clasa a V a - Biosfera orizontului local

Depresiunea Neamțului este situată în N Subcarpaților Moldovei între Mț. Stânișoarei la V și Culmea Pleșului de E. Relieful este de dealuri și depresiuni, cu altitudini cuprinse între 320-600 m. Clima depresiunii este temperat continentală, cu temperaturi medii anuale de 7-8 C și precipitații de 600-700 mm/an.

Vegetația cuprinde

• etajul stejarului, până la altitudini de 500 m, cu specii de stejar, carpen, ulm, tei, frasin și 
• etajul fagului la altitudini mai mari. Alături de fag, aici se dezvoltă și mesteacăn, paltin de munte, carpen, ulm de munte, tei, molid, brad.
•  Pe laturile depresiunii, la contactul cu munții, se întâlnesc păduri de amestec, de fag și conifere. 
• În luncile râurilor Ozana și Topolița se dezvoltă o vegetație specifică, adaptată la umiditate (sălcii).

Fauna cuprinde specii diferite:

• mistrețul, vulpea, ariciul în pădurile de stejar,
• ciocănitoarea, gaiță, huhurezul, cerbu, ursul brun, jderul, râsul, veveriță, pisică sălbatică în pădurea de fag.

Solurile:

• brune și brun-roșcate de pădure, în pădurea de stejar
• brun-acide, brune de pădure în pădurea de fag.

Clasa a V a biosfera

Biosfera

- reprezintă învelișul de plante și animale al planetei
- a apărut și s-a dezvoltat datorită unor condiții:

• distanța optimă față de Soare
• prezenței și compoziției atmosferei (O2, O3, CO2)
• prezenței apei

Factorii care influențează biosfera sunt:

• relieful - altitudinea și orientarea pantelor/culmilor
• clima - impune adaptări ale plantelor și animalelor în funcție de zona climatică
• lumina - există specii diurne/nocturne
• apa - specii acvatice
• solul - reprezintă suport pentru plante
• vântul - poate transporta pe distanțe mari spori/semințe
• omul  - are intervenții pozitive / negative asupra biosferei.

Lacurile României cls. a VIII a

lista lacurilor din România se află aici.

România are peste 3450 de lacuri (aprox. 1,1% din suprafața țării).
După modul de formare se deosebesc:

• lacuri glaciare - formate sub acțiunea gheții, în circuri glaciare: Lala și Buhăescu (în Mț Rodnei), Capra, Urlea, Avrig, Bâlea (Mț Făgăraș), Bucura (cel mai întins lac glaciar din țară, cu 10 ha) și Zănoaga (cel mai adânc lac glaciar din România, cu 29 m);
• lacuri de baraj natural - formate prin bararea cursurilor unor râuri în urma unor alunecări de teren: Lacul Roșu;
• lacuri vulcanice - formate în craterul unor vulcani stinși (Lacul Sfânta Ana)
• lagune - lacuri formate prin bararea cu un cordon de nisip a unor golfuri (Lacul Razim - cel mai întins lac din țară - 415 kmp, Sinoe, Zmeica);
• limanuri - lacuri formate prin bararea cu aluviuni a gurii de vărsare a unui râu în alt râu (limanuri fluviatile) sau a gurii de vărsare a unui râu în mare (liman maritim). Exemple de limanuri fluviatile: Amara pe Ialomița, Oltina. limanuri maritime: 

Resursele Europei clasa a VI a

Resursele Europei

resursele naturale sunt mijloace de existență oferite omului de mediu înconjurător.
resursele pot fi împărțite în 2 mari categorii
1. Resurse epuizabile
Cărbunii - se găsesc și se exploatează din Rusia, Polonia, România, Ucraina, Marea Britanie, Germania. Se utilizează în termocentrale și în ind. chimică.
Petrolul-se exploatează din Marea Nordului, Marea Caspică, Marea Neagră, din Rusia, Marea Britannie, România, Norvegia, Ucraina
Gazele naturale - se extrag din Marea Nordului, Marea Caspică, Marea Neagră, din Rusia, Marea Britannie, România, Norvegia, Ucraina, Olanda.
Minereurile de fier - se extrag din Suedia, Rusia, Ucraina, Franța, Spania, Germania. Se utilizează în siderurgie la fabricarea fontei, a oțelului, a sârmei, a tablei etc.

2. Resursele inepuizabile
Hidroenergia - valorifică forța apelor în cadrul hidrocentralelor. Norvegia, Suedia, Elveția, Rusia, România utilizează această energie.
cele mai mari hidrocentrale și baraje din lume pot fi văzute aici și aici
Energia mării - valorifică forța valurilor și a mareelor. La Rance, Franța există o centrală mareemotrică.

Industria României

1. Industria energetică şi a energiei electrice.

- produce curent electric utilizând:gaz metan, cărbuni, hidroenergie, produse petroliere, energie atomică; în:

o   termocentrale: Mintia-Deva, Luduş-Iernut, Paroşeni, Rogojelu, Turceni, Işalniţa, Bucureşti,

o   atomocentrale: Cernavodă;

o   hidrocentrale: pe Dunăre (Porţile de Fier I şi II – Ostrovu Mare), pe Lotru (Lotru-Ciunget), pe Argeş (Vidraru), pe Prut (Stânca- Costeşti), pe Bistriţa (Stejaru), pe Olt, Argeş, Bistriţa, Sebeş, Someşul Mic, Buzău, Sadu, Strei, Bârzava, ş.a.

Se mai utilizează și:

• resurse geotermale: Câmpia de Vest,
• energia solară: Câmpia Română şi pe litoral.
• energia eoliană: pe crestele Carpaţilor, în Dobrogea, estul Câmpiei Române.

