefului României
Lecție interactivă pentru clasa a VIII-a
Relieful României este ca o carte deschisă a istoriei Pământului: munți tineri, podișuri străvechi, câmpii roditoare și o deltă vie. Totul a început acum sute de milioane de ani, prin mișcări tectonice, eroziune și depuneri. Hai să explorăm cronologic!
Linia Timpului Geologic
~500–400 milioane ani – Orogeneza Caledoniană
Podișul Casimcei (Dobrogea de Nord) – cea mai veche unitate de relief stabilă.
Podișul Casimcei (Dobrogea de Nord) – cea mai veche unitate de relief stabilă.
~300 milioane ani – Orogeneza Hercinică
Munții Măcinului – nucleul cristalin al Dobrogei.
Munții Măcinului – nucleul cristalin al Dobrogei.
~70–2 milioane ani – Orogeneza Alpina
Carpații și Subcarpații – prin încrețirea scoarței terestre.
Carpații și Subcarpații – prin încrețirea scoarței terestre.
Neogen–Cuaternar
Dealurile și podișurile – prin depunere de sedimente.
Excepții: Podișul Mehedinți (încrețire) și Podișul Transilvaniei (scufundare + umplere).
Dealurile și podișurile – prin depunere de sedimente.
Excepții: Podișul Mehedinți (încrețire) și Podișul Transilvaniei (scufundare + umplere).
Ultimii 2,5 milioane ani
Câmpiile – foste mări/lacuri umplute cu aluviuni.
Delta Dunării – golf al Mării Negre transformat prin aluviuni, maree mici și curenți.
Câmpiile – foste mări/lacuri umplute cu aluviuni.
Delta Dunării – golf al Mării Negre transformat prin aluviuni, maree mici și curenți.
Testează-ți cunoștințele!
1. Care este cea mai veche unitate de relief din România?
2. Munții Măcinului s-au format prin:
3. Podișul Transilvaniei s-a format prin:
Harta Reliefului României
Curiozități bonus
- Munții Măcin sunt cei mai vechi din România – peste 300 milioane de ani!
- Delta Dunării crește cu ~40 m/an datorită aluviunilor.
- Carpații au peste 200 de vârfuri deasupra a 2.000 m.
- Podișul Mehedinți este un „mini-Carpat” format prin încrețire.
miercuri, 26 decembrie 2007
Așezarea României pe Glob și în Europa
Așezarea României pe Glob
Lecție interactivă pentru clasa a VIII-a – Explorează poziția strategică a țării noastre!
România este ca o punte între Est și Vest, Nord și Sud – o țară cu o poziție geografică unică, care îi modelează clima, economia și istoria. Hai să descoperim unde se află și de ce contează!
Unde se află România pe Glob?
România se află în emisfera nordică, la intersecția:
- Paralela 45° latitudine nordică – exact la jumătatea drumului dintre Ecuator și Polul Nord
- Meridianul 25° longitudine estică – în inima Europei de Est
Această poziție explică clima temperată și cele 4 anotimpuri bine definite!
Așezarea în Europa
România ocupă partea central-sud-estică a Europei:
- ≈ 2.900 km de Capul Nord
- ≈ 2.900 km de Lisabona
- ≈ 2.900 km de Urali
- ≈ 1.000 km de Marea Mediterană
Climă temperat-continentală, cu influențe regionale
Elemente definitorii
Dunărea
1.075 km în România
Graniță naturală cu 4 țări
1.075 km în România
Graniță naturală cu 4 țări
Carpații
⅔ din lanțul carpatic
„Inima” reliefului românesc
⅔ din lanțul carpatic
„Inima” reliefului românesc
Marea Neagră
244 km litoral
Poartă spre lume
244 km litoral
Poartă spre lume
România = țară carpatică, dunăreană și pontică
Date geografice esențiale
- Suprafață: 238.397 km²
- Puncte extreme:
| Punct cardinal | Localitate |
|---|---|
| Nord | Horodiștea (SV) |
| Sud | Zimnicea (TR) |
| Est | Sulina (TL) |
| Vest | Beba Veche (TM) |
Zoom și explorează: România, vecinii, Dunărea, Carpații, litoralul
Testează-ți cunoștințele!
1. La ce latitudine se află România?
2. Care este punctul extrem de est al României?
3. România este o țară:
Întrebări pentru reflecție
- Ce influență are poziția la 45° lat. N asupra climei?
- De ce este importantă Dunărea pentru România?
- Cum contribuie Marea Neagră la economie?
Rezumat: România este o țară cu așezare favorabilă în centrul și sud-estul Europei, definită de Carpați, Dunăre și Marea Neagră. Poziția la 45° lat. N îi conferă o climă temperat-continentală și o diversitate naturală unică.
sâmbătă, 15 decembrie 2007
salutare!
M-am gândit să vin in sprijinul elevilor care doresc să invețe geografie, mai repede și mai bine decât la școală. Nu de alta, dar înaintea examenelor nationale, cu toții încercăm să asimilăm cât mai multe informații într-un timp cât mai scurt. Eu vă propun aici o alternativă, cu materiale structurate pe capitole și teme mari, însoțite de materiale ajutătoare.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
-
Asia are un relief variat, cu forme (munți, podișuri, câmpii) și tipuri de relief (vulcanic, glaciar, carstic, deșertic). Unitățile majore... -
Caracteristici ale reliefului: - relieful este variat (munți, podișuri, câmpii); - tipuri de relief diversificate: glaciar, vulcanic, carst... -
Relieful Africii -este masiv, format pe un fundament (soclu) vechi (500 mil ani) - predomină podișurile (Etiopiei, Kordofan, Shaba) și dep...