Toponime cu poveste: Carpații

Decupajul a fost realizat utilizând harta Le Royaume de Hongrie ou se trouvent La Transilvanie, La Moldavie, La Valaquie, L’esclavonie, La Bosnie, La Servie et la Bulgarie & C. chez Chiquet, A Paris, 1719 (sursa: https://nelucraciun.wordpress.com/harti-istorice/)

Când spunem Carpați, ne gândim imediat la munții noștri, care străjuiesc România și dau identitate geografică și culturală acestui spațiu. Dar de unde vine numele lor și ce povești ascunde?

Originea numelui

Cuvântul Carpați are rădăcini vechi, cel mai probabil din limbile traco-dacice. Mulți cercetători îl leagă de termenul indo-european karp sau kerp, care înseamnă „piatră”, „stâncă”, „munte”. Această legătură etimologică reflectă chiar aspectul dur și stâncos al masivelor.

În izvoarele istorice apar denumiri variate:

• Carpates montes – la geograful Ptolemeu (sec. II d.Hr.);

• Karpathos – în izvoare grecești;

• Carpathicus – în texte latine medievale.

Numele a fost asociat și cu tribul dacilor carpi, atestat în izvoarele romane, care locuia la poalele estice ale munților.

Răspândirea toponimului

Interesant este că termenul „Carpați” nu este specific doar României: întreaga arcadă carpatică (Slovacia, Polonia, Ucraina, România, Serbia) poartă aceeași denumire, sub forme adaptate fiecărei limbi:

• slovacă: Karpaty

• poloneză: Karpaty

• maghiară: Kárpátok

• ucraineană: Karpaty

Un nume cu rezonanță culturală

În cultura românească, Carpații nu sunt doar un toponim geografic. Ei simbolizează rezistența, identitatea și frumusețea naturală. Poeți, scriitori și istorici i-au menționat ca loc de refugiu, dar și ca axă a neamului.

Concluzie

Toponimul Carpați este o dovadă vie a felului în care un cuvânt străvechi a supraviețuit veacurilor și a rămas un nume comun pentru o întreagă regiune a Europei Centrale și de Est.

Relieful României - modul de formare și geologia - prezentare interactivă

 

Relieful României

Formare Geologie

Modul de formare Geologia unităților

Modul de formare a reliefului

Descoperă cum s-au format, de-a lungul timpului geologic, principalele unități de relief ale României.

Podișul Dobrogei

Cea mai veche unitate de relief, formată în timpul orogenezelor caledoniană (Podisul Casimcei) și hercinică (Muntii Măcinului).

Carpații

S-au format prin încrețirea scoarței, în timpul orogenezei alpine.

Subcarpații

S-au format odată cu înălțarea Carpaților, tot prin încrețirea scoarței.

Dealurile și Podișurile

S-au format mai recent prin depunerea de sedimente aduse de râuri. Excepție fac Podișul Mehedinți (încrețire) și Podișul Transilvaniei (scufundare și umplere cu sedimente).

Câmpiile

S-au format pe locul unor foste mări sau lacuri, prin depunere de sedimente.

Delta Dunării

S-a format pe locul unui fost golf al Mării Negre, prin acțiunea Dunării, a mareei mici și a curenților marini.

Geologia unităților de relief

Află din ce roci sunt alcătuite principalele unități de relief, un aspect esențial pentru înțelegerea geologiei României.

• Sunt alcătuiți din 3 șiruri de roci: roci vulcanice, șisturi cristaline și fliș (roci sedimentare cutate).
• Excepție: Grupa Sudică, care este alcătuită doar din fliș.

Alcătuiți din șisturi cristaline, doar la extremități apar calcare și conglomerate.

• Grupa Banatului: calcare (relief carstic), șisturi cristaline.
• Poiana Rusca: șisturi cristaline și marmură.
• Apusenii: varietate mare de roci (șisturi, calcare, granite) - un "mozaic petrografic".

Alcătuiți în principal din fliș: gresii, marne, conglomerate.

• Moldovei, Transilvaniei, Getic: roci sedimentare necutate (gresii, marne, pietrișuri, argile).
• Pod. Dobrogei: granit și bazalt în Munții Măcinului, șisturi verzi în Podișul Casimcei.
• Pod. Mehedinți: șisturi cristaline, calcare.
• Dealurile de Vest: roci sedimentare necutate.

• Câmpiile: argile, nisipuri, pietrișuri, loess.
• Delta Dunării: aluviuni (nisipuri, pietrișuri, mâluri).

© 2025 Lecții de Geografie. Prezentare interactivă.