Resursele Asiei

 Asia este bogată în resurse: subsolice, de suprafață, umane.

În Asia s-au diversificat ramurile industriale foarte mult în ultimii 50 de ani, de la industria textilă la cea aerospațială (China a trimis un vehicul spațial pe Lună în 2019, iar Japonia, Coreea de Sud și India dezvoltă și ele programe spațiale). Ramurile de vârf, IT și robotica, s-au dezvoltat în țări precum Japonia, Coreea de Sud (Samsung), China.

Se remarcă o serie de țări asiatice care, deși nu au resurse naturale, au o industrie foarte dezvoltată: Japonia, Singapore, Coreea de Sud.

Resursele subsolice

- petrolul și gazele naturale se exploatează din zona Golfului Persic, Rusia, China, Indonezia

- cărbunii - din China, Rusia

- minereurile de fier- din China, Rusia, India

Resursele de suprafață

- apele - potențialul hidroenergetic al fluviilor Asiei este foarte mare și se valorifică în Rusia, China

- energia solară - se utilizează în țările Orientului Mijlociu,

- energia eoliană în China, Rusia, India, Japonia

- energia mareelor este valorificată în Coreea de Sud

- energia geotermală în Japonia

- pădurile - tropicale (palisandrul, abanosul) și taigaua (coniferele)

- solurile - cele din SE Asiei.   

Câmpia Română

Limite
- la N- Pod. Getic, Subcarpații de Curbură, Pod. Moldovei
- la V, S, E - Dunărea
Geologia
- nisipuri, pietrișuri, loess

Relieful
- are altitudinea maximă de 300 m (Câmpia Piteștilor)
- este cea mai întinsă unitate de câmpie din țara noastră
- se dezvolta pe direcția V-E
- are o dubla înclinare : N-S și V-E
- tipuri de câmpii: înalte (sau piemontane: Pitești, Ploiești), joase (sau de subsidență : Siretului Inferior 5m, Cp. Titu), netede (sau tabulare : Bărăganului), cu dune (în lungul Jiului, Ialomiței, Călmățuiului)
- specifice sunt crovurile
- diviziuni :
a. Sectorul de Vest
- între Dunăre și Olt
- străbătut de Jiu
- specifice sunt dunele
- oraș mare – Craiova
b. Sectorul Central
- între Olt-Dunăre-Argeș
- cuprinde câmpiile Piteștilor, Burnazului
c. Sectorul Estic
- între Argeș – Dunăre – Siret
- specifice sunt dunele
- apar crovuri în loess
- loessul are grosimi de 20-30 m
- Câmpia Bărăganului cea mai întinsă
- Câmpia Siretului Inferior cea mai joasă (5 m)

Hidrografia
- râurile: Jiu, Olt, Argeș, Ialomița, Buzău
- lacurile: în crovuri (Ianca, Plopu), limanuri (Mostiștea, Amara)

Resursele naturale
- petrol, gaze naturale, solurile

Podisul Moldovei

 Podișul Moldovei

Limite
- la nord – granița cu Ucraina
- la est – granița cu Republica Moldova
- la sud – Câmpia Română
- la vest – Subcarpatii Moldovei si Grupa de Nord
Geologia
- gresii, marne, argile, calcare
Relieful
Aspecte specifice
- este inclinat pe direcția nord-sud;
- stratele sunt orizontale sau ușor înclinate;
- rocile influențează relieful: altitudinile cele mai mari apar pe rocile dure (500-600 m pe gresii, conglomerate) iar altitudinile mai joase (200-300 m) apar pe roci moi (argile)
- se produc alunecări de teren datorita substratului argilos
- Specifice sunt cuestele (forme de relief asimetrice, cu un versant abrupt și unul lin)
Diviziuni :
- Podișul Sucevei – ocupă partea nord-vestică a Podișului Moldovei
- este cea mai înaltă si mai răcoroasă diviziune a podișului
- are altitudini de peste 600 m ;
- Câmpia Jijiei (Câmpia Moldovei) – ocupa partea de nord-est a podișului
- Are altitudini de mici, sub 250 m ;
- prezinta numeroase iazuri ;
- Podișul Bârladului – cuprins intre Siret si Prut
- are altitudini de 300-500 m
- este cea mai întinsă diviziune a Podișului Moldovei
Hidrografia
- râurile: Siret cu afluentul Bârlad, Prut cu afluenții săi : Jijia, Bahlui, Elan
- lacurile : artificiale – iazurile din Câmpia Jijiei, Lacul de acumulare Stânca-Costești de pe Prut
Resursele naturale
Gaze naturale, roci de construcție (nisip cuarțos, gips, calcare), solul.

Dealurile și Câmpia de Vest

 Dealurile de Vest

Limite
- la E Occidentalii
- la V – Câmpia de V
Geologia
- pietrișuri, gresii, marne, argile
Relieful
- s-au format prin depunere de sedimente

- au aspect de piemont
- sunt înclinate pe direcția E-V
- pătrund în « depresiunile golf »
- au altitudini de 200-400 m
- diviziuni : Dealurile Banatului, Dealurile Crișene, Dealurile Silvaniei
Hidrografia
- râurile : Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Mureșul
Resursele naturale
- cărbuni, ape termale, lemnul, solurile.

