A. DIVERSITATEA MEDIULUI
TERESTRU ȘI PEISAJELE
1. Noțiunea de peisaj geografic
- Peisajul
geografic reprezintă ansamblul elementelor naturale și antropice
(relief, apă, vegetație, sol, climă, așezări, activități umane) care se
intercorelează într-un spațiu determinat.
- Este
expresia unității dintre natură și societate, reflectând atât
procesele naturale, cât și intervenția omului.
Peisajul poate fi privit:
- ca
realitate concretă (ce vedem efectiv într-un loc),
- ca
rezultat al evoluției geografice (în timp),
- ca
resursă și patrimoniu (cultural, turistic, economic).
2. Factorii care determină diversitatea peisajelor
Peisajele variază în funcție de:
- factorii
naturali: relieful, clima, vegetația, apele, solurile;
- factorii
umani: tipul de așezare, modurile de utilizare a terenului,
infrastructura, nivelul de dezvoltare economică.
Acești factori se combină și dau naștere unei mari
diversități de peisaje geografice.
3. Principalele tipuri de peisaje naturale
Tip de peisaj |
Caracteristici
principale |
Exemple |
Peisaj montan |
relief înalt,
fragmentat, temperaturi scăzute, păduri de conifere, pajiști alpine |
Alpi, Carpați,
Himalaya |
Peisaj de deal și
podiș |
relief moderat, soluri fertile,
vegetație de pădure și pajiști, așezări rurale |
Podișul Moldovei, Podișul
Transilvaniei |
Peisaj de câmpie |
relief jos, întins,
agricultură intensivă, densitate mare a populației |
Câmpia Română, Câmpia
Panonică |
Peisaj deșertic |
ariditate, vegetație rară, dune
de nisip, oaze |
Sahara, Deșertul Gobi |
Peisaj tropical |
temperaturi ridicate,
umiditate mare, păduri ecuatoriale |
Amazonia, Congo |
Peisaj polar |
temperaturi negative, gheață
permanentă, vegetație de tip tundră |
Groenlanda, Antarctica |
Peisaj litoral |
contact între uscat și
mare, dune, faleze, lagune, turism |
Litoralul Mării Negre,
Mediterana |
4. Peisajele antropice (create de om)
Peisajele naturale au fost modificate sau înlocuite
de activitățile umane.
Tipuri:
- peisaje
rurale – sate, terenuri agricole, pășuni;
- peisaje
urbane – orașe, zone industriale, comerciale, culturale;
- peisaje
industriale – mine, combinate, centrale energetice;
- peisaje
turistice – stațiuni, zone amenajate pentru recreere;
- peisaje
agricole – ogoare, livezi, plantații, canale de irigație.
B. TRANSFORMĂRILE MEDIULUI
TERESTRU ȘI ALE PEISAJELOR
1. Transformări naturale
Peisajele se modifică în mod
natural prin:
- eroziune, sedimentare, cutremure, vulcanism,
glaciațiune;
- schimbări climatice (de exemplu, încălzirea
globală → topirea ghețarilor → modificarea peisajelor polare și litorale).
Aceste procese sunt lente, dar
permanente.
2. Transformări antropice
Intervenția omului este astăzi
principalul factor de transformare a mediului:
- defrișări și extinderea terenurilor agricole →
dispariția pădurilor tropicale;
- urbanizarea și industrializarea → înlocuirea
peisajelor naturale cu unele construite;
- exploatarea resurselor (mine, cariere, baraje)
→ modificarea reliefului local;
- poluarea aerului, apelor și solurilor →
degradarea peisajelor;
- amenajările hidrotehnice (baraje, canale) →
apariția peisajelor artificiale.
3. Conservarea și protejarea
peisajelor
Pentru menținerea echilibrului
natural și cultural:
- se creează arii naturale protejate (parcuri
naționale, rezervații, situri UNESCO);
- se promovează dezvoltarea durabilă, care
combină progresul economic cu protecția mediului;
- educația ecologică și planificarea teritorială
responsabilă contribuie la păstrarea peisajului.
4. Exemple de transformări și măsuri
Tip de
transformare |
Cauză |
Efect |
Măsură de
protecție |
Despăduriri
masive |
extinderea
agriculturii |
eroziune, alunecări |
reîmpăduriri |
Urbanizare rapidă |
creșterea populației |
pierderea spațiilor verzi |
planificare urbană |
Exploatări
miniere |
cerere de resurse |
degradarea solului |
refacerea terenurilor |
Poluarea apelor |
activități industriale |
scăderea calității ecosistemelor |
epurare și monitorizare |
Concluzie
Peisajul geografic este un rezultat
dinamic al interacțiunii dintre natură și om.
Diversitatea sa reflectă complexitatea mediului terestru, iar transformările actuale impun responsabilitate și echilibru între utilizarea resurselor și protejarea mediului.