2. Industria metalurgică - cuprinde: ind. siderurgică, metalurgia neferoasă şi ind. construcţiilor de maşini.

a) Industria siderurgică– foloseşte ca materii prime: minereuri de fier, cocs (provenit din huilă:), mangan (Depresiunea Dornelor).Produce fontă, oțel, tablă, sârmă în:

 Centre siderurgice: Galaţi (cel mai important din ţară), Hunedoara, Reşiţa, Călan, Călăraşi, Câmpia Turzii, Brăila, Roman (ţevi), Iaşi (ţevi sudate de oţel), Târgovişte (oţeluri speciale), Bucureşti (sârmă, tablă şi cuie), Oţelu Roşu (oţelurişi laminate), Buzău (sârmă şi produse din sârmă), Zalău.

b) Metalurgia neferoasă. Principalele metale neferoase ce se găsesc pe teritoriul ţării noastre sunt:

- minereuri auro-argentifere Se prelucrează la Baia Mare şi Zlatna. 

- minereuri complexe (Cu, Pb, Zn, Al): se prelucrează la Zlatna şi Baia Mare; Copşa Mică; Aluminiul – se extrage din bauxită, care este exploatată din Munţii Pădurea Craiului. La Oradea  se fabrică alumina, iar la Slatina aluminiul. Bauxita din import se fabrică la Tulcea.

3. Industria constructoare de maşini– este cea mai importantă ramură a metalurgiei şi cuprinde următoarele subramuri:

-  Utilaj petrolier: Ploieşti,;

-  Utilaj minier: Petroşani, Baia Mare;

-  Mijloace de transport:

ü  auto: autoturisme (Piteşti, Craiova), camioane (Braşov), tractoare şimaşini agricole (Braşov, Miercurea Ciuc, Craiova, Timişoara, Bucureşti), autobuze, troleibuze şi autocamioane (Bucureşti, Braşov);

ü  avioane: Braşov, Bucureşti, Bacău, Craiova;

ü  locomotive electrice: Craiova, Bucureşti, Reşiţa;

ü  vagoane: Arad, Bucureşti;

ü  nave: fluviale (Drobeta Turnu Severin, Giurgiu, Galaţi, Brăila, Olteniţa), maritime – (Constanţa, Mangalia);

- Produse electronice şi electrotehnice ( mijloace de automatizare, tehnică de calcul, echipament de electronică, televizoare, casetofoane, aparate radio): Bucureşti, Craiova, Timişoara, Iaşi, Botoşani, Cluj-Napoca, Săcele, Iaşi, Târgu Mureş.

4. Industria chimică– foloseşte o gamă variată de materii prime: sare, pirite cuprifere, petrol, gaze naturale, sulf, potasiu, lemn, stuf, produse vegetale (paie), produse animaliere, cărbuni.

Subramuri:

v  Industria petrochimică –produce: cauciuc sintetic (Borzeşti, Brazi), anvelope (Popeşti-Leordeni, Floreşti, mase plastice (Brazi, Piteşti.), fire şi fibre sintetice (Săvineşti, Iaşi).

v  Industria produselor clorosodice - produce sodă caustică, sodă calcinată, acid clorhidric (Govora) pe baza exploatării sării.

v  Industria îngrăşămintelor chimice (lucrează pe bază de gaz metan, azot atmosferic, potasiu, apatite, fosforite). Se fabrică îngrăşăminte azotoase, fosforice, potasice la: Târgu Mureş, Turnu Măgurele.

v  Produse farmaceutice şi cosmetice: Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Timişoara, Braşov.

v  Industria celulozei şi hârtiei (lemn, stuf, paie): Bacău (Letea), Buşteni,

v  Industria coloranţilor, vopselelor, lacurilor: Bucureşti, Oradea, Codlea.

5.    Industria lemnului

Fondul forestier: 28% din suprafaţa României, bine reprezentat în regiuni montane şi dealuri înalte.

Se produce: cherestea; placaje, furnire, plăci aglomerate (PAL), plăci fibrolemnoase (PFL) la: Suceava, Sighetul Marmaţiei, Târgu Jiu, Bucureşti,mobilă la: Iaşi, Braşov, Cluj-Napoca, Suceava, Arad, Oradea, Constanţa; instrumente muzicale, sportive şiambarcaţiuni la: Bucureşti, Reghin; rechizite şcolare– Sibiu, Timişoara; chibrituri Bucureşti, Timişoara, Brăila.

6. Industria materialelor de construcţii– foloseşte ca materii prime:

      Roci eruptive : granit, bazalt, andezit

      Roci cristaline: şisturi cristaline (Carpaţi), marmură (Munţii Poiana Ruscă), şisturi verzi (Dobrogea), calcare policrome;

      Roci sedimentare: calcare, gresii; argilă – pentru ciment şi ceramică (argila albă sau caolinul); balast, pietriş, nisipuri cuarţoase – pentru geamuri.

Se produce:

- ciment la: Câmpulung Muscel, Bicaz,

- ceramică -  pentru construcţii(cărămizi, ţiglă, teracotă): Bucureşti, Ploieşti, Jimbolia, Iaşi;

Ceramică- fină (faianţă, porţelan, plăci de pardoseală, bibelouri): Bucureşti, Curtea de Argeş, Alba  Iulia, Sighişoara, Cluj-Napoca, Arad;

- sticlă : Turda, Mediaş, Boldeşti-Scăieni, Buzău, Dorohoi;

- prefabricate din beton: Bucureşti, Craiova, Constanţa, Braşov, ş.a.

Peisajele geografice