Clasa a XI-a Protecția, conservarea și ocrotirea mediului

Protecția, conservarea și ocrotirea mediului

Mediul înconjurător a suferit o serie de transformări cauzate de activitatea antropică: agricultură, industrie, transporturi. În felul acesta mediul și-a modificat caracteristicile inițiale (aer, apă, aer, sol).

Faptul că mediul este un sistem structurat, face ca orice modificare a unui element al său să aibă urmări asupra mediului în ansamblu:

industria > poluarea aerului > starea de sănătate

agricultură > îngrășăminte chimice > poluarea solului

Cauzele degradării mediului

• naturale: erupțiile vulcanice elimină în atmosferă cantități uriașe de cenușă vulcanică și gaze
• antropice: economia
• naturale influențate antropic: alunecările de teren.

Problema mediului a devenit una globală și a fost abordată în cadrul unor conferințe internaționale:

- Stockholm, 1972 s-a lansat ideea unui singur Pământ 

- Rio de Janeiro, 1992 s-a lansat conceptul de dezvoltare durabilă

Conservarea și ocrotirea mediului

- se realizează în cadrul monumentelor, rezervațiilor și parcurilor naturale

- sunt protejate specii de plante și animale (rare sau amenințate cu dispariția), dar și peisaje, elemente geologice etc.

Se acordă importanță protejării reliefului, ca suport al tuturor componentelor mediului. Aici problematică este eroziunea accelerată a solului/terenului. Se impun plantări forestiere și reducerea exploatărilor intensive a terenurilor agricole.

De asemenea, pădurea prin funcțiile sale reprezintă un element natural esențial al mediului:

- funcția climatică - manifestată prin caracterul reglator asupra climatului; microclimat

- funcția antipoluantă - degajă cantități mari de oxigen

- funcție antierozională - prin rădăcinile și tulpinile arborilor

- funcție antiaridizantă - prin apa reținută în sol și în coronamentul arborilor

- funcție recreativă, estetică etc.

În fine, atenție trebuie acordată și exploatării și utilizării resurselor neregenerabile care astăzi reprezintă principala sursă de poluare. Soluția: utilizarea rațională a acestora.  

Podișul Getic și Podișul Mehedinți

 

Podișul Getic

Limite
- la nord – Subcarpații Getici
- la sud – Câmpia Română
- la est – valea Dâmboviței
- la vest - Dunărea
Geologia
- pietrișuri, gresii, marne
Relieful
- are aspect de piemont
- este înclinat de la nord la sud
- are altitudini de 600-700m în nord și de 300 în sud
- interfluviile sunt netede și largi în sud și înguste în nord
- străbătut de văi adânci
- diviziuni : Platformele Argeșului, Jiului, Oltului, Cândești, Cotmeana, Strehaia
Hidrografia
- râurile : Olt, Argeș, Jiu, Olteț
Resursele naturale : petrol, gaze naturale, cărbuni, roci de construcție

alte hărți găsiți aici, aici iar pentru Pod. Mehedinți aici.

Podișul Mehedinți

Limite
- între Motru (E) și Dunăre (SV)
- La V, Mț Mehedinți
- La SE, Pod Getic
Geologia
- șisturi cristaline și calcare
Relieful
- are structură de munte (cutată; șisturi cristaline) și aspect de podiș
- altitudini de 500-700 m
- relief carstic : peștera Topolnița, podul natural Ponoare
Hidrografia
- râurile : Motru, Dunărea, Topolnița
- lacul Porțile de Fier
Resursele naturale
Roci de construcție, lemnul

clasa a VIII-a Podișul Dobrogei

 Podișul Dobrogei

Limite
- la nord și vest, Dunărea
- la est, Marea Neagră
- la sud, Bulgaria
Geologia
- șisturi verzi în Pod. Casimcei
- granit în Mț. Măcinului
- calcare, marne, loess
Relieful
Cuprinde două diviziuni:
a) Masivul Dobrogei de Nord
- cu altitudinea maximă de 467 m Vf. Greci
- cu un relief ruiniform
- înclinat pe direcția V-E 
- subdiviziuni : Mt. Măcinului, Dealurile Tulcei, Pod. Babadagului, Pod. Casimcei, Depresiunea Nalbant (strabatută de râurile Taița și Telița)
b) Podisul Dobrogei de Sud
- cu altitudini ce nu depășesc 200 m
- înclinare E-V
- relief litoral cu faleză și plajă
- subdiviziuni : Pod. Negru Vodă, Pod. Dorobanțului, Pod. Oltinei
- acoperit cu loess
Hidrografia
- râurile : Taița, Telița, Slava, Casimcea
- lacurile : Babadag, Tașaul, Techirghiol
Resursele naturale
- roci de construcție (granit, calcare), solurile, minereuri de fier, minereuri de cupru.