Se afișează postările cu eticheta clas a XII a. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta clas a XII a. Afișați toate postările

duminică, 10 octombrie 2021

Hidrografia Europei și a României - aspecte generale

 Europa

Caracteristici ale hidrografiei

- hidrografia Europei este variată: mări, oceane, fluvii, lacuri, ghețari;

- hidrografia este influențată de relief (dispunerea rețelei hidrografice), climă (debitul fluviilor).

Oceanele și mările din jurul Europei constituie hidrografia apelor exterioare care înconjoară continentul nostru. Masa apelor oceanice / a mărilor influențează clima din jur și indirect scurgerea de suprafață.  

Fluviile și râurile sunt tributare oceanelor și mărilor de pe cuprinsul continentului.

a. spre Marea Caspică - se scurg Volga (cel mai lung fluviu european) și Ural;

b. spre Marea Neagră: Dunărea (al II-lea fluviu ca lungime), Nistru, Nipru;

c. spre Marea Mediterană: Elba, Rhon, Pad;

d. spre Oc. Atlantic: Garonne, Loara, Sena, Rhin, Elba;

e. Spre Marea Baltică: Vistula, Dvina de Vest;

f. spre Oc. Arctic: Dvina de Nord, Peciora.

Lacurile - după modul de formare se deosebesc:

  • lacuri glaciare situate în N continentului (Ladoga și Onega) și în munții înalți (Alpi: Como, Garda, Maggiore);
  • lacuri vulcanice (Sf. Ana, Vulcano);
  • lacuri artificiale (Porțile de Fier);
  • lagune și limanuri.
Ghețarii sunt prezenți în N și în munții înalți (peste 3000 m, Alpi, Pirinei, Scandinaviei); banchiza este prezentă în Oc. Înghețat.

România, caracteristici hidrografice

- rețeaua hidrografică este unitară (aproape toate râurile sunt colectate de Dunăre și se varsă în Marea Neagră);

- rețeaua hidrografică este variată: râuri, lacuri, fluviul Dunărea, Marea Neagră și apele subterane. 

Râurile sunt organizate pe bazine hidrografice.

Lacurile acoperă 1,1 % din suprafața țării. Se disting:

- lacuri glaciare: Lala și Bucura;

- lagune (Razim, Sinoe);

- artificiale (L. Izvorul Muntelui sau Stânca - Costești).

Apele subterane sunt prezente în zonele de câmpie. În Cp. de Vest au o componentă termală.

Dunărea

- 2860 km;

- izvorăște din Mț Pădurea Neagră și se varsă în M. Neagră;

- străbate continentul de la V la E, traversând 10 țări și 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapeste și Belgrad);

- formează 3 sectoare:

  • sectorul superior (de la izvoare până la Viena); debitul aici este de 450 mc/s;
  • sectorul mijlociu (Viena - Baziaș); debitul 2350 mc/s;
  • sectorul inferior (Baziaș - Marea Neagră), debitul 6480 mc/s.
În România se disting mai multe sectoare:
    • Baziaș - Porțile de Fier - aici Dunărea formează cel mai lung defile din Europa (144 km);
    • Porțile de Fier - Călărași - un sector cu pantă mică de scurgere;
    • Călărași - Brăila - cel mai lat sector (20 km);
    • Brăila -Marea Neagră - Dunărea maritimă.
Marea Neagră
- mare de tip continental;
- comunică cu Oceanul Planetar prin strâmtorile Bosfor și Dardanele;
- relieful este alcătuit din:
  1. platforma continentală (de la 0 - 200 m adâncime);
  2. abruptul continental (200 - 2000 m);
  3. bazinul M. Negre (la peste 2000 m).
- salinitatea crește cu adâncimea (17-21‰);
- mareea este mică;
- apele sunt stratificate;
- curenții marini sunt de suprafață (provocați de vânt) și de transfer (schimb de ape cu Mediterana);
- litoralul românesc 244 km.

Deșerturile Asiei